Page 99 - 1960-03
P. 99
L H im edoara-Deva
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢJ-Va i
In străvechea Marsilie
. PARIS. Trimişii speciali A- şi soţia sa au fost intim pinaţi facultăţii, sala' de proiecţii, unde
gerpres, 6. Rădueanu şi T. Vor-
nicu, transm it: N. S. Hruşciov de copii, oare le-au oferit buche 1 s-a prezentat un film în cu
şi persoanele oare îl însoţesc
şi-au petrecut prima parte a zi te de flori. lorii despre funcţionarea inimii
lei de luni la Marsilia.
1 Anul XII Nr. 1637 Miercuri 30 m artie 1960 4 pagini 20 bani Doamna Gourbet, directoarea omului, cantina, sala de şedin
....... - ¦-, ........ - - ............. — Astăzi, oînd oraşul în sărbă acestui aşezămînt, i-a condus pe ţe a Consiliului pedagogic şi al
toare îl aclamă pe şeful guver oaspeţi în camerele unde copiii
Pe Ema o aşteaptă nului sovietic, dorinţa de pace desenau, modelau, se jucau, din tele.
a marsiliezilor este înscrisă pe ţau sau dansau. Pretutindeni co N, S. Hruşciov 'a remarcat
m a şin a miile de pancarte care se înalţă piii au salutat cu căldură pe
deasupra' mulţimii adunate pen oaspeţii sovietici. O fetiţa, lă- planificarea şi utilajul facultăţii
P arcă v-aţi înţeles cu foţii să şi-au aţintit privirile asupra ei. tru a-1 saluta, pe banderolele sîmd de o parte creionul şi caie şi a spus : „Faceţi o operă nobi
care împodobesc străzile. Ea ră tul de desen, s-a apropiat de N. lă, îngrijindţtţVă de sănătatea
vă ţineţi de capul meu. Dar Şi-a dat imediat seama că era vor sună în nesfîrşitele aclamaţii S. Hruşciov şi aratînd spre el oamenilor. Mă adresez rareori
care l-au întîmpinat luni dimi cu degetul a spus: „V-am mai medicilor pentru că sînt sănătos,
ce-s eu de oină, dacă maşina nu ba despre ea, despre munca ei. S-a neaţa pe N. S. Hruşciov cînd, văzut“. „Unde o a re !“ a între a cotaţihliât" N. S. Hruşciov, în ă-
la ora 9. a părăsit clădirea pre bat Nikita Sergheevici. „La te nimaţîa' véselâ a ateistenţei, şi
merge cum trebuie ? — răsputidea oprit cu sfială. A prins să zim- fecturii, unde şira petrecut noap levizor" a răspuns fetiţa. Gru din cauză această ei sînt chiar
tea : „Ura !", „Hruşciov înseam puri de copii au executat apoi supăraţi Jnţrttoîifră p'é rhine. p a r
nă pace !“, „Trăiască pacea !“, mişcări de gimnastică ritmică noi ăcprclăm multă atenţie 'dez
„Trăiască pacea şi prietenia 1“,
„Bine aţi venit la M arsilia!“. voltării ăsîsţenţei medicale a'
Iar pe deasupra întregului oraş populaţiei Uniunii Sovietice“'.
zburau baloane multicolore pur-
Ema Almen îmbufnată, ori de cile bească, dar buzele n-o ascultau. tîud banderole cu Inscripţii sa- şi au cîn-tat diverse cîntece re N. S. Hruşciov a propus apoi
lutînd vizită lui Hruşciov şi
ori i se atrăgea atenţia că nu lu Apoi încet, încet, uitîndu-se cu tea prieteni a franco-sovietică. gionale. o întrecere pentru cît mai muilte.
crează bine, că e singura muncitoa mă in dreapta şi în stingă a stră Marsiliezii, oameni vestiţi La plecare mulţimea uriaşă instituţii medicale şi o cît mai
pentru exuberanţa şi sincerita masată în faţa 'căminului de bună organizare ă asistenţei
re din secţie care face rebut şi ni bătut culoarul ce se deschidea in tea lor, l-au primit pe N. S. copii a împiedicat minute în şir populaţiei. In această întrecere,
Hruşciov oa pe un prieten apro plecarea cortegiului. Cordoanele a arătat şeful guvernului sovie
ciodată nu-şi realizează norma. Şi faţa ei spre gazeta de perete. A piat. Rezumînd mărturiile cu au fost rupte, sute de oameni au
lese cu acest prilej de trimisul încercat să-i strîngă mina' lui tic. cineva' va câştiga, dar în
cei care nu se împăcau cu faptul început să citească articolul inti său la Marsilia, ziarul' „Gom- N. S. Hruşciov. In faţa maşi orice caz nimeni nu va avea de
bat“ scria lu n i: „Nici un alt nilor erau aruncate f vi. învă pierdut. N. S. Hruşciov a pro
că Ema nu face treabă erau des tulat : „Cu ele ne e ruşine". Scria ilustru vizitator nu a mai strîns ţătoarea Lucienne Raymond a pus în glumă ca Uniunea So
vreodată în Marsilia atîta lu declarat trimisului Agerpres vietică să fie reprezentată în ju
tui. Printre ci se numărau şeful în articol că ea, Ema Almen, pre me“. că pentru instituţia lor această riu de ministrul francez Louis
zi rămîne o zi memorabilă, şi
secţiei, tinărul inginer Aurel Pa dase la magazie o decină de cio Ziua a început luni pentru Joke, pentru ă fi asigurată im
înaltul oaspete sovietic cu vi parliai itâteîi.
nel, membru în comitetul U.T.M., rapi (10 bucăţi), complect rebu- zita pe care a făcut-o la un a-
şezămînt pentru preşcolari de pe
Paraschiua Lupu, şefa brigăzii, şi tală, fără a-şi scrie numele pe ea, bulevardul Ghaves din Marsi
lia. însoţit de miniştrii francezi
mulţi alţii. Dar că deşi e munci .w w v s Jacouinet şi Joke, N. S. Hruşciov
cel care se ţinea In jurul fân, nimeni toare cu experien Cu pianul trimestrial ( Gateristul Au venituri însemnate din valori că vizita Iui Hruşciov va servi Părăsind facultatea de medi
mai mult de ca- ţă, rămine mereu ficarea fructelor. De aceea, ei
Un nou colectiv de muncă din gustin Varga de acordă o mare atenţie întreţi
pul éi, era a1juio- sva- mi ravmi*ma~ *w u r m av !¦ in urmă şi 'că regiunea noastră raportează în la întreprinderea nerii pomilor, ieri, s-au term i cauzei păcii şi apropierii între cină din Marsilia, cortegiul se
deplinirea înainte de termen a forestieră Sebeş, nat lucrările de curăţire, săpa
m l de maistru din procedînd astfel a planului trimestrial. Este vorba re la rădăcină, stropire şi nă cele două popoare. îndreaptă pe străzile în pantă
de colectivul minei Ghelar, care O ruirea tulpinelor, la cei peste
¦zona vecină, Mihai pătat onoarea în ziua de 26 martie a extras datorită folosirii 1.200 de pruni, meri, peri şi Cortegiul s-a îndreptat apoi spre ţărmul Mării Mediterane.
Plenar. El este membru in biroul întregului colectiv... ultimele tone de minereu în din plin a timpului de lucru, nuci, pe care îi au colectiviştii spre clădirea facultăţii de me In port mii-de docheri îL-înfe
organizaţiei de bază U.T.M. al sec contul primului trimestru al a- îşi depăşeşte lună de lună nor în livadă.
ţiei şi-l durea faptul că din toată S-a uitat în jur, la prietenele nului 1960. ma cu 6—8 la sută. In ace dicină, uncie'oaspeţii au fost în-, tîmpină cu aclamaţii, pe lţ-î., S.
secţia, o singură muncitoare, o u- sale: aceleaşi feţe dirze, aceleaşi laşi timp el dă lucru de cea tîmpimăţi de senatorul Gaston Hrîtşciov. „Trăiască pacea !“,
temistă, răminea mereu sub plan. priviri necruţătoare. Şi-a dat sea Succesul acestui colectiv
Nu se putea împăca cu gîndul ca ma că prietenele ei o condamnă. se datoreşte faptului că în Defferre, primarul Marsilie!. ¦, „Armele la fier vechi l", se. aude
intr-o secţie de tineret ca a lor, Şi-a smuls brusc baticul de la git urma consfătuirii dintre mi Studenţii în halate albe l-au de pretutindeni. Vasele au , ar*
să existe cineva care să nu-şi rea şi s-a repezit spre maşină. neri şi furnalişti organizată de mai bună calitate. întîmpinat pe şeful guvernului borat „Marele pavoaz“ destinat
lizeze planul, în timp ce toţi cei ziarul „Drumul socialismului" şi
lalţi şi-l depăşeau. Convins că de După puţin timp s-a apropiat de în deosebi după Conferinţa Iată-l in clişeu lucrind la sovietic, strigând necontenit.} celor mai importante sărbători.
rămînerea în urmă a Emei, este ea Mihai Pienar. regională de partid s-au
vinovat şi el, a hotărît s-o ajute. luat o serie de măsuri care au Ş gatere. < „Trăiască H ruşciov!“. La ţărm aşteaptă vasul „Bleuet“
— Vezi, tovarăşă Almen că ni fost traduse în viaţă. Locurile
Ormărindu-i fiecare mişcare, Mihai meni nu-i de acord cu atitudinea de muncă au fost mai bine a- VW ws^vA/v.1 N. S. Hruşciov a-vizitat aula pe care flutură drapelul sovietic.
provizionate cu materiale şi va- La bordul vasului oaspeţii vor1
şi-a dat seama că Ema lucra dis dumitale ? Dacă mă ascultai... gonete goale, iar asistenţa teh
nică a fost acordată la timp. vizita instalaţiile, portuare. .In*:
trată şi că oprea des maşina, cău- Ema şi-a întors capul spre el. Aceasta a făcut ca brigăzile de
mineri să înregistreze randa- tîmpinaţi ta coborâre de amira
iindii-ş’i altă ocupaţie. Şi, nu scăpa Avea ochii scăldaţi in lacrimi. mfcnle sporite.
lul Sappe, prefectul regiunii ma
nici un prilej pentru a i-o spune. — Iartă-mă. Credeam că mă pot Pînă în 27 martie inclusiv,
ritime, de generalul Delfino, co
Ema il asciilta de flecare dată, descurca şi singură, că am destu minerii din Ghelar au extras în mandantul regiunii aeriene, fost
contul trimestrului îl al anului pilot vestit al escadrilei „Nor-
la început zimbind sarcastic, apoi lă experienţă. Dar... în curs mai mult de 440 tone
minereu. maodie-Niiemen", de deputatul
işi încreţea •fruntea riposiîndu-i: Mihai Pienar n-a lăsat-o să ter
mine. l-a explicat cum să-şi îngri- ¦, In prezent harnicul colectiv Produse noi în comerţ artist emerit, Laureat al Pre socialist Leonhardt, de deputatul
de mineri din Ghelar desfăşoară miului ă.e Stat. Spectacolul comunist François Bilioux, de
feciscă maşina, cum să folosească întreprinderea de industrie s-a bucur,at de un succes bine
larg întrecerea socialistă, fiind locală „Crişana“ din Brad, a meritat. (Continuare în pag. 4-a)'
hotărît să dea patriei, peste livrat ieri unităţilor coopera
= Nu mel să înteleSl o*' din plin cele 8 ore de muncă, cum plan, cît mai mult minereu şi ţiei din localitate 20 de gar
de cea mai bună calitate. nituri •de moHtlă’ 'tip „Sibiu“,
muie, că maşina--/, de vină? .. ^ . l u C T e z e s ă nu mai. facă re- executate în atelierul de tîm-
plârie.
Şi Ema continua să rămină me- fiuf
Tot ieri, au luat drumul spre
réu sub plari, să facă rebuturi. localităţile Deva,. Hunedoara,
Petroşani, Arad şi Timişoara,
D 1Dar Mihai nu s-a dat bătut. S-a e atunci a trecut mai bine de «ţ 50 de măsuţe tip „Fantezia“,
care sint mult solicitate de
gindit in fel şi chip. „Poate că o lună. Ema Almen a deve cumpărători.
vorbele melé — s-a gindit el — nit o muncitoare bună. Dacă îna Lucrări în iiuadă Spectacol d e cîsitece
şi dansuri
nu du găsit drumul spre inima inte realiza 5—6 decine de cio; Colectiviştii din Rîu Bărbat,
raionul Haţeg, obţin an de an
Emei sau poate crede că mă ţin răpi pe zi, acum face 8 şi 9, şi Ansamblul artistic al Uniu
scai de ea numai de dragul de chiar 10. nii Tineretului Muncitor, Lau
reat al festivalurilor mondia
a o critica. Ori, poate, pentru că A aflat că cel care făcuse ar le ale tineretului şi studenţilor
de la Berlin, Bucureşti, Mos
eu sint mai iinăr şi ea muncitoare ticolul la postul utemist de control cova şi Viena, decorat cu Or
dinul Muncii clasa I-a, a pre
cu trei ani vechime, or fi jignit-o n-a fost altul decit Mihai Pienar. zentat ieri în sala cinemato
sfaturile mele". Mihai nu mai ştia Dar nu s-a supărat. Dimpotrivă, grafului „Filimon Sirbu“ din
Deva, în faţa unui numeros pu
ce să creadă. Vroia cu orice preţ cind îl intilneşte ii zîmbeşte prie Au te r m in a t în s ă m în ţă r ile d in ep o ca I -a blic, un spectacol de cintece şi
însă s-o facă să înţeleagă că nu-i tenos. dansuri.
vorba de un capriciu a lui, ci de Intr-uria din zilele trecute, cind Colectiviştii din Draşov au Acum ei muncesc cu multă Conducerea artistică a spec
prestigiul întregului colectiv, de am fost in secţia circulare a fa terminat la data de 24 martie însufleţire la executarea ară tacolului a fost asigurată de
însămînţările din epoca I-a. turilor pentru celelalte cul Marin Constantin, artist eme
calitatea ei de utemistă. bricii de ciorapi din Sebeş, am Ei au însăm înţat astfel 5 ha. turi care vor fi insăminţate în rit ; dirijor, Ionel Buăişteanu,
cu orz, 5 ha. cu ovăz, 8 ha. cu primăvara aceasta. Dorinţa lor
văzut-o pe Ema Almen că între borceag. este ca to.ate muncile din cam
pania de primăvară să fie e-
'ntr-una din zile cind Ema a rupe lucrul şi merge la apă. M-am In afara suprafeţelor plani xecutate în epoca optimă lucru
îndreptat şi eu intr-acolo s-o în ficate, colectiviştii din Draşov ce va contribui la obţinerea u-
pătruns în hală repezind uşa au mai însăm înţat 3 ha. cu nor recolte sporite.
grîu de primăvară şi 0,58 ha.
in lături ca de obicei, a văzut în treb cărui fapt se datoresc realiză cu ceapă. La lucrările de pînă acum In clişeu: 1Aspect din tim pul !spectacolului prezentat de
s-au evidenţiat colectiviştii 'Ansamblul artistic al Uniunii Tineretului Muncitor.
colţul din stingă, unde era gazeta rile el de acum. Mi-a spus in In această săptămînă, colec Gheorghe Gînju, Nicolae Roşu
de perete a postului utemist de grabă că a afutat-o tovarăşul Ple tiviştii din Draşov vor mai în şi Nicolae Boboloţ. -?'?•sas-
control, aproape toate muncitoare nar, apoi a plecat grăbită spunind: sămânţa 3 ha. cu cartofi de va
ră şi 5 ha. cu cartofi de toam In num ai tre i zile
le din secţie. Una citea cu voce — Mă scuzaţi, mă aşteaptă ma- nă. Culturi In tercalate — pe supraiefe
tare un articol.
•vegas- c ît m a i amari
Colectiviştii din satul Sîncrai, Fasolea este unul din produ tivată intercalat printre po văzut să cultive fasolea inter
raionul Hunedoara, s-au pre- sele vegetale foarte căutate în rumb — un cuib de fasole la calat pe o suprafaţă de 38.473
gătiţ din timp pentru ca de alimentaţie, datorită conţinutu trei cuiburi de porumb — nu hectare din cele 63.575 ha. care
îndată ce timpul va fi prielnic, lui ridicat în substanţe nutriti- diminuează cu nimic producţia se vor cultiva cu porumb. E o
să înceapă lucrările agricole ’ve şi mai ales în proteine uşor de porumb. Din contră, se obţine suprafaţă destul de mare, dar
din. campania de primăvară. asimilabile. In afară de Impor în plus o producţie de 200—300 oare poate fi sporită, mai ples
Drept urmare, ei au reuşit ca tanţa alimentară, fasolea are şi kg. fasole la hectar. Pentru ob dacă ţinem seama că astfel, fie
în. numai 3 zile, să însămânţeze un rol agrotehnic bine definit. ţinerea acestei producţii, nu se care hectar aduce venituri în
ovăz pe o suprafaţă de 10 ha. Făcând parte din familia legu cheltuieşte în plus decît sămân plus.
minoaselor, fasolea îmbogăţeşte ţă de fasole şi munca pentru
In aceiaşi timp, organizîndu- solul în azot favorizînd în acest recoltarea ei. Cultura Intercalată O altă plantă care se poate
fel vegetaţia culturilor ce ur de fasole nu împiedică mecani cultiva intercalat printre porum
şi temeinic munca, ei au tran s mează în asolament fiind şi o zarea lucrărilor de întreţinere bul care nu se prăşeşte meca
bună premergătoare mai ales şi nici dezvoltarea porumbului. nizat, este dovleacul. Cultivat
portat lâ cîmp peste 75 tone pentru cultura griului. Fasolea Ea se dezvoltă; bine la umbra ţn acest fel, el dă Ia hectar o
se cultivă atît în cultură pură porumbului, leagă normal şi nu producţie de 3—4.000 kg. fără
gunoi de grajd, care va fi în cit şi intercalată printre porumb. se mănează. Nu necesită lucrări
de întreţinere aparte. Recoltîn- să diminueze recolta de porumb.
corporat în sol odată cu ară Pentru gospodăriile agricole co du-se de pe acelaşi hectar culti Prin cultivarea dovlecilor inter
turile. lective şi pentru întovărăşirile vat cu porumb nu numai ştiule- calat. se realizează un venit de
agricole, foarte avantajoasă este ţi de porumb dar şi cîte 300— 400 lei la fiecare hectar.
A. TUZA cultura fasolii' printre porumb. 350 kg. fasole, vom obţine în
corespondent plus un venit de 540—630 lei In regiunea noastră, se vor
Fasolea este foarte pretenţi (valonii cînd fasolea cu f,80 lei cultiva cu dovleci 36.600 ha'. Se
!m m oasă la căldură. Seminţele încep va obţine în acest caz o pro
să germineze la temperatura de kg.). ducţie medie totală de 146.400
a 8— 10 grade şi deci pot fi însă- In regiunea noastră, multe tone dovleci. «. Administrîndu-i
mînţate odată cu porumbul. So în hrana animalelor, vom reali
Pe ogoarele gospodăriei ăgficbte colective ,;Dr. Petru Groza“ "din Băcia, muncile a p 1-•• | 3 Scurtarea termenelor de lurile cele mai indicate pentru gospodării agricole colective şi za 161.040 hl. lapte sau o în
¦dare în exploatare a noilor a- cultura fasolii sînt cernoziomu întovărăşiri agricole acordă a-
cole de primăvară se desfăşoară cu intensitate. rile şi cele brun-roşcate de pă tenţia cuvenită cultivării inter semnată cantitate de carne.
Clişeul nostru înfăţişează pe tractoriştii fruntaşi Teodor Achim şi ion Popescu din gregate siderurgice — obiec dure. In regiunea noastră, con calate a fasolei printre porumb. Avînd în vedere avantajele
tiv important al muncii de diţiile pedo-climatice favorizea Dacă în anul 1957 a fost cul
brigada vi-a de tractoare de la S.M.T. Orăştie, executînd arături pentru însăminţări de partid (pag. !l-a). ză cultura fasolii. Ea vegetează tivată fasolea printre porumb pe mari pe care le oferă cultura
şi fructifică bine mal ales pe o suprafaţă de 27.300 ha., în intercalată a fasolii şi dovlecilor
9 Traducînd în viaţă pro lunca Mureşului. printre porumb, colectiviştii şi
priile hotărîri (pag. 11i-a). 1959, suprafaţa cultivată cu fa
Rezultatele cercetărilor, ştiin sole intercalat a crescut la întovărăşiţii din regiunea noa
* Un obelisc în amintirea ţifice cît şi experienţa cultiva 37.348 ha. Şi în acest an, co stră trebuie să mărească su
lansării primului satelit arti- lectiviştii şi întovăraşiţîi au pre- prafeţele cultivate cu culturi in
îicia! ăl Pămîntulul. torilor a dovedii că fasolea cul tercalate, să pregătească de p® .
acum terenul şi sămânţa nece
® Tratativele de la Câmp sară.
David dintre . Eisenhower şl
Maemillan (pag. IV-a).
primăvară 1