Page 1 - 1960-04

I Hegior - 1
Anns Xü Mr, 1639
l i 125- le a s a t
eie©is*Ifi©at
t secţiei, studiind uii
rcu Pe uliţele 'satului şi în
t casele multor colectivişti
c din Şard, raionul Alba,
c s-au aprins zilele trecute
c primele becuri electrice.
l Acesta este cel de-al 125-
L lea sat electrificat în re- j
C crează echipe de constructori
L giunea Hunedoara in
t puterii populare.
c Datorită dezvoltării sec- •)
L torului agricol socialist-
L Datorită unei bune organizări
i cooperatist, locuitorii sa­
l telor hunedorene partici-
l ¦pă cu posibilităţi sporite
la acţiunea de electrifica- ]
re a aşezărilor lor. Colec- 1
tiviştii din Ţelha, raionul -J
Alba, bunăoară, au con- -j
tribuit pînă acum pentru
electrificarea satului cu j
189.000 lei, iar colectiviş- }
tii din Vingară, raionul 1
Sebeş, cu 150.000 lei. La }
numai cîteva săptămîni J
după ce au inaugurat
gospodăria colectivă, ţă- -j
rănii muncitori din satul ],
Peştişu Mare, raionul Hu- I
neăoara. au contribuit cu *
o sumă însemnată de -j
bani şi au început să lu- ]
creze voluntar la trans- 1
portul materialului şi a-
şezarea stâlpilor pentru e-
lectrificarea satului.
Prin contribuţia volun­
tară a cetăţenilor şi cu
sprijinul sfaturilor popu­
lare în regiunea Hune­
doara se execută în pre­
zent lucrări de electrifica­
re sau extindere a reţe­
lei electrice în numeroase
alte sate. Pînă la sfîrşitul j
anului urmează să fie e- 1
lectrificate încă 38 de 1
sate.
J » - J u j V — t 1.-J l—J > _ _ / u
Muncă, rodnică pe ogoare
La O. A. C. Haţeg
Membrii gospodăriei agricole coiec-
'ive „Ţara Haţegului“ din Haţeg, mun­
cesc intens în campania agricolă de
primăvară. Fiind pregătiţi din timp,
ei au însămînţat cu ovăz 3 ha. şi au
Iransportat la cîmp peste 400 tone gu­
noi de grajd. Acordînd o atenţie deo­
sebită întreţinerii culturilor de toamnă,
colectiviştii de aici au grăpat pînă în
prezent suprafaţa de 06 ha. cultivată
cu grîu. Pentru insămînţarea borcea-
gului au arat 10 ha.
Mobilizînd la lucru toate atelajele,
colectiviştii din Haţeg au arat mai
mult de 8 ba. teren pentru însămîn-
tarea porumbului.
SIDONIA RUSAN
corespondentă
La G. A. C, Beriu
îndrumaţi de către organizaţia de
bază, colectiviştii din Beriu au folosii
din plin zilele Bune de lucru din pri­
măvara aceasta. Ei au curăţat şi stro-
[=pit toţi pomii din . livada gospodăriei
colective, au pichetat şi pregătit c su­
prafaţă de 3 ha. teren • care se va
planta cu viţă de vie. Paralel cu lu­
crările de întreţinere din livadă, mem-
brii gospodăriei colective din Beriu au
Muncîfori fruntaşi de !a -uniría !abes
IONUŢ CRISTEA
şeful unei echipe de me­
canici de mină.
întreţine în bune condiţi-
uni utilajul minier.
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UN1ŢI-VAl
Hunedoara-Dev<
Vineri 1 aorsîie 1960
ANCHETA NOASTRA
^ 8 Intîfniri de neuitat
Respectarea gra ficu lu i
1 de laacrărl
La cvartalul de locuinţe
I.G.O. din oraşul Brad lu­
anii ] harnici. Aici, un bloc cu 18 a-
partamente a intrat în faza de
finisaj. La alte trei blocuri, cu
18 apartamente fiecare, lucră­
rile se desfăşoară din plin.
a muncii, majoritatea lucrări­
lor sini încadrate în grafic.
Astfel, la unul din blocuri, s-a
turnat prima placă de beton
peste parter, iar în aceste, zile
a început zidăria la primul e-
taj. La un alt bloc, zidăria de
la parter a fost terminată, iar
în aceste zile se montează co-
frajul şi urmează a se turna
placa de beton peste parter.
De curînd au fost atacate lu­
crările şi Ia al patrulea bloc.
Au fost deja turnaţi primii m.c.
de beton în fundaţii.
Pentru grăbirea ritmului de
iucru, în special la turnarea de
betoane, pe acest şantier, s-a
organizat — cu echipele debe-
tonişti — lucrul în două schim­
buri. Zilnic se toarnă astfel in
medie cîte 20 m.c. de beton.
Intr-un ritm susţinut, se des­
făşoară munca şi la construirea
şcolii cu 8 săli de clasă, din
Baia de Criş. Aici s-a termi­
nat de turnat placa la parter
şi a început zidăria la etaj.
La aceste puncte de lucru
ale şantierului nr. 2 Brad, al
T.B.C.H., se poate aprecia că
ritmul de lucru este susţinut.
Nu acelaşi lucru se poate
spune despre ritmul de lu­
cru de pe şantierul Fabricii de
1 Lenin“ de N. K. Krupskaia.
(nsămînţat cu ovăz 36 ha. (depăşind
cu circa 6 ha. prevederile planului de
producţie), cu grîu 15 ha., cu mentă
12 ha. şi au îngrăşat cu gunoi de
grajd 65 ha. Peste cîteva zile ei vor
începe pregătirea terenului pentru cul­
turile din epoca a H-a.
IOAN D1NŞOREANU
corespondent
La G. A. C.
Folosind din plin timpul prielnic
de pînă acum, colectiviştii din satul
Nalaţi au obţinut realizări de seamă
în campania agricolă de primăvară.
Ei au însămînţat' cu ovăz întreaga
suprafaţă planificată şi au plantat car­
tofi timpurii pe 2 ha.
Pentru a obţine recolte bogate de
cartofi, porumb şi legume, colectiviştii
au transportat ta cîmp peste 200 tone
gunoi de grajd. De asemenea, au cu­
răţat 20 Via. păşune şi au început
construcţiile. Pînă în prezent, ei au
construit o remiză pentru unelte agri­
cole, un atelier de fierărie şi au mărit
grajdul de vite.
Printre colectiviştii care au muncit
intens în ultimul timp se numără Nică
Munteanu, David Munteanu. Mibai
Bugber, losif Vlăiconi şi alţii.
VASILE COCHECI
corespondent
TEODOR M A R lŞ
şeful miei grupe de
deschidere.
îşi depăşeşte în medie
norma cu 10 la sută.
pîine. Din planul operativ de
lucru din această lună, s-au
executat doar o mică parte din
lucrări. Este concludent faptul
că deşi sînt încă multe lucrări
de făcut, mai ales la partea
de instalaţii tehnico-edilitare,
la acestea nu lucrează nici un
muncitor. Echipă de instalatori
există în cadrul şantierului nr.
2 Brad, şi ea a lucrat aici o
perioadă. Acum însă a fost
transferată pentru nişte lucrări
mărunte Ia un alt punct de lu­
cru. Deşi s-a constatat că e-
chipa de instalatori are un
randament' scăzut, totuşi, mă­
suri de remediere a situaţiei
nu s-au luat. Rămase în urmă
pe şantierul fabricii de pîine
sînt şi alte lucrări: asfaltarea
depozitului de la etai. zonele
verzi din exterior şi macadar-
mul la drumurile interioare de
acces.
Trebuie amintit faptul că a-
cum, pe acest şantier se lu­
crează doar la zidăria celor
două cuptoare pentru pîine.
Ritmul actual de lucru este de­
parte de a satisface; diri care
cauză, nici pianul trimestrului
T nu s-a realizat.
Conducerea şantierului, tre­
buie să ia măsuri eficace în
scopul unei mai bune organi­
zări a muncii şi la construcţia
fabricii de pîine.
V. FURIR
Pregătirea altoilor pentru viţa de vie necesită multă pricepere şi înde-
mînare. Tăierea corzii, despicatul şiin Iroducerea altoiului în despicătura ei
trebuie făcute cu multă atenţie.
Fotografia noastră reprezintă un grup de tineri colectivişti de la
G.A.C. Apoldu de Sus, care pregătescaltoi. Intre ei, brigadierul loan Rie-
ger dînd îndrumările necesare.
O nouă prom ofie de m ineri
Pe lingă exploatarea minieră
din Vulcan, funcţionează de mai
mulţi ani o şcoală pentru pregă­
tirea de muncitori calificaţi în
meseriile de mineri, ajutori mi­
neri, artificieri etc. Cursurile a-
cestei şcoli sînt frecventafe de
oamenii muncii din localitate,
care au mai lucrat în sectorul
mineritului, dar care nu au a-
vut pregătirea corespunzătoare.
PAULINÂ RIGAG'A
muncitoare la funicular.
Depune mult interes pen­
tru depăşirea planului
de transport.
4 pagini 20 bani
tro3 stantin Colţan şi
(pag. T-a).
0 Comportare de „jucă­
tor“ dezaprobată şi con­
damnată (pag. 3-a).
0 Conferinţa pentru de­
zarmare de la Geneva
(pag. 4-a).
de of el p este plan
De la începutul anului şi
pînă ieri dimineaţă, oţelarii
secţiei Martin nr. 2 de la
Combinatul siderurgic din
Hunedoara, au produs, în a-
fara sarcinilor de plan,
18.000 tone oţel, adică jumă­
tate din angajamentul a-
nual.
La obţinerea acestui suc­
ces, a contribuit în mare
măsură munca plină de a-
vînt a întregului colectiv de
oţelari, din care s-au evi­
denţiat echipele conduse de
Teodor Caramalis, iulian Is­
pas, Avram Opriş şi altele.
De asemenea, succesul a-
mintit se datoreşte şi spori­
rii indicilor de utilizare a
cuptoarelor. In cursul pri­
mului trimestru al acestui
an s-au obţinut indici cu
870-900 leg. pe m. p. vatră
Zilele trecute, cursurile şcolii au
tost absolvite de o nouă promo­
ţie de 150 mineri. Cu ocazia e-
xamenelor,- s-a constatat că noii
mineri au o pregătire temeinică,
datorită faptului că în timpul
şcolarizării au făcut şi practică.
Printre cei care au dat cele mat
bune rezultate Ia examene, se
numără tovarăşii AVarcel Pînza-
ru, Constantin Raţa, loan Viţa
şi alţii.
VIDU OPREAU
lăcătuş la atelierul me­
canic.
Execută reparaţiile curen­
te la timp şi de calitate.
ii#
Colectivul secţiei
timplărie de la în ­
treprinderea fores­
tieră din Sebeş îşi
depăşeşte . lunar
planul cu 15 la
sută, fiind astfel
fruntaş pe între­
prindere.
IN CLIŞEU: şe­
fii de brigăzi Er-
vin Martin, Con­
loachim Boescu,
împreună cu Aurel
Munteanu, şeful
plan de măsuri.
EÍi§Ei
cuptor şi zi calendaristică,
mai mari decît cei planifi­
caţi.
Elevi ht excursie
In scopul cunoaşterii unor
centre industriale, a unor
locuri istorice, şi a frumu­
seţilor regiunii noastre, con­
ducerea şcolii medii din Cu-
gir, cu sprijinul comitetu­
lui de părinţi, a iniţiat orga­
nizarea unor excursii cu e-
levii.
Astfel, în ziua de 30 mar­
tie a.c., 61 de elevi au vizi­
tat cetatea, muzeul şi unele
întreprinderi din Alba lu-
lia, iar ieri. alţi peste 40 de
elevi s-au deplasat în Valea
Jiului unde vor vizita cîteva
exploatări miniere, termo­
centrala de la Paroşeni şi
Filatura din Lupeni. La re­
întoarcere, elevii se vor opri
o zi la Colan, pentru a vi­
zita uzina „Victoria“.
Peurfra crederea
pvsisrHor
tCu puţin timp în urmă
comitetul raional al femei
lor din Haţeg, a lansat o
chemare către toate femei­
le din raion în scopul creş­
terii de cit mai multe pă­
sări.
Pentru a veni în sprijinul
femeilor antrenate în acea­
stă acţiune. Comitetul
nai al femeilor a cumpărat
din banii depuşi de gospodi­
ne, 3.800 pui de găină, pe
care în cursul zilei de ieri,
i-a împărţit acestora.
mcmsfssi
Cuuîniarea rostită la
LILLE 31 (Agerpres). La re­
cepţia de la primăria oraşului
i.iîle N. S. Hruşciov a spus
printre altele:
îmi face plăcere ca, cu pri­
lejul vizitei în minunata dv.
ţară să viu şi în oraşul Lille
— oraşul natal al preşedintelui
Charles De Gaulle.
In Uniunea Sovietică, gene­
ralul De Gaulle este cunoscut
ca un om care a dat dovadă de
mult curaj în anii încercărilor
grele ale celui de-a! doilea răz­
boi mondial. El a cîştigat res­
pectul oamenilor sovietici dato­
rită luptei sale consecvente pen­
tru eliberarea Franţei de sub o-
cupanţii germano-fascişti, pen­
tru onoarea naţională a patriei
sale.
Pentru prima oară m-am în-
tîlnit cu generalul De Gaulle la
Moscova unde acesta venise în
1944 pentru tratative. Atunci a-
ceste tratative an fost încununa­
te de succes : A fost. încheiat
un tratat de alianţă şi ajutor
reciproc între ţările noastre.
Vizita noastră în Franţa are
loc într-o altă situaţie. De a-
tunci în relaţiile internaţionale
s-au produs mari schimbări. A-
nii îndelungaţi ai „războiului
rece“ şi cursei înarmărilor şî-au
lăsat amprenta si asupra rela­
ţiilor franco-sovietice. Deşi încă
nu au fost împrăştiaţi complet
norii care întunecă orizontul, se
poate spune cu convingere că
atmosfera internaţională s-a în­
seninat considerabil în ultimul
timp, există semne evidente de
destindere a încordării interna­
ţionale. Contactele dintre oame-
intimpinarea celei de-a 90-a aniversări
a naşteri! lui V. I. Lenin
O p e ra marelui învăţător —
izvor nesecat de învăţăm inte
La 22 aprilie se împlinesc
90 de ani de la naşterea lui
Vladimir Ilici Lenin. Opera ma­
relui învăţător şi conducător al
proletariatului mondial, înteme­
ietorul gloriosului Partid Co­
munist al Uniunii Sovietice şi
al statului sovietic, constituie un (patru ediţii în peste 200.000 de
nesecat izvor de învăţăminte
pentru oamenii muncii clin ţara
noastră, care sub conducerea
Partidului Muncitoresc Romîn
muncesc cu tot mai mare avînt
pentru traducerea în viaţă a ge­
nialei învăţături ma-rxîst-'lenini- ediţii în 190.000 de exempiare),
ste.
Opera Marelui Lenin — ti­
tan al gîndirii şi practicii revo­
luţionare — a cunoscut o largă
răspîndire în anii puterii popu­
lare. In aceşti ani în editurile
din tara noastră cTin lucrările
iui Lenin au fost publicate Ii2
titluri, într-un tiraj de 5.436.000 dului“, „Partidul — forţa con­
de exemplare. Un eveniment de
o deosebită însemnătate pentru
cunoaşterea şi răspîddirea învă­
ţăturii leniniste în ţara noastră
îl consituie tipărirea ..Operelor“
iui V. I. Lenin, după ediţia a
IV-a rusă. din care au apărut
pînă în prezent 38 de volume.
Volumele 39 şi 40, precum şi
indicele la „Opere“, vor apare
în .cursul acestui an.
Printre lucrările iui Lenin ca­
re au fost editate în cele mai
mari tiraje sînt „Ce-i de făcut“
(trei ediţii în 115.000 de exem­
plare), „Un pas înainte, doi
paşi înapoi“ (în 50.000 de e-
xemplare), „Două tactici ale so­
nii de stat ai diferitelor ţări au
servit în mod neîndoielnic cau­
za păcii.
Apreciem eforturile preşedin­
telui De Gaulle îndreptate spre
realizarea unei mai bune înţe­
legeri între Est si Vest. Sperăm
că întîlnirile şi tratativele noa­
stre cu preşedintele vor duce Ia
îmbunătăţirea relaţiilor dintre
statele noastre, la întărirea prie­ al ştiinţei franceze şi înflăcărat
teniei dintre ele, ceea ce va con­
tribui Ia consolidarea păcii în
Europa şi în lumea întreagă.
De aceea acordăm o mare im­
portanţă întîlnirilor cu preşedin­
tele De Gaulle.
Am venit în Franţa nu numai
pentru tratative, ci şi pentru a
cunoaşte diferite aspecte ale vie­
ţii talentatului şi harnicului po­
por francez. In timpul scurt pe­
trecut în Franţa am văzut mul­
te lucruri interesante si extrem
de utile pentru dezvoltarea rela­
ţiilor de prietenie dintre ţările
noastre.
Astăzi am vizitat oraşul dv.
— centrul regiunii industriale
din nord unde se extrage căr­
bune, se produce oţel, se creează
tot felul de maşini complicate)
Irmi face o deosebită plăcere să
vizitez nordul Franţei, care în
multe privinţe îmi aminteşte
Donbasul, „camera noastră a fo­
carelor".
Mă folosesc ele acest prilej
pentru a transmite locuitorilor
oraşului Lille, tuturor oamenilor
muncii din nordul Franţei, un
salut fierbinte şl urări priete­
neşti din partea oamenilor so­
vietici.
In continuare, N. S. Hruşciov
V,V y
i tM M â i
cia l-democraţiei în revoluţia de­
mocratică“ (trei edilii în peste
100.000 de exemplare), „Materia­
lism şi empiriocriticism“ (două
ediţii în 68.000 de exemplare),
„Imperialismul — stadiul cei
mai înalt al capitalismului“
exemplare), „Statul şi revolu­
ţia“ (patru ediţii în 116.000 de
exemplare), „Tezeie din aprilie“
(trei ediţii în 125.000 de exem­
plare), „Stîngismui — boala
copilăriei comunismului1 (patru
„Despre impozitul în natură“
(patru ediţii în 195.000 de e-
xemplare), „Despre cooperaţie“
(trei ediţii în peste 200.000 de
exemplare). Au fost editate de
asemenea numeroase culegeri te­
matice din opera lui Lenin cum
s în t: ..Despre construcţia de
partid“, ..Despre unitatea parti­
ducătoare în statul socialist şi
în construcţia comunistă“, „Des­
pre dezvoltarea industriei grele
şi electrificarea ţării“, „Despre
productivitatea muncii“, „Despre
alianţa dintre clasa' muncitoare
şi ţărănime“, „Despre problema
naţională şi naiional-colonială“,
„Despre cultura proletară" şi al­
tele.
Gu prilejul împlinirii 'a 90
de ani de la naşterea iui V. I.
Lenin, vor apare primul volum
din „Opere complete7“ ale mare­
lui învăţător al proletariatului,
după cea de-a V-a ediţie rusă,
şi lucrarea „Amintiri despre
V
a vorbit despre munca paşnică
a oamenilor sovietici, despre
dezvoltarea în ritm rapid a e-
conomiei şl culturii sovietice,
construcţia de locuinţe, asisten­
ţa medicală. Subliniind în con­
tinuare succesele U.R.S.8. în
domeniul cuceririi cosmosului,
şeful guvernului sovietic a spus
că dorind să imortalizeze me­
moria unui eminent reprezentant
luptător pentru pace, oamenii de
ştiinţă sovietici ău dat unuia
din craterele părţii invizibile a
Lunii, fotografiată de ei, nume­
le Iui Frederic Joliot-Curie.
Pentru oricine este clar că
dezvoltarea cu succes a econo­
miei, ştiinţei şi culturii, ridica­
rea nivelului de trai al poporu­
lui, sînt posibile numai în con­
diţiile unei păci trainice, a spus
apoi N. S. Hruşciov. De aici
lupta fermă şi consecventă a
Uniunii Sovietice pentru pace,
pentru coexistenţa paşnică a sta­
telor cu sisteme sociale şi eco­
nomice diferite.
Oamenii sovietici vor să tră­
iască în pace cu toate popoarele.
Ei nutresc o simpatie profundă
faţă de poporul francez, doresc
sincer Franţei măreţie şi pros­
peritate şi sînt interesaţi ca în­
tre ţările noastre să existe reia­
ţii de prietenie şi colaborare
multilaterală (aplauze).
Unindu-şs eforturile. Uniunea
Sovietică şi Franţa pot face
multe pentru întărirea păcii şi
securităţii popoarelor.
Mai departe, N. S. Hruşciov
(Continuare în pag. 4-a)
I