Page 10 - 1960-04

"ag. 2
a f-i p. t i e
OOV COO 2 0 5 OOO OQK) OCDO CQ-O C/QO 00*5 &fQO C/QO &QS &QO OOP QiQO S<QO
Chiar în coama dealului, a-
colo unde începe Oraşul Mun­
citoresc, se află şase blocuri
mari. Aici este complexul şco­
lar profesional al Combinatu­
lui siderurgic Hunedoara. In
fiecare început de toamnă,
cină frunza pomilor înalţi ce
înconjoară imensa curte a
complexului mai este încă ver­
de, dormitoarele, curtea, can­
tina, totul este cuprins de voio­ Dumitru şi Drăghin loan. Cu bătoririi a 15 ani de la elibe­
şia tinerilor ce abia au termi­ toţii au fost elevii maistrului rarea patriei, noastre. Discuţia
nat şcoala elementară.
De fapt, aşa este mereu cină pe drumul măiestriei. Şi dacă
vine o nouă promoţie. Sini ti­ echipele conduse de aceştia se
neri veniţi din toată regiunea numără printre fruntaşele, o-
Hunedoara, chiar şi din alte ţelăriei nr. 1, asta se datoreş-
părţi ale ţării, li poţi recu- te şi maistrului Tripşa.
moaşte după Í-mbnÉC'^int?:;'tfít^.'MaLJirthE, "tind la noua G-
îmbrăcaţi. în costumele speci­ ţelărie 1Martin trebuia să. se
fice Haţegului, Zarăhdului sau elaboreze prima şarjă, printre
pădufehilor. Au venit să în­ cei aleşi, să lucreze aici a fost
veţe o meserie şi apoi să lu­ şi Tripşa Ştefan I s-a încre­
creze în secţiile uriaşului com­
binat. Ceea ce-i caracterizează
este optimismul. Nu-i sperie
anii ' de şcoală şi nici practi­
ca la furnale sau oţelării.
...De aici. a plecat şi Tripşa verent. şi. plin de iniţiativă, mult decit planul. Adică a- Deva şi pentru bienala de artă
Ştefan. Erou al Muncii Socia­
liste Vestitul maistru oţelar al
Hunedoarei a alergat şi el prin
curtea acestei şcoli bătînd
mingea în orele libere. Asta a
fost însă în anul 1949. Cu boc­
ceaua in mină a pornit spre
oraşul Hunedoara să înveţe o
meserie. Părinţii săi l-au con­
dus pînă la gară povăţuindu-l
să nu-i facă de ruşine, să în­
veţe bine. că meseria este
..brăţară de aur“. Comuna
Bărnbanţ din raionul Alba, un­
de s-a născut Tripşa, nu este
aşa departe de Hunedoara, dar
pentru el drumul acesta a fost
tare lung. Părea fără de sfîr-
şit. Cînd a păşit în curtea lar­
gă a şcolii, cină s-a văzut în­
tre sutele de puştani, care ca
şi el. aşteptau în coloană pen­
tru a primi costumul, de elev.
inima începu să-i bată pu­
ternic de parcă ar fi. vrut să
iasă afară, să zboare ca şi
gîndurile. Dar cele mai. puter­
nice emoţii le-a încercat Trip­
şa cînd s-a văzut în faţa unui
cuptor Martin. Un asemenea
cuptor. în plină campanie de
lucru, impresionează şi pe cei
'maturi., dar mi-te un puştan
’de 15 ani. cîţi. avea Tripşa pe
atunci. Duduitul înfundat al
cuptoarelor, clocotul oţelului,
limbile de foc ale injectoare-
lor ce cuprindea cuptoarele din
toate părţile, l-au. făcut pe
Tripşa să. decidă asupra me­
seriei de oţelar. Şi. s-a văzut
că alegerea a fost cît se poate
de bună. Profesia aceasta i-a
adus mari satisfacţii. Dar pî­
nă cînd s-a văzut aici. Tripşa
a trebuit să înveţe, să mun­
cească cu multă perseverenţă.
Anii de şcoală au trecut şi
iată-l prim-topitor la oţelăria
electrică. Lucrează puţin la a-
ceste cuptoare, pentru că tî-
nărul Tripşa, primeşte •o sar­
cină oarecum delicată. Este
numit maistru cu pregătirea
elevilor la şcoala profesională,
adică cu puştii aceia care, ca şi
el, au fost atraşi de chemarea, el s.-a simţit med tare, mai pu- Şi din crestele cărunte
uzinei. Pentru prima dată l-au
încercat îndoielile: Nu era
prea Umăr pentru asta ? II vor
asculta copiii ? Practica a do­
vedit că atunci cînd in mun­
ca pe care o faci pui pasiu­
ne, te dedici în întregime, aşa
cum a făcut Tripşa, este im­
posibil să nu reuşeşti. La cup­
toarele de topit oţel lucrează
astăzi şi Orelt Paul, Brujan
Tripşa, el le-a călăuzit paşii
dinţat postul de maistru. Sar­
cina nu este deloc uşoară. Să
organizeze munca la cele 5
cuptoare, cele mai mari. din
ţară, nu este uşor. Dar perse­ borat opt şarje. Cu două mai deschide în cursul lunii mai la
sprijinindu-se pe colectiv, tî-
nărul maistru duce întotdeau­
na la bun sfîrşit orice acţiune.
De multe ori cînd se întîmplă
vreun necaz, maistrul Tripşa stă
pe platformă ore întregi., zi şi
noapte, uitînd de masă şi de
somn. Pentru asta îl iubesc
tovarăşii.
Toate acestea le-am aflat, din
discuţiile avute cu ortacii săi
de lucru. Pentru că de la el
am aflat foarte puţine lucruri.
Cu modestia care-l caracteri­
zează. Tripşa Ştefan este în
stare să-ţi vorbească ore în­
tregi despre oţelari, despre
munca de la oţelărie, dar foar­
te puţine despre el.
Discuţia noastră are loc în
cabina de comandă a cuptoru­
lui nr. 2 A. La repetatele me­
le insistenţe. îmi povesteşte a-
mănunte din prima sa călăto­
rie în străinătate. Asta a fost
în R.D. Germană, cînd pentru
rezultatele obţinute în produc­
ţie, Consiliul Central al Sin­
dicatelor îl trimite să-şi pe­
treacă concediul de odihnă în
ţara prietenă. Apoi. îi vin în
minte impresii din croaziera
de pe Marea Neagră făcută cu
motonava „Transilvania“. Rî-
zînă, îmi povesteşte ce zarvă,
a produs în rîndurile concetă­
ţenilor săi. din Bărăbanţ cele
două. vederi pe care le-a tri­
mis şi pe care erau nişte ştam­
pile cu litere ciudate. Erau ve­
deri din Istambul şi Atena.
Amintiri foarte plăcute are
din Uniunea Sovietică. Aici a
stat aproape 4 luni pentru
specializare. Lucrină cot la cot
cu vestiţii oţelari. sovietici din
Zaporojstal. în Ucraina, el a
avut posibilitatea rsă înveţe
cum să plămădească oţelul
mai repede şi mai bine.
Apoi, mi-a povestit cum to­
varăşii. săi. de lucru au discu­
tat primirea sa în rîndurile
partidului. După propria-i
mărturisire, atunci cînd a pri­
mit carnetul roşu. părticică din
steagul victorios al partidului,
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1641
TOBS^SSSiSBBSBrS^BXSXEEma^BSaSJSISWWBSZXSl ssassassa twzzszxs&nass
C U AL
Păstrează Partidul I e gînd Ani de zbucium
Cînd tării de strajă la graniţă stai, &ovoooooo<x>o<wo<xx>ooo<x>oooooo/xxx>oooooovXKX
W Duşmanului calea cînd vrei să i-o tai O p r o d u c ţ i e a s t u d io u rilo r „HfJNM"
Să aperi meleaguri pc oare-ai crescut,
Să nu u iţi: Partidul ţUe s°ut 1
Cercul de cu\tă Eşti poate departe, pe mare plecat, „Ani de zbucium" face parte din conducerea statelor burgheze, a fost
plastică al mun­ Şi-n jurul tău valuri spumoase se z b a t: categoria filmului roman. Este o am- războiul.
citorilor din Co­ Luptînd cu furtuna tu brav marinar. plă frescă socială ce înfăţişează via­
lan pregăteşte noi Să nu uiţi Partidul o clipă măcar 1 ţa muncitorilor de la Csepel, fabrică Anul 1942 este prezentat in ceya
lucrări pentru ex­ întemeiată în anul 1893 în Ungaria.
poziţia ce se va Prin codri, cînd cale cu greu îţi croieşti, de a patra povestire.
descinde in cin­ La margini de drum cînd trudit de-odihneşti, Cele cinci povestiri ale filmului, cu-
stea celui de-al Spre slăvi, cînd vezi sonde crescînd prinzînd viaţa mai multor generaţii, Dementul Hitler vorbeşte despre un
III-lea Congres at Păstrează Partidul în gînd! punctează evenimentele cele mai „război fulger". Neînfricaţi şi dirzi,
partidului. semnificative din istoria clasei mun­ muncitorii comunişti luptă în condi-
Cînd zilnic maşina sau strungul porneşti, citoare din Ungaria. ţii de adincă ilegalitate pentru a lă-
IN FOTO: Un Cînd şcoli sau oraşe sau fabrici clădeşti, muri masele largi ale oamenilor mun­
grup de artişti a- Cînd ari sau cînd seceri pe-un lan fremătînd, Acţiunea primei povestiri începe în cii că războiul nejust, cu caracter
matori in atelier. Păstrează Partidul în gînd! anul 1916. Muncitorii trăiesc în con- fascist, trebuie împiedicat. Reîntilnirn
In stingă, tov. diţii extrem de grele. Banii cişligaţi figura luminoasă a comunistului Toth
Kelemen Ştefan, ION DRĂGANESCU cu atîta trudă nu Ic ajung nici pcii‘ Mikloş, revoluţionar dirz şi consec­
responsabilul cer­ Cercul iiterar „Flacăra“ Hunedoara iru asigurarea hranei zilnice. Gospodi­ vent din timpul Comunei. încercările
nele îşi îndreaptă revolta, in piaţă, grele prin care trec comuniştii îi că-
lese şi mai mult pentru munca ilega­
cului, dă îndru­ C i I H!P IU \l Mi A M IE I împotriva ţăranilor, dar una din ero­ lă. Teroarea şt deportările nu pot stă­
mări unui iinăr inele acestei povestiri, zglobia Vilma, vili avîntul revoluţionar al maselor.
amator. Adus din vremi pe undele- amintirii, le explică femeilor că nici ţăranii nu
Văd chipul tău-o salcie pl îngătoare. au o viaţă mai uşoară şl că vinovat Anul 1944. Cea de a cincea poves­
In păr s-au prins flori al be de ninsoare este războiul, care a semănat doar tire. Comandamentul german ordonă
Pretimpuriu pălinău-ţi trandafirii. mizerie şi moarte. Vilma strigă „Jos evacuarea insulei Csepel. Muncitorii,
războiul". Acest incident se transfor­ împreună cu familiile lor, refuză Să
Purtai pe suflet vălul de- ntunertc mă intr-un miting spontan. Femeile plece. Printre ilegaliştii care orgdht-
Şi suferinţa peste vis ma ram ă; silit arestate. Bărbaţii lor, muncitori zează această rezistenţă se află ttUlH-
Dar peste noaptea dumitale, mamă, la Csepel, protestează printr-o grevă cilorii care au fost pe atemufi iri fruii-
S-a revărsat un răsărit feeric. ce nu va lua sfîrşit decit odată cu c- tea grevei pentru eliberarea femeilor
liberarca femeilor. arestate. Aici e şi Vilma. Printre el
se află şi comunistul Toth — eva­
Cu sprinteneala apelor de munte, A doua povestire zugrăveşte zilele dat din închisoare.
Femeile ţes ţării strai de stele fericite ale Comunei. Muncitorii de la
Priveşte-ţi mamă. chipul, printre ele, Csepel au pus stăpinire pe fabrică. S-au sfîrşit anii 'de zbucium. Uri
Azi poartă demnitatea-nim b pe frunte. Dar forţele reacţionare trec la ofen­ nou soare a răsărit pe cerul Unga­
ternic. Mi-a povestit că are un sivă şi reuşesc să înfrîngă revoluţia, riei. La fabrica Csepel, viaţa ,nouă
apartament confortabil în o- Exuberantă vine primăva ra începe terorizarea arestaţilor, exter­ şterge încetul cu încetul amintirile a-
raşul muncitoresc. Cu gingăşie Cu graţii veşnic noi să ne răsfeţe, minarea. întregul popor trece prin niare ale trecutului de exploatare.
In glas, mi-a vorbit despre fiul De tinereţe fără bătrîne ie, ani grei, zbuciumaţi.
Pulsează lutul, oamenii şi ţara. Evocarea trecutului de luptă al
Urmează anii crizei. A treia po­ muncitorilor de la Csepel constituie
acum, la cea dc-a XV-a aniversare a
vestire înfăţişează viata grea a mun­ eliberării Ungariei, un omagiu adus
săli ştefan, care acum este Precum în muguri sevele s-adună citorilor in preajma anului 1932. Con­ Partidului Comunist, care a siat in
de-o şchioapă. E grăsuţ, vioi cedierile se ţin lanţ. Şomajul şi mi­ primele rinduri ale luptei pentru fău­
şi-i place să se joace tare Ca sub imboldul soarelui, să-nfloară, zeria fac multe victime. Poporul mun­ rirea unui trai fericit.
Măicuţă, prin partid, a do ua oară, cilor trece prin noi încercări grele.
mult. Filmul rulează ta cinematograful
Intîmplarea a făcut să fiu întinereşti cu mine împreună. Singura cale de ieşire din criză „Filimon Sirbu" din DeVa ‘mire 4 şi
pe care au gâsil-o milionarii de la 6 aprilie a.c.
pe platforma cuptoarelor de la T. FILIMON
noua oţelărie in preajma săr­
-o— Cercul literar „lori Slavici“ Deva
noastră a fost întreruptă de @ In curînd va apare în li­
un tinăr care alerga cît îl ţi­ brării volumul „Am crescut cu
neau picioarele. S-a oprit în tine Hunedoara“, în care Casa
dreptul nostru şi cu emoţie în regională a creaţiei populare-
glas a. strig a t: Deva, a înmănunchiat cele mai
bune poezii, schiţe, reportaje ale
—- Aţi auzit fraţilor ? Tripşa membrilor cercurilor literare din
al nostru este Erou al Muncii. regiunea noastră.
Socialiste /
© Cercul de artă plastică de
Nu pot să descriu ce s-ain-
tîmplat apoi. Era un entu­
ziasm şi o bucurie de neăes-
Scenă din fil-
cris. Ce a urmat mai. tlrziu ? pe lîngă clubul Combinatului si­ mul A'ni de zbu-
Oţelării, au un obicei pe care derurgic din Hunedoara, pregă­ ctum
nu-l trădează de mai bine de teşte pentru expoziţia ce se va
10 ani. In ziua aceea s-au ela­
proape 400 tone oţel în plus. plastică, un număr de peste ,. . . . P O Ş T A R E D A C Ţ IE -t¦ü*-»i
150 de lucrări.
Cină s-a întors Tripşa de la ILEANA FLORINGAŞ (Ghelar). IOAN IONAŞGU (Gălan). Versul rile vieţii îţi incintă privirea/Cînd pa­
Bucureşti, oţelării i-au făcut, o @ Teatrul de stat „Valea fiu­
primire călduroasă, entuziastă, lui“, în cadrul turneului pe ca­ 4 De început, vă spunem că aveţi în- dumneavoastră este încă sărac, ne- şii tinereţii îşi arată menirea/ Culegi
aşa cum numai ei ştiu. Era re-l întreprinde în ţară, va pre­ i din viaţa plină un strop de rouă
căldura sufletului, împrumu­ zenta mîine, 4 aprilie, în sala 6 clinaţie spre poezie. „50 de ani convingător. Vă sfătuim să citiţi mai caldă/ Ce unda-n picuri repezi, gtn-
tată parcă de la puterea oţe­ „Comedia“ a Teatrului naţional dirca ta o scaldă/. Cuprins eşti de
lului. al cărui şuvoi, curge în „I. L. Caragiale“, piesa „Fiu! 4 de viaţă“ are un conţinut bogat şi mult pentru a vă putea însuşi teh­
fiecare zi din uriaşele cuptoare rătăcitor“ a dramaturgului eston
ale Hunedoarei.. Egon Rannet, în ziua de 5 apri­ unele versuri bine realizate. Va tre­ nică versului şi a-i îmbogăţi conţi-
lie, în cadrul festivităţilor pen­
La 26 de ani. Tripşa Ştefan tru aniversarea a 15 ani de Ia bui pe viitor să insistaţi mai mult mitul. emoţii, te-afunzi departe-n val/, Cu­
este Erou al Muncii socialis­ eliberarea Ungariei, va prezenta
te. maistru principal la cea piesa „Cavalerul fără grai“ de
mai mare oţelărie a ţării. Trip­ Heltai Jeno, iar în 8 aprilie, în
şa ştefan este abia la începu­ sala Teatrului C.C.S., „Inspec­
tul vieţii. Viitorul ii este des­ torul de poliţie“ de J. B. P-riest-
chis. Se- avîntâ spre el cu ari­ ley.
pile întinse...
M. NEAGU
Cercul literar „Flacăra“—Hunedoara
asupra purităţii şi logicii versului. S. BABAGU (Hunedoara). legi în tainici fluvii al dragostei
Vă rugăm să ne mai trimiteţi. zia dumneavoastră e lipsită caval/ Ge-aleargă blînd şi iute
Folclor h u n e d o r e a n MARIA DRAGOSIN (Vinţu de conţinut precis. Dacă aţi intenţionat se-nfundă-n depărtări / Se-nalţă şi
Jos). Dintre poeziile trimise, cea să trataţi viaţa nouă din gospodă­ coboară deschizînd noi cărări/. (Via­
tă nouă“)'.
mai realizată o socotim „Mîini de ria colectivă, trebuie să vă opriţi
AUREL IFRIM (Simeria). Pen­
Drag îmi e-n gospodărie Să-mi văd ţara mea iubită mamă“. aici. Versurile de asemenea şchioa- tru viitor alegeţi-vă teme mai pre­
Gu tarlaua înfrăţită,
Foaie verde de scumpie Gu combine şi tractoare Versuri ca acestea : „Gu braţe al­ pătă. Aveţi multe strofe care spun cise, mai aproape de locul dum­
Drag îmi e-n gospodărie, Şi cu fabrici mîndre-n soare. be ca şi florile de crin/ Voi alintaţi puţin.
Merg la lucru tluierînd neavoastră de muncă. Cîntaţi în
Şi mâ-ntorc sara cîntînd. (Auzită de la plăpîndul prunc la sin/... Vcghiaţi ION ROF (Zlatna). Ne bucură versuri tovarăşii de muncă, succe­
Nu mă simt de loc trudit GRECU DAVID sele, bucuriile, munca lor.
G-avem lucru rînduit. din Gurasada — llia) ţ atîfea nopţi întregi la căpătîi/ Şi-i faptul că vreţi să contribuiţi la va-
Iar pămîntu-mpreunat Culese de ION MARINESCO IOAN BARABANGEA (Orăştie).
11 muncim mecanizat ir învăţaţi să scrie slova cea dinţii“, lorificarea folclorului din regiunea Vă sfătuim să citiţi din poeţii noş­
Cu combine şi tractoare Cfníec tri clasici şi contemporani cît mai
Şi mîndre secerătoare. ţ respiră multă gingăşie şi talent. ZIatnei. Intr-adevăr, în jurul Zlat- multe poezii. Vă lipseşte tehnica
N-am crezut cît oi trăi versului. Poeziile trimise „Mama“,
(Auzită de ia Să văd, pin’ a nu muri. 4 Pe parcursul poeziei, vă pierdeţi nei există un bogat tezaur folcloric, „Patria“ şi „Primăvara", conţin lu­
DRAGOESCU ROMULUS, Becul strălucind în sate, cruri minore şi redate prozaic.
Hambarul plin de bucate. f însă în lucruri mărunte. Deci, trimiteţi-ne.
Boşorod — Haţeg) VASILE POP (Sebeş). „Partidu­
N-am crezut cît oi trăi i AUREL DRUGA (Deva). Deşi MIHAI GERBIGEANU. (Haţeg). lui“, „Spre socialism“, „Cum aş pu­
Peste h a tu ri si răso&re Să văd, pîn’ a nu muri, tea", „Am învăţat să cînt“, sînt
a Şase pluguri în zăvoi î ne-aţi trimis doar o singură poezie, Poezia „1 Mai“ are calităţi. Va poezii cu un conţinut sănătos. Vă
Trase tăr’ de cai sau boi. sfătuim să cântaţi idei şi imagini
Peste haturi şi răzoare, „Atoscova—lumina lumii“, am reuşit trebui însă să mai munciţi pe ma- mai originale pentru exprimarea
Prind tractoarele să are, Gă în micul meu ocol, sentimentelor. Comparaţiile: „Eram
Să-ncolţească de sub plug Ge pîn’ mai ieri era gol, | totuşi să ne dăm seama de posibi- nuscris. Conţinutul poeziei pe unele o fiinţă nătîngă, tin arbust ce pre­
Colectivului belşug. Voi vedea poiata plină vesteşte numai ruina, eram un spic
Mult mi-e dragă traţioare Şi-n cămara- mea slănină, Etăţile dumneavoastră. Vă sfătuim locuri lasă de dorit. pribeag, menit să ardă, să se facă
Doina asta de tractoare însă să trataţi pentru început teme EMIL NEMEŞ (Haţeg). „Parti­ scrum..i nu sînt {ireştii hM_şt aduc a.
Că ne-aduce bunăstare Grîu ca auru-n hambar
Si frăţia pe ogoare. AAii de kile la hectar. mai aproape de munca dumnea­ dului“ este o poezie în care se ob­
N-am crezut şi nici n-ar fi.
(Auzită de la Dacă astăzi n-am munci, voastră şi a tovarăşilor cu care lu­ servă că aţi pus mult suflet, multă
GROZA ION. Gu atîta bucurie craţi. Acest lucru vă dă posibilita­ pasiune. Se cere însă mai multă
Chitid — Hunedoara) Uniţi în gospodărie. tea să aprofundaţi mai mult tema maturitate în construirea versurilor.
abordată,
A sca - m i vine une or i (Auzită în comuna Vata de Jos) ELISABETA MOCANU (llia).
TRAI AN MÜLLER (Petroşani). Trebuie să spunem de ia început că
Şi-am zis verde trei bujori. Poezia „Lui Eminescu“, vădeşte ta- poeziile „Viaţă nouă" şi „Două co-
Aşa-mi vine uneori lent. Prima strofă e mai puţin reu- pHării“ se^ deosebesc radical de u-
Să mă urc în vîrf de munte
şită, redăm însă pe cea de-a doua : nele poezii pe care ni le-aţi trimis portul la exprimarea ideii, dimpotri­
„Amurgul mai păstrează-n roşa pa- ultima dată şi la care v-ain răspuns vă, o fac neînţeleasă.
ră/Grîmpei din sufletul mustind de la „Poşta redacţiei“. Este necesar
cînturi/ Şi zorii, azi, aprinşi peste GHEORGHF. CORNESGU (Vinţu
pămînturi/, Şi visul plămădit întîia însă să vă apropiaţi şi mai mult de Jos). Poeziei „Cîntă, mîndro,
de viaţă. Deşi v-aţi propus să re- cîntă“ îi lipseşte mesajul. Lucruri-
oară...“./ Dacă aţi fi insistat mai flectaţi viaţa nouă, versul este încă le relatate, deşi adevărate, (Viaţa
mult asupra ultimelor două strofe, neconvingător, abstract. De multe noastră nouă, lumea ce s-avîntă,
poezia putea fi publicată. Vă ru- ori vă pierdeţi în afirmaţii generale trai-mbelşiigat etc.) au un carac­
găm să ne mai trimiteţi. fără conţinut. Exemplu : „Gînd valii- ter general.
cules de VLAD N. VLĂDUT » .o..Eiio<idiifi.-e«.«' •a . » « . •*- **’ * 1*y u- •s- 3