Page 11 - 1960-04

iMr i 4i
In m ijlo cu l m u n c ito rilo r
de la „Putilov"
V. V. VASI U EV
Data de 3 (16) aprilie
1917, ziua sosirii lui Vladi-
mtr Ilici la Petrograd şi a
intilnirii lui cu proletariatul
din Petrograd, a intrat in
istorie. Nu e de mirare că
şi astăzi, după aproape 40
de ani, evenimentele ace­
lei zile sint vii in memoria
mea.
In seara aceea, vreo două
mii de muncitori de la uzi­
nele „Putilov“, au pornit cu
drapelele in vînt şi cu facle
aprinse spre Gara Finlan­
da. Tot intr-acolo se în­
dreptau mii de muncitori de
la alte întreprinderi, sol­
daţi şi marinari; se gră­
beau ca şi noi, să-l întim-
pine pe Lenin.
Puţin după ora 11, cină
Vladimir Ilici Lenin apăru
la ieşirea în
piaţa gării, u- ''
rale puterni­
ce străbătură
piaţa de la un
capăt la al­
tul. Luminat
de razele a
două reflectoare, Lenin se
urcă pe un automobil blin­
dat şi îşi începu cuvintarea
finind mina dreaptă întinsă
înainte. In piaţă se făcu
deodată linişte. Nu voi reda
acum conţinutul cuvîntă-
rii sale căci e cunoscut de
toată lumea. Voi spune doar
un singur lucru. Cuvintarea
lui Ilici a produs asupra
mea, ca şi asupra tuturor
celor prezenţi, o impresie
zguduitoare.
Automobilul blindat în ca­
re se suise Lenin. porni în­
conjurat de mulţime spre
palatul dansatoarei Kşesin-
skaia. unde pe atunci era
sediul Comitetului Central
şi al Comitetului orăşenesc
Petrograd al partidului bol­
şevic.
Trecu ceva mai mult de
o lună pînă cină îl văzui
din nou pe Lenin: la 12
(25) mai. el a venit la un
miting organizat în uzina
noastră. Cu puţin înainte,
muncitorii putilovişti alun­
gaseră de la tribună pe so­
cialistul revoluţionar Cer-
nov. Deodată prin secţii se
răspinăi vestea ; „A venit
Lenin!“. Uriaşa piaţă din
faţa secţiei de laminare te ­
zistă acum acolo o placă
comemorativă), se umplu cu
repeziciune de lume. Tre­
buie să fi fost vreo 25.000
Persfru c o n tin u ă lă r g ir e şl c@ns@lldare
a sectorului socialist al a g ric u ltu rii
( Urmare din pag. L a )
datoare de convingere a ţărani­
lor muncitori, respectîndu-se în-
trutotul principiul leninist al li­ munca noastră, să desfăşurăm
berului consimţămînt.
In această direcţie, organiza­
ţiile de partid au antrenat în
desfăşurarea muncii politice sfa­
turile populare, comitetele de fe­
mei, organizaţiile U.T.M., orga­
nizaţiile sindicale, inginerii şt
tehnicienii agricoli şi alţi inte­
lectuali de la sate. Nu a existat
sat în care să nu fie atrase la
activitatea politică toate forţele
locale. Zi de zi a crescut numă­
rul celor care muncesc pentru
construirea socialismului la sa­
te. Alături de cei peste 3.000
agitatori ai organizaţiilor de
partid, alţi ţărani muncitori
fruntaşi, colectivişti şi întovără­ zaţiilor de bază săteşti.
şiţi, au fost antrenaţi în aceas­
tă muncă, pe circumscripţii e-
lectorale, pe sectoare şi străzi.
O altă metodă folosită în ac­
tivitatea noastră a fost invitarea
ţăranilor de a vizita gospodă­
riile colective fruntaşe, fapt care tori, dovedeşte că ţărănimea
a avut rezultate pozitive în
munca de convingere a ţăranilor
muncitori.
O problemă importantă spre
care şi-a îndreptat atenţia comi­
tetul raional de partid, este per­
fecţionarea metodelor de muncă
a membrilor săi, întărirea legă­
turilor acestora cu viaţa, cu rea­
litatea de pe teren. Membrii co­
mitetului raional şi activul de
partid, sînt mai mult timp în
mijlocul ţăranilor muncitori, se
sfătuiesc cu aceştia asupra ce­
lor mai felurile probleme ale
satului, ajută practic organiza­
ţiile de bază să rezolve sarci­
nile care le stau în faţă şi să
organizeze cît mai bine munca
politică pentru lămurirea şi con­
vingerea maselor.
t Din activitatea
organizaţiilor
U. T. '
Aia pSantat 130 pomi
fructiferi
Recent, comitetul comunal
de oameni. Unii se căţăra- U.T.M. din Dineu Mare, raionul
seră pînă şi pe acoperişu­ Orăştie (secretar tov. Aurel
rile secţiilor. Găulea), a mobilizat la muncă
patriotică un număr de 26 ti­
Muncitorii îl ascultau pe neri. Cu acest prilej, au fost
Lenin cu mare atenţie, ţi- plantaţi, pe marginea şoselei şi
nîndu-şi răsuflarea ca să nu în perimetrul întovărăşirii din
scape nici un cuvînt. Tim­ satul Dineu Mare, 130 pomi
purile erau grele. Războiul fructiferi.
continua, uzinele stăteau fă­
ră combustibil, se resimţea S-au evidenţiat în mod deo­
lipsa de alimente. Noi, mun­ sebit utemiştii Ioan Cînda, Vio­
citorii, aşteptam răspunsuri rica Găulea, Cornelia Găulea
clare la multe întrebări. Şi şi alţii.
Vladimir Ilici ne-a răspuns.
F.l ne-a demonstrat că nu­ Pentru oţeîării
mai puterea Sovietelor poa­
te să pună. capăt măcelului Utemiştii din satul Mărti-
imperialist, poate să dăru­ neşti au întreprins o acţiune
iască poporului pace, pline, patriotică pentru colectarea fie­
muncă. După cuvintarea ţi­ rului vechi. Intr-o singură zi ei
ntită de Lenin 1a. uzina au colectat peste 1.000 kg. fier
noastră au început să se vechi pentru oţeîării. In această
topească văzlnd cu ochii or- acţiune, utemiştii au fost aju­
taţi şi de elevii şcolii de 4 ani
ga n iza ţiile din localitate.
menşevice şi
Cei mai activi s-au dovedit
socialist - re­ utemiştii Aurel Drăgan, Ioan
lovescu, Ioan Lăzăresou, Nico-
voluţionare, pe lae Bodea, precum şi pionierii
Mircea Moloţ, Dorica Rob, Ni-
M&nin cină organiza­ colae Tomuş şi Marfa Lăză-
ţia bolşevică, rescu.
dimpotrivă, a HOGYES LADISI.AU
crescut. activist al Comitetului raional
In cele din urmă, guver­
nul provizoriu a căzut, pu­ U.T.M. Orăştie
terea a trecut în mîna so ­
vietelor. La sfîrşitul lui oc­ Brigadieri ai muncii
tombrie a izbucnit rebeliu­ patriotice
nea antisovietică a lui
Krasnov -Kerenski. Atunci Zece tineri din brigada ute-
V. i. Lenin chemă la smolnîi mistă de muncă patriotică de la
un grup de muncitori puti­ fabrica de conserve din oraşul
lovişti şi-i rugă să-i răspun­ Deva au primit recent insigna
dă ce poale da uzina pentru de „Brigadier al muncii patrio­
lupta împotriva contrare­ tice“.
voluţionarilor. Muncitorii de
la uzinele „Putilov“ îi răs­ Printre cei distinşi cu această
punseră : cîteva baterii a- insignă se numără utemiştii
şezate pe platforme blinda­ Ioan Andraş, Facherman Ana,
te. Deak Andrei, Tincuţa Nedetciu
si Maria Puiuţ, care au prestat
In noaptea spre 29 oc­ în medie cîtc 160 ore de mun­
tombrie (11 noiembrie) Ilici că patriotică.
veni la uzină pentru a ve­
dea cum merge munca. La Fl.ORFA NF.DELCIU
comitetul de uzină el a
stat de vorbă cu muncitorii corespondent nu se vor mai putea reface nici­
şi s-a convins că într-ade­
văr comanda de armament In două ziîe, 65.000
va fi executată in termen. puîeţî plantaţi
Vladimir Ilici. se pregătea de
plecare cină muncitorii îi Elevii şcolii profesionale din
propuseră să cineze cu ei. Gurabarza, raionul Brad, con­
Aveam cartofi copţi şi apă stituiţi în 12 brigăzi utemiste
fiartă pentru ceai. Ilici îm­ de muncă patriotică, au parti­
părţi cu muncitorii această cipat cu mult elan In campania
cină modestă. de împăduriri din primăvara a-
cestui an. In numai două zile,
Nici anii. nici evenimen­ ei au plantat ne dealul Măgura
tele nu vor putea să ştear­ din comuna Bucureşti 65.000
gă aceste scumpe amintiri puieţi de pin.
din memoria noastră. Lenin In mod deosebit s-au eviden­
ţiat brigada a 2-a (clasa a Il-a
a fost şi va fi întotdeauna A mineri), şi brigada a 4-a
(clasa a lîî-a D lăcătuşi).
cu noi.
IOAN FOTF.SCU corespondent
Faptul că toate forţele de care au fost prevăzute sarcini care să
dispune comitetul raional au ducă la întărirea economică a
fost concentrate pe teren, ne-a gospodăriilor colective şi întovă­
dat posibilitatea să îmbunătăţim răşirilor, şi pe această cale, la
creşterea veniturilor colectivişti­
o activitate mai profundă şi mai lor şi a întovărăşiţi lor.
eficientă. De regulă, noi ne do­
cumentăm asupra situaţiei eco­ Plenara C.G. al P.M.R. din
nomice a comunei, de perspecti­
vele ei de dezvoltare. Adembrii decembrie 1959, a scos în evi­
comitetului raional de partid denţă necesitatea sporirii pro­
participă la adunările organiza­ ducţiei de carne, lapte etc. Ţi-
ţiilor de bază şi a organizaţii­ nînd seamă de aceste sarcini,
lor de masă, la manifestările comitetul raional a recomandat
cultural-artistice etc. unităţilor socialist-cooperatiste,
ca în acest an să-şi prevadă în
Prin urmare, metoda de mun­ planurile de producţie, creşterea
că în ceea ce priveşte rezultatele unui însemnat număr de ani­
obţinute în cooperativizarea agri­ male. O altă sarcină de mare
culturii raionului nostru constă în importanţă, legată de creşterea
munca neobosită a activului de animalelor, este asigurarea ba­
partid, iar în al doilea rînd în zei furajere şi a adăposturilor
îmbunătăţirea activităţii organi­ pentru animale. Pentru aceasta,
s-au luat măsuri şi a început
construirea de grajduri în gos­
? podăriile colective din Gistei,
I3ucerdea, Oiejdea şi altele.
Cooperativizarea agriculturii
raionului Alba, înfăptuită pe ba­ Organizaţiile de partid vor
za respectării stricte a liberului trebui să acorde o atenţie mai
consimţămînt al ţăranilor munci­ mare ca pînă acum problemei
dezvoltării creşterii animalelor
muncitoare se convinge tot mai în G.A.G. şi în general a ram u­
mult de superioritatea agricul­ rilor anexe aducătoare de mari
turii socialiste. Ar fi însă cu venituri. Comitetul raional de
totul greşit dacă, odată cu ter­ partid a îndrumat organizaţiile
minarea cooperativizării agri­ de bază să se preocupe cu mai
culturi, am considera terminată multă atenţie de modul cum se
sarcina noastră. Comitetul ra­ execută diferite construcţii, mer-
ional de partid şi-a organizat gîndu-se pe linia folosirii la ma­
munca potrivit noilor condiţii ximum a resurselor locale, chel-
şi pe baza sarcinilor izvorîte din tuindu-se cît mai puţini bani.
planul do măsuri al Conferinţei
regionale de partid şi a hotărîrii Comitetul raional de partid
conferinţei raionale de partid va organiza şi îndruma şi în
luînd o seamă de măsuri pentru viitor munca politică de masă,
consolidarea continuă a gospo­ astfel ca sectorul socialist-coo-
dăriilor colective, întărirea înto­ peratist să se dezvolte şi să se
vărăşirilor agricole şi zootehnice. întărească necontenit creîncl în
felul acesta posibilitatea rid ră-
Organizaţiile de partid, îndru­
mate de comitetul raional, au rii permanente a nivelului de
dat un sprijin preţios la întoc­ trai a! ţăranilor muncilori
mirea planurilor de producţie care, ascultînd îndemnul par­
în gospodăriile colective. Astfel, tidului, au păşit cu încredere
pe calea agriculturii socialiste.
DRUMUL SOCIALISMULUI
MAREA SARBATOARE A POPORULUI U N G A R
4 Aprilie 1945 — 4 Aprilie I960
Victoria de importanţă istorico-
mondială repurtată de popoarele U-
niunii Sovietice împotriva fascismu­
lui german, a dat putinţa unui şir
întreg de popoare oprimate, înro­
bite, să-şi realizeze visul de veacuri,
să pornească pe calea cuceririi in­
dependenţei naţionale, pe calea con­
struirii societăţii lipsite de exploa­
tare. In urma loviturilor nimicitoa­
re ale Armatei Sovietice date hoar-
delor fasciste, la 4 Aprilie 1945 au
căzut şi de pe mîinile poporului
maghiar cătuşele robiei şi ale asu­
pririi. Aceşti 15 ani de libertate re­
prezintă o perioadă istorică măreaţă
în viaţa poporului maghiar. Poporu­
lui descătuşat i s-au eliberat forţele
creatoare, dîndu-i-se posibilitatea să-şi nu ţara vechilor privilegiaţi, ci ţa­ în perioada contrarevoluţiei din oc­
organizeze viaţa în aşa fel, să fău­
rească o asemenea orînduire socia­
lă, putere de stat, asemenea relaţii
economice şi culturale, care să asi­
gure ridicarea întregului popor.
Ungaria capitalistă-semifeudală de
dinainte de eliberare era numită ţa­
ra celor 3 milioane de cerşetori, un­
de poporul era pustiit de boli. Era
ţara prinţilor, grofilor, clericilor, la­
tifundiarilor şi capitaliştilor care, în
scopul asigurării puteri! lor şi a sa­
tisfacerii dorinţei lor de cîştig, îi
aruncau în închisori îi omorau pe
comunişti şi pe toţi cei cu vederi
progresiste, aservind ţara şi po­
porul fascismului hitlerist, aruneîndu-i
în prăpastia unui război nimicitor.
Afară de imensul sacrificiu de
vieţi omeneşti, aproape înlreaga
industrie maghiară a fost distrusă
de război. Fasciştii au cărat maşini­
le şi pe specialişti în Austria şi în
Germania, iar ceea ce n-au putut
lua cu ei, au distrus, au nimicit.
A pierit peste 65 la sută din nu­
mărul animalelor. Numai la Buda­
pesta, peste 100.000 de locuinţe au
fost prefăcute în ruină. La ordinul
comandamentului hitlerist au fost
aruncate în aer toate podurile ţă­
rii, au fost distruse şinele de căi
ferate, a fost nimicit întregul sis­
tem de telecomunicaţii, alimentele
ătî fost ridicate ori distruse. In ase­
menea conditîi, anul 1945 a început
cu lupta pentru existenţă. Mulţi au
fost de părere că ţara şi poporul
odată. Alţii insistau pentru ajuto­
rul apusean. Dar comuniştii ăti fost astăzi sîtif mai multe posturi libere ^
mereu în fruntea maselor, iar parti­ decît diplome, in cadrul a o sută
dul a lansat iozincile: „Va fi o de institute de cercetări, 2.500 de
renaştere maghiară“, „Să ne apu­ oameni de ştiinţă muncesc cu rîvnă
căm de treabă", „Să începem cură­ pentru triumful vieţii noi.
ţirea dărîmăturilor“, „Să ne îngro­ Oamenii muncii maghiari au ob- ?
păm morţii, „Să stăvilim specula“, ţinut toate succesele lor sub cort-)
„Să construim 1“. Nici nu încetase ducerea partidului marxist-leiiirtist.
L încă bubuitul tunuriTon şi cu aju- Clasa muncitoare aliată cu ţărăni­
; torul multilateral al Armatei Sovie- mea, sub conducerea şi îndrumarea
i tice a şi început perioada reconstruc- partidului, a zdrobit vechea orînduire
'> ţiei. Uniunea Sovietică a redus o şi a construit noua putere de stat şi
; mare pârte din reparaţiile de răz- noile organizaţii ăle administraţiei de
\ boi şi a acordat Ungariei un credit stat aparţinînd poporului muncitor. Sub
s pentru investiţii în valoare de 400 conducerea partidului a fost conso­
< milioane de ruble.
W VW v 1
Organizarea odihnei oamenilor muncii
o grijă permanentă a statului
democrat-popular
In anii 'de după eliberare in
Ungaria se manifestă o grijă
mereu cresclndă pentru ca
oamenii muncii să-şi petreacă
concediile in condiţii bune. A-
nul trecut s-au sărbătorit 10
ani de la organizarea reţelei
de case de odihnă a sindica­
telor. In decurs de 10 ani
1,600.000 muncitori au avut
posibilitatea să se odihnească
timp de două săptămîni în re­
giunile cele mai frumoase ale
ţării, pe malul lacului Bala-
ton, în casele d’e odihnă din
munţi. In aceeaşi perioadă s-a
organizat şi odihna a 170.000
de copii.
Sindicatele ungare dispun în
prezent de 223 case de odihnă
cu o capacitate de peste 12.000
locuri pentru adulţi şi 5.000
locuri pentru copii. In afară
de acestea, uzinele, instituţii-
—o—
ŞTIAŢI CĂ...
...în 1958 industrii: materialelor de
construcţii a produs de trei ori mai
mult decit în 1949 şi de peste patru
cri mai muit decît în 1938 ?
„.în 1958 industria de confecţii a
produs de 5 ori mai mult, iar indus­
tria pentru prelucrarea lemnului a
produs de 4 ori mai mult decît în
anul 1919.
...în prezent în industria de con­
strucţii lucrează aproaps de trei ori
mai mulţi muncitori ca înainte de
război, iar această ramură industrială
transformîndu-se intr-o mare industrie
mecanizată î
Pag. 3
zatans
Produse noi
ale industriei
1 iele c o m u n ica iiilo r
In decursul celor 15 ani care al clasei muncitoare în toate dome­ Dispozitivul de telecomandă
pentru televizoare, aparatul de
au trecut, poporul maghiar a căpă­ niile vieţii politice, culturale şi eco­ raţdia portativ de o con­
strucţie originală, ciocanul
tat un ajutor de nepreţuit din par­ nomice. Fără partidul său înarmat de lipit cu vacuum — sînt nu­
mai urnele din noile produse
tea Uniunii Sovietice, atît sub for-«, cu teoria marxist-leninistă, clasa realizate de Institutul de cerce­
tări în domeniul telecomunica­
mă de credite, cît şi de ajutoare în muncitoare maghiară n-ar fi putut ţiilor.
materii prime şi maşini. • Sub con­ cuceri şi păstra puterea. Acest lu­ Dispozitivul de telecomandă
pentru televizoare, realizat la
ducerea Partidului comunist, oame­ cru îl ştia bine atît duşmanul din institut, poate ii folosit cu tele­
vizoarele de tip „Munkâcsy“ şi
nii muncii au reconstruit ţara, dar ţară cît şi din străinătate. De aceea, „Orion-613“.- Acest dispozitiv
se găseşte deja în comerţ.-
In ultimul timp s-a-u realizat
ra celor ce muncesc. Relaţiile de tombrie 1956, reacţiunea şi-a în­ unele aparate care ilustrează ni­
velul înalt de dezvoltare a in­
producţie capitaliste au fost trep- dreptat principalele lovituri împotri­ dustriei de telecomunicaţii din
R.P. Ungară. Astfel de produ­
tat înlăturate, apoi complet lichi- va organelor de stat care întru­ se s în t: ciocanul de- lipit al că­
rui sistem de încălzire se află
date pe târîmul industriei. Şi în do­ chipau puterea poporului muncitor într-un spaţiu cu vacuum, noul
meniul agriculturii a început dezvol­ condus de partid. Dar oamenii mun­ aparat de radio portativ „Tun­
tarea marilor gospodării socialiste. cii maghiari, cu ajutorul Uniunii So­ de"* precum şi aparatul de tele­
viziune portativ care este în
In anul 1949, la sfîrşitul primului vietice şi al ţărilor socialiste fră­ curs de experimentare la fabri­
ca Orion.
plan trienal, au fost trecute în re­ ţeşti, sub conducerea P.M.S.U., !-au
O altă realizare, prezentată şi
vistă realizări care n-ar fi putut lichidat pe contrarevoluţionari, şi în Ia Tîrgul de mostre de la Leip-
zlg, este „secretara“ electroni­
fi înfăptuite într-un timp atît de scurt timp au consolidat viaţa poli­ că. .Aparatul înregistrează pe o
scurt şi în condiţii atît de grele, tică. economică şi culturală a ţării. bandă do magnetofon comuni­
decît de un popor liber şi independent. In prezent dictatura proletariatului cările -telefonice şi le redă, mai
Producţia industriei a depăşit nive­ din Ungaria este mai puternică ca tîrziu, întocmai,
lul anului 1938, în locul ruinelor s-au orieînd.
De marc popularitate se bucu­
ridicat noi cartiere de locuinţe, tran­ In perioada celui de-al doilea plan L ră şi noul picup produs de fabri­
sporturile au fost restabilite, etc. ca „Audio“. Măsurătorile efec­
cincinal, oamenii muncii maghiărl tuate arată că acest pîcu-p la
In perioada primului plan cinci­ care s-au aplicat soluţii tehnice
nal, statul a făcut investiţii în va­ vor desăvîrşi opera de construire a ingenioase, redă cu o înaltă fi­
loare de 67,4 miliarde forinţi. In a- bazelor socialismului. Pînă la sfîr­ delitate sunetele de la 30 pînă
ceşti ani au fost construite 75 de şitul anului 1965, producţia indus­ la 22.000 frecvenţe. Aceasta este
noi întreprinderi industriale şi cîte­ trială va creşte cu 65—70 la sută, o realizare excepţională dacă a-
va sute de întreprinderi au fost iar producţia agricolă cu 30—37 la vcm în vedere că picupuriie pro­
complet reamenajate. Cîntărind rea­ sută. Faţă de cele 67,4 miliarde fo­ duse pînă în prezent ating doar
lizările acestor 15 ani, putem afir rinţi învestite în perioada primului 16.000 frecvenţe.
nia fără să greşim, că poporul ma plan cincinal, pentru realizarea o-
ghiar a gospodărit bine avuţiile a bieotivelor celui de-al doilea, se Telefonul de mină construit
junse după eliberare în mîinile sale vor investi (70—175 miliarde forinţi. la „Tclcfongyâr” înlătura peri*:
Ţara care odinioară avea o indus La sfîrşitul perioadei celui de-al colul pe care îl prezentau spin*
trie rămasă în urmă, a devenit o doilea cincinal, venitul real al popu­ tei le care apăreau la vechile
ţară cu o industrie dezvoltată. Fău­ aparate.
rirea industriei grele moderne a laţiei faţă de anul 1958 va creşte cu
dat posibilitatea dezvoltării unei in­ Un nou produs, ‘de care se
26—29 la sută. In anii care vor ur­ interesează multe ţări, este jur­
nalul luminos comandat de o
mă va fi desăvîrşită opera de tran- maşină dc scris. Jurnalele lu­
minoase produse pînă în pre­
dustrii de maşini cU o înaltă teh­ sformare socialistă a agriculturii. \ zent aveau un sistem greoi de
comandă, lucru înlăturat Ia noul
nicitate şi încetăţenirea unui şir Oamenii muncii din ţara noastră < aparat.
întreg de noi ramuri industriale, fn privesc cu bucurie succesele de sea- ^
agricultură, sectorul socialist a că­ mă pe care le obţine zi de zi po- \
pătat un rol preponderent. Pînă la porul frate maghiar, convins fiind (
că aceste realizări ale sale întăresc ?
sfîrşitul anului 1958, în decurs de
10 ani, venitul real a! muncitorilor
şi salariaţilor a crescut cu 56 Ia marea familie a ţărilor socialiste şi (
sută. Aproape 50.000 de oameni ai contribuie la consolidarea păcii !6 ^
muncii lucrează doar 7 şi respectiv 6 lume. Poporul romîn felicită din ini- /
mă poporul frate maghiar cu oca- /
ore pe zi. zia marii sale sărbători — a 15-a (
aniversare a eliberării de silb jiigtil
S-a schimbat radical situaţia so­ fascist — şi îi urează noi şi re- L
cială şi sanitară a muncitorilor. O marcabile realizări în construirea L
reţea întinsă de case de odihna.
spitale, instituţii culturale asigură
formarea unei- clase muncitoare să.
nătoase, instruite, cultivate. O schim­ unei vieţi tot mai fericite. S
bare radicală a survenit şi în situa­
V W W V W V W V V v V / V \ / V V/X/X'X/'.M
ţia intelectualilor. In Ungariă de >
lidat în Ungaria rolul conducător
le şi întreprinderile dispun de
case de odihnă cu 22.000 locuri.
Anul trecut în aceste case
modern utilate şi-au petrecut
concediile 300.000 oameni.
Pe bază de reciprocitate cu
sindicatele din ţările socialis­
te, Consiliul Naţional al Sin­ La uzinele metalurgice Csepel 'din Budapesta 'se mon­
dicatelor Ungare asigură de a- tează un nou lot de maşini radiale pentru găurit.
semenea într-o măsură tot mai
mare posibilitatea ca cei mai -m -
buni muncitori să-şi petreacă
concediile în aceste ţări. Literatura Ia îndemîna tuturor
Oamenii muncii care au ne­ Acum şase ani a început în în fiecare săpfămîflă într-un ti­
voie de tratamente îşi pot pe­ R.P. Ungarii publicarea „colec­ raj de cîteva zeci de fniî de
trece concediile în staţiuni ţiei ieftine“ (în genul Bibliote­ exemplare, pun ia dispoziţia citi­
balneare cunoscute c a : Bala* cii pentru toţi —- N.R.), aceas­ torilor cele mai bune opere ale
ton-fiired, Hajduszoboszlo sau ta fiind cea mai importantă ini­ literaturii Ungare şi mondiale ia
Hoviz. ţiativă a editurilor din ţară. Vo­ preţuri foarte reduse — 3—4
lumele acestei colecţii, care apar forinţi, sumă mai mică decît
costul unui bilet de cinemato­
graf.
Pentru a ilustra succesul de
care se bucura aceaslţj colecţie
este suficient să arătăm că a-
desea se întîmplă că un volum
apărut într-un tiraj de 100.000
exemplare să nu satisfacă pe
deplin cererile. Romanul „Roşu
şi negru“ de Stendchl a apă­
rut în 175.000 exemplare; ope­
rele scriitorilor Thomas Mann,
C. F. Meyer, Storm, Thackeray,
Wilde. H. E. Bâtes, Jack Lon­
don. Mérimée, Tufgheniev, pre­
cum şi acelea ale multor scrii­
tori unguri apar de asemenea'
în tiraje foarte mari. Recent a
apărut o culegere din nuvelele
iui Hemingway într-un tiraj de
50.000 de exemplare.
Tirajul global al volumelor
Reţeaua comerţului de slat in R P . Ungara ă căpătat o largă d ezvol­ apărute în cei şase ani în „Co­
tare în anii de democraţie populara. 1 lecţia ieftină“ se ridică la peste
IN CLIŞEU § Un mare magazin alimentar moderns ' 14 milioane exemplare.;