Page 12 - 1960-04
P. 12
Pag. 4 DRU MU L SOCI /! U S MU U >J Nr, 1641
izifa lui 1. S. ¦ ¦ ¦ Il 1111 ill U TO ffffB M M E l
i în Franţa juuüum&jü& 3JJiu • judXmx&iB şJLuâ • jx L tu rie le ş lir i »m Ixuîi&Ib s m ţi*
* - ¦¦¦¦ ......... .... -¦ n .in. I¦¦¦ .!I . I.. -t— f i i IT -i i-i ii hm- iir i~ Iii n i- r r r r v irr i~i . ¦ ¦* ........... .... ry-m rr'l lin T 71-f f-j-T—T-TrTfT—T*'il ~'F ‘ tW P V i," -*. “-ăV.-.'. - ţŞ y ,
COMUNI CATUL N. S. Hruşoîov a vizitat
vechiul palat de Sa
comun soviet© - francez Wersalifes Un film despre eroismuS Lucrările Comitetului celor 10
celor 4 soldaţi sovietici pentru dezarmare
PARIS 2 (Agerpres). — La
care an înfruntat
(Urmare din pag. l-a) S-a apreciat că creşterea schimburilor 2 aprilie, N. S. Hruşciov, şeiul
de mărfuri depinde în măsură conside oceanul GENEVA. Trimisul special A- măsuri de dezarmare. Se poate capacitatea nucleară a puterilor
Gaulle au făcut un schimb de pă rabilă de sortimentul lor. In legătură guvernului sovietic, a vizitat ve gerpros, Hori a Liman, tr ans afirma că delegatul american atomice şi în consecinţă Iasă
reri în legătură cu problema dezar cu aceasta, studierea pieţelor atît de chiul palat şi parcul de la Ver- 'MOSCOVA 2 (Agerpres). — se opune formulării unor princi să planeze mai departe ameninţa
mării. Ei au reafirmat că dezarmarea către o parte cît şi de către cealaltă, sailles. Oaspeţilor sovietici li TASS anunţă: Cunoscutul re mite : pii pentru realizarea unui acord. rea unui război de distrugere ;n
gizor de filme sovietic 'Mihail La deschiderea şedinţei de masă. Referirile care se fac în
s-au arătat apartamentele regi Romm şi scenariştii Iuri Bon- Şeful delegaţiei sovietice a planul ţărilor vestice la unele
ăarev, Grigorii Balclanov şi azi a Comitetului celor 10 state adăugat oă observaţiile sale au probleme privind materialele ti-
. este cea mai importantă şi cea mai cu sprijinul deplin al organelor de stai lor francezi, galeria de tablouri, Vlaăimir Tenărealcov au înce pentru dezarmare, şeful delega un caracter preliminar şi că va sionabile şi armele nucleare nu
put pregătirile în vederea rea ţiei americane, Fr. Eaton, a dat reveni asupra declaraţiei lui Fr. au alt scop clecît să inducă în
urgentă problemă a contemporaneită ale celor două ţări, va trebui să con sala gobelinurilor, sala de festi lizării unui film artistic despre citire unei declaraţii în 6 puncte, Eaton după ce o va studia mal eroare cercuri mai puţin averti
tribuie la succesul tratativelor prevă eroismul celor 4 soldaţi sovie care se pot reduce de fapt la amănunţit. zate a opiniei publice. Pe do
ţii. Ei şi-au exprimat dorinţa ca tra zute. vităţi. Ei au vizitat de asemenea tici care au plutit 49 de zile pe două : Ţările occidentale cer să altă parte, în primele două eta
tativele care au loc în prezent la vestita galerie de oglinzi unde, Oceanul Pacific. se discute în primul rînd pro S-a înscris apoi la cuvînt şe- pe ale programului ţărilor occi
Geneva între cele zece state să ducă In felul acesta, pot fi sporite sub în 1919. a fost încheiat tratatul blema spaţiului cosm ic; ţările ful delegaţiei franceze, Jules dentale nu se prevede nimic în
Ia elaborarea anumitor puncte de ve stanţial schimburile de mărfuri între La 31 martie, ei au avut pri occidentale sînt gata să discute Moch, care a dezvoltat o largă* legătură cu lichidarea bazelor
ma convorbire cu eroii viitoru şi alte probleme în afară de cele pledoarie în sprijinul declaraţiei militare de pe teritorii străine.
dere comune în problema dezarmării cele două ţări pe următorii cinci ani. de pace de la Vers-ai1Ies. sala lui film. cuprinse în etapele 1 şi 2 ale lui Eaton. Jules Moch a evocat In consecinţă, ameninţarea pe
planului propus de ele. în termeni lirici tabloul omenirii care o reprezintă aceste baze,
generale şi totale în condiţiile unui N. S. Hruşciov şl generalul De Gaul consiliului unde li s-a arătat un Dorinţa şi intenţia noastră, aşa cum şi-l imaginează el după adevărata „sabie a lui Damo
a declarat 1Mihail Romm, este Şeful delegaţiei sovietice, Va- realizarea prevederilor cuprinse cles” ar subzista.
control internaţional eficient. le şi-au exprimat dorinţa de a lărgi ceasornic străvechi cu figuri de a face acest film tot atît de lerian Zorin, a răspuns delega în primele două faze ale olanu
Preşedintele Consiliului de Miniştri schimburile în domeniul cercetărilor mobile, precum şi teatrul pala 'simplu ca şi povestirea celor tului S.U.A. că va studia în a- lui occidental, o lume în care După intervenţia ’delegatului
ştiinţifice şi al folosirii energiei ato tului. patru tineri sovietici al căror mănunt declaraţia sa1 dar a a- cele două mari puteri — Uniu romîu şedinţa din 1 aprilie a
al U.R.S.S. şi preşedintele Republicii mice în scopuri paşnice. eroism a zguduit lumea. tras atenţia asupra faptului că nea Sovietică şi S.U.A. — nu luat sîîrşit.
Eaton nu abordează de loc pro ar dispune de efectiv oare să
Franceze au acordat atenţie posibili In cursul tratativelor, IV. S. Hruş- La rugămintea conservatorului blemele dezarmării generale şi depăşească cifra de 2.100.000 de Pentru prima oară de ia des
tăţilor de soluţionare a problemelor totale. Măsurile propuse de dl. oameni, o lume în care aparate chiderea conferinţei Comitetului
ciov şl generalul De Gaulle au cons principal al muzeului, Van Der Eaton, a spus V. Zorin, nu sînt prevăzute cu instalaţii Radar ar celor 10 state pentru dezarmare
referitoare la Germania, inclusiv Tra tatat că contactele personale permit să Kem, N. S. Hruşciov a semnat controla spaţiul cosmic, pentru şeful delegaţiei americane a
tatul de pace cu Germania şi proble se instaureze şl să se întărească în în cartea vizitatorilor de onoare a împiedica un atac cu ajutorul convocat o conferinţă de presă.
ma Berlinului. In cursul convorbirilor crederea şl buna înţelegere între con al palatului muzeu de la Ver- vehiculelor extr aatmosferice — Este prima conferinţă de presă
au fost expuse integral poziţiile ce ducătorii de state, contribuind astfel sailles. Oaspeţii au ieşit apoi pc această „sabie a lui Damocles” , a occidentalilor. Trebuie reţinut
lor două ţări. N. S. Hrtişciov şi ge în modul cel mai eficient la asigurarea balcon de la care se deschide cum Ie-a denumit vorbitorul. un singur am ănunt: Spre deo
neralul De Gaulle au recunoscut că progresului dorit, în domeniul înţele priveliştea pitorească a parcului sebire de delegaţii ţărilor socia-
reglementarea consecventă a acestor gerii şl al păcii mondiale Ia care nă de la Versailles. Oaspeţii co Şeful delegaţiei rornîne, E- iiste, care s-au întâlnit în nenu
probleme pe o bază stabilită de comun zuiesc popoarele. Ei îşi exprimă satis boară la marea cascadă — pri dttard Mezincescu. a atras aten mărate rinduri cu ziariştii şi au
acord prin tratative ar avea o mare facţia în legătură cu faptul că vor a- ma din grupul de fîntînî care ţia delegatului francez că plă făcut precizări răspunzînd tutu
însemnătate pentru menţinerea şi în vea posibilitatea de a continua aceste împodobeşte parcul de Ia Ver nui occidental nu prevede nici ror întrebărilor care li s-au a-
tărirea păcii şi a securităţii în Eu tratative la apropiata conferinţă la ni în prima şi nici în a doua eta clrosat, Fr. Eaton s-a mărginit
ropa şi în întreaga lume. vel înalt cu preşedintele Slalelor Uni pă înlăturarea pericolului de să comunice corespondenţilor a-
război nuclear. El nu preconi creditaţi la Geneva1, că li se va
In cursul tratativelor părţile au e- te ale Ainericli şl cu primul ministru sailles. După ce trece pe lîngă In drum spre Bagdad Sukarno zează măsuri care să afecteze distribui textul declaraţiei fă
xaminat problema întăririi păcii în al Marii Britanii care a devenit posi şirul lung de statui care repre s-a oprii ia Delii! cute de el în şedinţă. „Nu-ml
Europa, problemă căreia ele îi atri bilă datorită slăbirii încordării interna zintă copii după capodoperele puneţi întrebări, a adăugat de
buie o însemnătate deosebită, şi şi-au ţionale. Cele două guverne speră că DELHI 2 (Agerpres). La 1 legatul american, pentru că
aprilie a sosit Ia Delhi, în drum trebărife corespondenţilor, pri n-am venit aici pentru aşa“ ce
exprimat convingerea că întărirea se rezultatele conferinţei Ia nivel înalt vor sculptorilor din diferite epoci. spre Bagdad, preşedintele Indo mul ministru al Indiei, Nehru, va”. A fost cea mai scurtă con
neziei, Sukarno. care I-a însoţit pe Sukarno a ferinţă de presă din aceste 3
curităţii europene corespunde intere duce Ia slăbirea continuă a încordării N. S. Hruşciov şi persoanele declarat că speră că în curînd săptămîni.
După o scurtă oprire Ia Delhi, se va realiza un acord cu pri
selor vitale ale celor două ţări pre internaţionale. care îl însoţesc se îndreaptă Sukarno, preşedintele Indoneziei, vire la interzicerea experienţelor în legăfură cu ca!
a plecat cu avionul fa Bagdad. cu arma nucleară.
cum şi ale tuturor celorlalte popoa Preşedintele Consiliului de Miniştri spre orangerie unde cresc peste de aî 3-lea safe!if
re europene. al U.R.S.S. şi preşedintele Republicii 500 de palmieri, portocali, lămîi Răspunzînd pe aeroport fa în-
Franceze au căzut de acord că toate şi alte plante din ţările calde. artificial soviefic
N. S. Hruşciov şi generalul De Gaulle problemele internaţionale nereglemen
au constatat cu satisfacţie că, în ultimii MOSCOVA 1 (Agerpres). —
TASS anunţă: Cel de al 3-lea
ani, comerţul sovieto-francez s-a dezvol tate trebuie soluţionate nu prin folosi Cortegiul înconjoară apoi între satelit artificial sovietic îşi va
tat favorabil în avantajul reciproc al rea forţei ci prin mijloace paşnice, pe gul parc şl, după ce trece pe înceta probabil existenţa în
celor două ţări. La sporirea considera prima jumătate a lunii aprilie,
bilă a schimbului de mărfuri între calea tratativelor. lîngă rotonda tîntînilor şi pa Rezoluţia Consiliului ia Securitate ou oriwire l i scrie la 1 aprilie în ziarul ,,Gu-
U.R.S.S. şi Franţa au contribuit în ma latul Trianon, iese pe şoseaua doh“ Viktor Kazîkin, directorul
re măsură încheierea şi înfăptuirea cu N. S. Hruşciov l-a invitat pe gene care duce la Rambouillet. rep resiu n ii rasiste i i Africa de sud planetariului din Moscova.
succes a acordurilor pe termen lung în ralul De Gaulle să facă o vizită ofi
tre cele două părţi în problema livrări cială în Uniunea Sovietică. Preşedin In timpul vizitei la Versailles NEW YORK 2 (Agerpres). In zentantului U.R.S.S., A. A. So- lui de Apartheid, şi de discrimi Pînă acum, satelitul a cobo-
lor reciproce. tele Republicii Franceze a primit cu şeful guvernului sovietic a fost Consiliul de Securitate continuă bolev. Represiunea sîngeroasă nare rasială. rit atît de mult incit se va dis
plăcere această invitaţie. Dala precisă însoţit de miniştrii de stat Frey discutarea problemei represiu împotriva unor africani neînar truge din cauza frînării puter
a vizitei se va fixa ulterior de comun nilor în masă împotriva unor maţi, pusă la cale de poliţie cu După cum au declarat Ia şe nice în păturile dense ale at
N. S. HruşcioV şi generalul De Gaul acord pe cale diplomatică. demonstraţii paşnice ale popu ştirea şi aprobarea guvernului dinţa finală a Consiliului de Se mosferei. Nu este exclus că
si Malraux. laţiei băştinaşe din Uniunea Uniunii sud-aîricane, a declarat curitate reprezentanţii ţărilor a- unele părţi ale satelitului vor
le consideră că este posibil şi util să-şi sud-aîricană. în şedinţa din di Sobolev, a zguduit toate popoa fro-asiatice, la cererea cărora cădea pe suprafaţa Păminiului
mineaţa zilei de 31 martie, în rele lumii. Popoarele Uniunii în Consiliul dc Securitate a fosi sau în ocean.
propună ca în viitorii cîţiva ani ct>- -m. afară de reprezentantul Ghanei, Sovietice multinaţionale şi-au a- pusă în discuţie problema fără
au luat cuvîntul reprezentanţii lăturat glasul de mînie şi opro delegilor săvîrşite de autorităţile Cel de-al 3-lea satelit va mai
merful dintre cele două ţări să spo Daruri oferite de francezi Guineei, Iordaniei şi Angliei. biul sever Ia glasul tuturor po sud-aîricane, rezoluţia adoptată reuşi să efectueze cea de-a
rească substanţial. Un acord comer poarelor de pe glob. reprezintă doar un minimum de sece mia rotaţie. Aceasta se va
cial încheiat pe un termen mai lung Delegatul Guineei, Kaba Sori, măsuri pe care putea să !e în întîmpla la 4 aprilie. Pînă la
a chemat Consiliul de Securitate Reprezentantul U.R.S.S. a che treprindă acest for internaţional cea de-a zecea mie rotaţie du
ar corespunde acestui scop. Acordul în lui A, S. Hruşciov mat Consifiul de Securitate să în vederea unei schimbări radi rata totală a vieţii satelitului
vigoare a fost încheiat pentru anii să întreprindă măsuri colective abordeze cu toată seriozitatea va fi de 690 de zile, iar dru
în interesul asigurării în Uniu examinarea evenimentelor din cale a situaţiei din Africa de mul parcurs de el — aproxi
1000—19G2 şi prevede în amănunţime PARIS 2 (Agerpres). — Prin 'Meseriaşul André Vallat U Uniunea sud-africană şl nit nu sud. Reprezentantul Tunisiei a mativ 450 milioane kilometri.
exporturile şi importurile pînă la sfîrşi- intermediul ambasadei sovieti roagă pe şeful guvernului so nea sud-africană a drepturilor şi mai să condamne acţiunile inu
lu! anului viitor. ce, pe adresa lui Nikita Hruş vietic să primească modestul libertăţilor cetăţeneşti şi încetă mane a! autorităţilor su^-afrl- arătat printre alteîe că întreaga in prezent, satelitul efectu
ciov au sosit sute de daruri din său dar — o casetă din metal rii discriminărilor rasiale practi cane dar să avertizeze guvernul opinie publică mondială aşteap ează pe zi aproximativ 16 ro
S-a hotărît ca în cursul anului 1960 partea francezilor. Muncitori, pe care a gravat : „In semn de cate de autorităţile acestei ţări. Uniunii sud-aîricane asupra ur taţii în jurul Păminiului (in
să se întrunească experţii şi să aibă funcţionari, studenţi, gospodi recunoştinţă profundă pentru mărilor grave !a care pot duce tă din partea Consiliului de Se luna mai 1958 efectua 13,5 ro
loc tratative în vederea stabilirii schim contribuţia dv. la întărirea pă Reprezentantul Iordaniei, Ab- aceste acţiuni. taţii). Apogeul său s-a redus
burilor de mărfuri nu numai pe anul ne, elevi, ţărani îşi exprimă cii şi prieteniei între popoare“. del Rifai, a subliniat că pentru curitate măsuri mai eficiente de la 1.880 km. la 600 km..
1962. ultimul an al acordului în vi fn şedinţa de după-ămîază au care să silească cu adevărat gu
goare, ci şi pe următorii trei ani. Ast simpatia sinceră şi respectul O lampă de miner. A fost locuitorii albi din Africa de sud luat cuvîntul de asemenea dele Postul de radioeraisie cu ba
fel, schimburile de mărfuri ar putea să dăruită de mineri şefului gu gaţii Argentinei, Republicii vernul Uniunii sud-aSricane să-şl terii solare de pe bordul sate
fie stabilite încă la sfîrşitul anului în profund faţă de N. S. Hruşciov vernului sovietic care a fost el nu poate exista alt viitor decît Populare Polone şi Ecuadorului. litului continuă să funcţioneze.
calea colaborării cu restul popu Ei au condamnat discriminarea reconsidere politica internă şi să
în persoana căruia văd un laţiei ţării. rasială din Uniunea sud-aîrica pună capăt terorii şi asupririi Menirea „Oficiu
nă şi au declarat că vor sprijini populaţiei de culoare.
curs pentru următorii cinci ani, adică luptător neobosit pentru pace însuşi cînăva miner. Consiliu! de Securitate, a orice acţiuni ale Consiliului de lui central de pro
spus delegatul Iordaniei în con Securitate îndreptate spre nor Sesiunea Consiliului de Secu pagandă" înfiinţat
pînă în anul 1965 inclusiv. şi un prieten al Franţei. Un dar emoţionant de la un tinuare, este dator să discute malizarea situaţiei din această de curînd la Bonn'.
mic parizian. Alain Petinet îi nu numai recentele asasinate din ţară şi condamnarea fărădelegi ritate a arătat că majoritatea
Uniunea sud-aîricană, ci şi să lor săvîrşite de autorităţile sud- Desen d e :
dăruieşte lui N. S. Hruşciov o avertizeze guvernul acestei ţări aîricane. statelor membre ale Consiliului
că dacă el va continua să pro de Securitate şi ale O.N.U. s-au V. Mihăilescu
Comunicatul cu privire fotografie a sa pe care scrie : moveze politica rasială, aceasta Delegatul Ecuadorului a pre pronunţat în front unic împo
„Vă mulţumesc pentru că ar ar duce inevitabil fa o catas zentat spre examinare Consiliu
trofă. lui de Securitate un proiect de triva politicii rasiaie a autorită
colaborarea ştiinţifică mata sovietică l-a eliberat pe rezoluţie care cuprinde, printre ţilor Uniunii sud-airicane, care
tatăl meu din captivitatea lii- Delegatul Angliei, Pearson niţele, un apei adresat guvernu periclitează pacea, intensifică
Dixon şi delegatul Franţei, Be- lui Uniunii sud-aîricane de a
dintre U. R. 8. S. şi Franţa tleristă“. lua măsuri în vederea încetării încordarea internaţională şi în
Feroviarul pensionar Louis rard, au calificat represiunile discriminării rasiale. Proiectul calcă în mod flagrant Carta
F.talier i-a dăruit un lucru ce de rezoluţie prevede de aseme
PARIS 2 (Agerpres). — rezultatele lucrărilor lor şi le îi este scump — medalia pen împotriva demonstranţilor paş nea elaborarea de către secre O.N.U. şi declaraţia dreptului o-
TASS anunţă : în cursul convor vor publica reciproc în publicaţii tru serviciu îndelungat şi ire nici din Uniunea sud-aîricană mului.
birilor dintre N. S. Hruşciov, ştiinţifice şi vor primi, pentru proşabil. drept o „problemă pur internă” tarul general a! O.N.U., în con
preşedintele Consiliului de Mi a participa Ia cercetările proiec a acestui stat şi guvernului lui.
niştri al U.R.S.S. şi generalul tate, lucrători ştiinţifici din cea Piérre Colombes îi oferă lui sultaţie cu guvernul Uniunii
De Gaulle, preşedintele Republi laltă ţară. N. S. Hruşciov o sculptură Reprezentantul Italiei, Orto-
cii Franceze, au fost abordate străveche pe care familia sa a m,a, a recunoscut că evenimen sud-aîricane, a unor măsuri ca
problemele colaborării culturale La acest schimb vor participa: păstrat-o 300 de ani ca o re tele din Uniunea sud-africană
şl tehnico-ştiinţifice dintre Academia de Ştiinţe a U.R.S.S., licvă preţioasă. au un caracter serios. Totodată re să contribuie Ia punerea po
U.R.S.S. şi Franţa. Cele două Academia de Ştiinţe medicale a
părţi şi-au exprimat satisfacţia U.R.S.S. şi fnstitututele subor Pictorul Bouchet a creat un el a cerut ca Consiliul de Secu liticii guvernului acestei ţări în
donate lor — din partea sovie portret al lui N. S. Hruşciov. ritate să abordeze această pro
?a[ă de dezvoltarea acestor le tică şi Comitetele naţionale de blemă „cu precauţie” pentru „a concordanţă cu Carta D.N.U.,
gături între Uniunea Sovietică cercetări, create de Direcţia Ge Firma „Société Industrielle nu provoca noi complicaţii”.
şi Franţa şi au subliniat rolul nerală de cercetări ştiinţifice, u.- d’Appareiés Automatique\s“ il urmînd ca secretarul generai să
lor important pentru îmbunătăţi niversităţi, Colege de France, roagă să primească din partea Apoi s-a dat cuvîntul repre-
rea înţelegerii reciproce pe plan institutul „Pasteur” şi alte insti muncitorilor şi inginerilor un prezinte un raport Consiliului
internaţional. în acest spirit N. tuţii de cercetări ştiinţifice inte automat pentru prepararea su
S. Hruşciov şi generalul De resate — din .partea Franţei. curilor şi băuturilor calde. de Securitate asupra acestor mă
Gaulle şi-au reafirmat dorinţa Pentru precizarea acestui pro suri.
de a extinde schimburile cultu gram a cărui înfăptuire va con Georges Roussecul a fost în
rale şi tehnico-ştiinţifice dintre stitui o nouă etapă în dezvolta timpul războiului 3 ani prizo
cele două ţări. Aceste schimburi rea colaborării ştiinţifice sovie- nier în Germania. Fl a reuşit
sînt chemate să contribuie la to-îranceze, la 21 aprilie se va să fugă îm.preună cu un prie
progresul ştiinţei şi îndeosebi, înfruni la Moscova subcomisia ten al său şi au mers cîteva
al medicinii, ceea ce corespunde pentru problemele tehnico-ştiin- zile prin bălţi şi păduri călă-
intereselor păcii şi bunăstării ti'fice a comisiei permanente so- uzindu-se după o bzisolă. Acea
vieto-îranceze pentru schimbul stă busolă care le-a adus li
omenirii. bertatea i-a fost dăruită con
ducătorului sovietic.
A fost semnat un protocol cultural.
care prevede schimb de informa Direcţia generală pentru folo ms1soare în seara zilei de 1 aprilie
ţii şi de persoane şi transpune sirea energiei atomice de pe lîn vesi-germasii împotriva Consiliul de Securitate a înche
rea în viaţă a unor programe gă Consiliul de Miniştri af iat discutarea problemei situa
de lucrări ştiinţifice care urmea U.R.S.S. (GLAVATOM) şi înal ss ţiei din Uniunea sud-africană în
ză să fie elaborate de comun a- tul Comisariat pentru energia a- iegătură cu represiunile în masă
cord în domeniul oceanografiei, tomică al Franţei au încheiat un DORTMUND 2 (Agerpres) — litare ale trupelor N.A.T.O. A- împotriva unor demonstraţii
catalizei biologice, neurofiziolo- acord care stabileşte condiţiile După cum relatează agenţia genţia ADN informează că in paşnice. Cu 9 voturi şi 2 abţi
giei, luptei împotriva cancerului colaborării ştiinţifice în dome United Press International, ţă dignarea ţăranilor din acest neri (Anglia şi Franţa) Consi
şi leucemiei. precum si în do niul folosirii energiei atomice în ranii vest-germani din satul sat a fost provocată de rechi
meniile chimiei, fizicii si chi scopuri paşnice în anii 1960— Bauchhausen, landul Renania ziţionarea în fiecare an a peste liul de Securitate a adoptat o
miei fizice a compuşilor macro- 1961. Această "colaborare oare de nord Westfalia, „vor ieşi la 600 ha. de pămînt arabil şi pă rezoluţie în care recunoaşte că
se referă fa informaţiile ce nu cîmp cu bagaje şi boccele, cu duri pentru manevrele trupelor situaţia creată în Uniunea sud-
moleculari. au caracter secret va cuprinde căruţe şi cu turme într-o de belgiene din cadrul N, A. T. O. africană a dus ia fricţiuni inter
La elaborarea şi înfăptuirea în linii mari reacţiile termo-nu-
monstraţie în cadrul căreia vor „De la sfîrşitul războiului tre naţionale şi este de natură să
programelor de schimburi şl co suna sirenele şi se vor trage
clopotele“ în semn de protest
laborare pe timp de un nn san cleare controlate, fizica energii cut — arată ADN — in fiecare primejduiască pacea şi securita
mai mulţi vor participa impor lor înalte si fizica teoretică si faţă de rechiziţionarea şi de an între 1 aprilie şi 30 octom
tante instituţii şi organizaţii experimentală. Ea va lua forma gradarea pămînturilor lor pen brie pămîntul lor a fost rechi tea în întreaga lume. Consiliul
ştiinţiifice şi cele mai moderne unor schimburi de experienţă şi tru manevrele si exerciţiile mi ziţionat pentru manevre mili- cere ca guvernul Uniunii sud-
laboratoare din cele două ţări. j africane să renunţe la politica
Ele îşi vor comunica reciproc de stagiari precum şi forma u- fore“.
nor vizite de scurtă durată.
RettaGfia şi adm inistraţia z ia ru lu i: str. 6 M artie nr. 9. Telefo n: 188 [ 189: 75. Taxa plălită în numerar cuuU’im aprobării D irecţiunii Generale P .T .f.R nr. 263.320 din 6 noiembrie 19-19. — tip a ru l: Întreprinderea P oligrafică „1 M a i" — D eva.
