Page 16 - 1960-04
P. 16
P«?. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1642
pealuiN.S.HruşcloydinFranţa xtWjtneXa shra. • .uiiuruaifi sliiú •juR im aie s iir i • jjJiimjsls silfi.
iMIllllillllllllllllimillllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllH^
PARIS 4 (Agerpres). TAS S nului sovietic, E. Michelet, A. Răsună Imnul de stat al U-
anunţă : In dimineaţa zilei de Malraux şi L. Joxe, membri ai niunii Sovietice şi apoi Mar-
3 aprilie, N. S. Hruşciov, preşe guvernului francez, Chaban Del seiiieza.
dintele Consiliului de Miniştri mas. preşedintele Adunării Na In acest timp, parizienii aflaţi
ai U.R.S.S., şi persoanele care ţionale Franceze, generalul P. pe peronul noii clădiri a aero
i-au însoţit ap părăsit castelul Ely, şeful Statului major, gene gării scandau „Hruşciov-pace !”.
Nota Ministerului Afacerilor Externe Şedinţa festivă de la BudapestaRambouillet unde şeiul guvernu ralul R. Satan, guvernatorul mi Se auzeau urale puternice N. S.
lui sovietic a petrecut ultimele litar al Parisului.
Hruşciov s-a urcat pe scara a- consacrată celei de a 15-a
al U. R. S. S, adresată ambasadeizile ale şederii sale în Franţa
Nikita Sergheevici Hruşciov şi vionului şi întoreîndu-se spre
şi a dus tratative cu generalul persoanele care l-au însoţit în ospitalierii parizieni le-a făcut
De Gaulle. R. F. Germane Sa Moscova aniversări a eliberării Ungariei
călătoria prin Franţa precum si semne prieteneşti cu mîna. Pari
înainte de plecarea de la M. Debré, primul ministru a! zienii i-au răspuns cu aplauze
Rambouillet, N. S. Hruşciov, Franţei şi Couve de Murville, furtunoase. La ora 10,25 avionul MOSCOVA 4 (Agerpres). La tate pe care trebuie să le res BUDAPESTA 4 (Agerpres). întruniţi în sală, au salutat prin
preşedintele Consiliului de Mi ministrul Afacerilor Externe al sovietic „IL-18" a decolat şi s-a 2 aprilie G. M. Puşkin, locţiitor pecte orice ambasadă din orice La 3 aprilie, în ajunul celei de-a aplauze pe conducătorii partidu
niştri al U.R.S.S., şi generalul Franţei, au intrat în salonul de îndreptat spre Moscova. al jninistrului Afacerilor Ex ţară. Trebuie să constatăm că 15-a aniversări a eliberării Un lui şl ai guvernului, precum şi
De Gaulle, preşedintele Republi terne al U.R.S.S., a înmînat ambasada R.F. Germane a în gariei, in clădirea Teatrului de pe oaspeţi.
cii Franceze, au trecut în revistă onoare. Şeful guvernului sovietic împreună cu N. S. Hruşciov ambasadorului R. F. Germane călcat grosolan aceste cerinţe Operă din Budapesta a avut
garda de onoare. De Gaulle l-a a discutat cu persoanele oficiale au plecat cu avionul spre patrie la Moscova, H. Kroll, o notă elementare. loc o şedinţă festivă organizată Şedinţa festivă a lost deschisă
condus pe N. S. Hruşciov pînă franceze şi cu membrii coloniei A. N. Kosîghin, vicepreşedinte al de protest împotriva trimite de Guvernul Revoluţionar Mun de l9tvân Dobi, preşedintele
la automobil. sovietice care au venit să-l con Consiliului de Miniştri al rii unei decoraţii hitleriste ce Faptul că ambasada R.F. citoresc Ţărănesc Ungar şi de Consiliului Prezidenţia! al R.
ducă. U.R.S.S., A. A. Gromîko, mi tăţeanului sovietic Goppe care Germane a trimis o medalie Consiliul Naţional al Frontului P. Ungare, care într-un scurt
N. S. Hruşciov şi generalul nistrul Afacerilor Externe al în 1945 a fost condamnat pen fascistă unui cetăţean al Popular Patriotic. cuvînt introductiv a relevat în
De Gaulle şi-au luat rămas bun N. S. Hruşciov s-a apropiat U.R.S.S., G. A. Jukov, preşedin tru trădare şi colaborare cu U.R.S.S. nu poate fi calificat semnătatea sărbătorii naţionale.
cu căldură. Generalul De Gaulle de microfon şi a rostit o cuvîn- tele Comitetului de stat pentru cotropitorii germano-fascişti şi altfel decît ca o acţiune care La masa prezidiului, pe scena Apoi Istvân Dobi a dat cuvîn-
a urat drum bun lui N. S. Hruş tare. legăturile culturale cu ţările a fost amnistiat în 1956. frizează provocarea. In legătu festiv pavoazată, au luat Ioc
ciov şi i-a spus că se vor întîîni străine, V. S. Emelianov, şeful ră cu aceasta, Ministerul pro Janos Radar, Istvan Dobi, Fe- tul Iui .îanos Kadar, prim secre
A vorbit apoi Michel Debré, Direcţiei generale pentru folo Din scrisoarea de însoţire a testează pe lingă ambasadă şi renc Miinich, membri ai Birou
din nou în curînd la conferinţa primul ministru al Franţei. sirea energiei atomice de pe lîn- decoraţiei hitleriste, semnată insistă ca ambasada să nu-şi tar al C.C. al P.M.S U., care
ia nivel înalt. In încheiere el a gă Consiliul de Miniştri al de dl. Schatton, al treilea se mai permită în viitor aseme lui Politic al C.C. al P.M.S.U.
spus : „Trăiască Republica !” Ultimele strîngeri de mînă, U.R.S.S., O. I. Ivaşcenko, de cretar al ambasadei, reiese că nea acţiuni. a prezentat raportul.
ultimele cuvinte de rămas bun. ambasada este de mult timp şi ai guvernului, K. T. Mazu-
N. S. Hruşciov a mulţumit N. S. Hruşciov iese din salon putat în Sovietul Suprem al în contact cu Goppe, acest k Apoi a rostit o cuvîntare K.
cordial preşedintelui şi l-a spus pe aeroport. La ieşire, copiii fost criminal de război, căruia rov, şeful delegaţiei sovietice, T. Mazurov, membru al Prezi
că va fi bucuros să se întîlnea- membrilor coloniei sovietice şi îi propun să accepte cetăţenia Ambasadorul a promis că va
R. F. Germană şi să plece în aduce Ia cunoştinţă guvernu care a sosit cu prilejul festivi diului Sovietului Suprem al
scă cu el în luna mai. Trăiască copiii francezi îi oferă flori Ni- U.R.S.S., prof. A. M. Markov, Germania occidentală. lui R.F. Germane conţinutul
Franţa, a spus el, Trăiască prie nei Hruşciova. acestei note. tăţilor, şl alţii. U. R.S.S., membru supleant al
membru al Colegiului Ministe Ţinînd seama de trecutul nu
prea îndepărtat, se spune în Reprezentanţii vieţii publice şl Prezidiului C.C. al P.C.U.S.,
tenia franco-sovietică ! Cei doi Şeful guvernului sovietic pă rului ocrotirii sănătăţii al notă, s-ar părea că ambasada
R.F. Germane ar trebui să-şi ai oamenilor muncii din oraş, prim secretar al C.C. al P. C.
oameni de stat şi-au 9trîns mîl- şeşte pe covorul roşu trecînd U.R.S.S., şi celelalte persoane dea seama ce pot simţi oame
nile. care l-au însoţit pe şeful guver din Bielorusla, şeiul! delegaţiei
N. S. Hruşciov şi persoanele prin faţa gărzii de onoare a for nului sovietic în vizita sa în V !Izóla Ia H o s c @ v a a g ru p u ly â d e sovietice.
l-au însoţit, precum şi M. ţelor aeriene militare ale Fran Franţa. p r o f e s o r i şs c u r s a r a fi a i C o l e g i u l u i
care Participanţii Ia şedinţa lestivă
Debré, primul ministru al Repu ţei.
au subliniat în repetate rînduri
blicii Franceze şi membrii gu prin aplauze cuvîntările vorbi
vernului francez care i-au con S o s i r e a Sa M o s c o v a nii sovietici, cînd reprezen M âlilar al S. U. Â. torilor.
dus. s-au îndreptat spre aeropor- tanţi ai R.F. Germane nu pre Apoi a fost prezentat un bo
aul Orly. MOSCOVA 4 (Agerpres). nilor muncii, toţi cei prezenţi getă să arate că acţiunile lor MOSCOVA 4 (Agerpres). Iul Bagramian a spus că vi
TASS anunţă : La 3 aprilie, ora l-au primit cu ovaţii furtu sînt o continuare a politicii TASS anunţă: La 2 aprilie ma zita lor, vorbind In limbaj mi gat program artistic, la care
...Aeroportul parizian Orly era 16,35 (ora Moscovei) N. S. noase. Germaniei hitleriste. Dacă as reşalul Uniunii Sovietice Ivan litar, constituie încă o breşă şi-au dat concursul cele mai
împodobit cu drapelele de stat Hruşciov s-a înapoiat la Mos tăzi există în Germania occi Bagramian, locţiitor al minis în frontul „războiului rece“. bune colective artistice şi cei
sovietice şi franceze. Pînă Ia cova, venind din Paris. Pe aeroport se aflau membri dentală unele persoane care îşi trului Apărării al U.R.S.S. a Aceste cuvinte ale mareşalu mai buni artişti din ţară.
decolarea avionului mai era a- al Corpului diplomatic, Jean etalează sfidător ordinele fas oferit un prim in cinstea gru lui Bagramian au fost primi
proximativ o oră. dar pe aero Pe aeroportul Vnukovo, pa de la Grandville, însărcinatul cu ciste, o asdm'enea batjocori pului de profesori şi cursanţi te cu aplauze călduroase de Puternică furtună
port domnea o mare animaţie. voazat cu drapele de stat, afaceri ad-interim al Franţei re a memoriei celor căzuţi în ai Colegiului Naţional Militar ofiţerii sovietici şi americani. magnetică
Pe aeroport soseau maşini cu preşedintele Consiliului de Mi în U.R.S.S., numeroşi ziarişti. al s.U.A. condus de contra
persoanele oficiale care l-au con niştri al U.R.S.S. a fost întîm- lupta împotriva nazismului amiralul Richard H. Phillips, Mareşalul Bagramian a folo PARIS 4 (Agerpres). Obser
dus pe şeful guvernului sovietic. pinat de numeroşi reprezen După ce a coborît din avion, este de neconceput în Uniu director adjunct al Colegiului. sit încă odată acest termen vatoarele astronomice din lu
tanţi ai oamenilor muncii, de N. S. Hruşciov i-a salutat cu nea Sovietică şi în celelalte militar chemînd la ,.lărgirea cu mea întreagă au înregistrat la
fn ciuda orei matinale, pe ae conducătorii sovietici: Averki căldură pe conducătorii sovie ţări democrate. Acest grup de ofiţeri ameri succes a acestei breşe“. 31 martie şi la 1 aprilie o pu
roport s-a adunat un mare nu Aristov, Leonid Brejnev, Eka tici precum şi pe Jean de la cani a sosit la 1 aprilie la ternică furtună magnetică da
măr de parizieni. Fi tin în mîini terina Furţeva, Nikolai Igna Grandville şi pe membrii am Respectarea legilor şi obice Moscova pe bordul unui avion Mareşalul a subliniat că in torită unor explozii violente în
fiteguleje sovietice şi franceze şi tov, Frol Kozlov, Otto Kuusi- basadei franceze. iurilor ţării de reşedinţă, ne cvadrimotor al Forţelor Mili ultima vreme şeful guvernului soare. Drept urmare, comuni
buchete de flori. nen, Anastas Mikoian, Nuritdin amestecul în treburile ei in tare Aeriene ale S.U.A. sovietic, Nikita Hruşciov şi caţiile radiofonice şi telecomu
Muhitdinov, Nikolai Şvernik, Adresîndu-se Iui De la terne, precum şi interzicerea preşedintele S.U.A.. DvoightEi- nicaţiile au fost întrerupte în
In tribunele presei se aflau de Kliment Voroşilov, Piotr Pos- Grandville, N. S. Hruşciov a acţiunilor care jignesc senti Salutînă pe oaspeţi, mareşa- senhower, popoarele sovietic tot cursul zilei de 1 aprilie a-
mult reprezentanţii presei fran pelov, Demi an Korotcenko, spus că a făcut cunoştinţă cu mentele poporului acestei ţări şt american, au depus multe proape în toate regiunile Pă-
ceze şi străine, ai radioului, te Dmitri Poleanski, de miniştri, deosebită satisfacţie cu popo — iată norme general accep eforturi pentru a stabili rela mîntului. S-a semnalat de a-
leviziunii şi cinematografiei. In de ofiţeri superiori ai Forţe rul Franţei, cu preşedintele ţii de bună vecinătate. semenea întreruperea comuni
faţa autobusului special cu ca lor armate Sovietice, de repre Charles De Gaulle şi cu ceilalţi Decîaraţia comună a miniştrilor caţiilor prin cablul submarin
bine telefonice, amenajat pe ae zentanţi ai vieţii publice. conducători ai Franţei. N. S. de Externe ai Cubei şi Venezuelei Răspunzînd la cuvîntarea de care străbate Oceanul Atlan
roport, s-au adunat coresponden I-Iruşciov a subliniat că, după salut a mareşalului Bagramian tic.
ţii celor mai mari agenţii de in împreună cu Nikita Hruş cum speră, vizita sa va con HAVANA 4 (Agerpres). TASS ricane pentru a sprijini tradu-
formaţii grăbiţi să relateze între ciov, s-au înapoiat la Mosco tribui la o şi mai mare întări anunţă : La Caracas a avut loc cerea efectivă în viaţă a princi- contraamiralul Richard H. După cum transmite agen
gii lumi amănuntele plecării şe- va Aleksei Kosîghin, Andrei re a relaţiilor de prietenie şi semnarea declaraţiei comune a ţia France Presse, aceasta este
îufui guvernului sovietic. Gromîko şi celelalte persoane la întărirea legăturilor ce se miniştrilor Afacerilor Externe ai piflor înscrise în regulamentele Phillips a arătat că este in- cea mai puternică furtună
care l-au însoţit în vizita lui strîng tot mai mult între Cubei şi Venezueîei. acestei Organizaţii. Ele şl-au trutotul de acord cu cuvinte magnetică înregistrată în ul
De-alungul covorului roşu ca în Franţa. U.R.S.S. şi Franţa. exprimat speranţa că sistemul timii 30 de ani.
re duce de Ia salonul pentru In declaraţie se exprimă sa regional inter american va ob le sale.
oaspeţii de onoare pînă la avion, Cind aeronava „IL-18“ s-a Jean De la Grandville şi-a tisfacţia pentru dezvoltarea re ţine adoptarea unei hotărîrl care
s-a aliniat garda de onoare şi oprit în faţa clădirii aeropor exprimat bucuria pentru suc laţiilor de prietenie dintre cele să facă imposibilă continuarea Contraamiralul a spus că vi
tului şi pe scară a apărut N.S. două ţări şi se arată îndeosebi existenţei regimurilor despotice
orchestra. Hruşciov, reprezentanţii oame- cesul vizitei şefului guvernului că legăturile comerciale dintre care mai dăinuie încă în emis zita ofiţerilor americani la
Cuba şi Venezuela se dezvoltă fera occidentală.
La ora 9,15 (ora Parisului) sovietic. Moscova constituie un mijloc
pe aeroportul Orly au sosit pen
tru a-J conduce pe şeful guver admirabil pentru îmbunătăţi
, »so»o«m«owu a-------- .. , r rea înţelegerii dintre popoare
le sovietic şi american.
Ziarele franceze salută rezultatele necontenit. Cele două părţi, se In declaraţie se spune că gu
spune în declaraţie, au căzut de vernul Venezuelei a consimţit în In R. D . G . a fosf î n t o c m i i actul de a c u z a r e
acord să pregătească baza pen principiu să participe la conferin
Sui N. S. Hruşciov în Franţa tru semnarea unui tratat co ţa ţărilor slab dezvoltate pe ca al lui O b e rlä n d e r
mercial între ele şi să încheie
PARIS 4. Trimisul special A- nerală că nici un obstacol nu Echos“ insistă asupra perspec de asemenea un acord cultural. re o va convoca guvernul cuban. BERLIN 4 (Agerpres). Pro prem al R.D. Geijmane va în
gerpres, C. Răducanu tran s-a ridicat în calea întîlnirii tivei legăturilor economice bi curatura supremă a Republicii cepe procesul în cazul lui O-
smite : Au trecut 24 de ore de la nivel în a lt; toată lumea este laterale şi publică în legătură Guvernele Cubei şi Venezuelei, k Democrate Germane a tran berlânder. Acuzatul a fost in
la plecarea lui N. S. Hruşciov satisfăcută“. In acelaşi articol, cu aceasta un amplu interviu se subliniază în continuare în smis Tribunalului suprem al vitat la proces. Oberländer a
din Franţa şi întreaga presă al Iui A. N. Kosîghin subliniind declaraţie, şi-au luat obligaţia NEW YORK 4 (Agerpres). R.D. Germane actul dfe acuza fost încunoştinţat că procesul
franceză de azi publică pe pa răspunzînd la întrebarea a- „cele două acorduri importan de a face demersuri Ia Q.N.U. După cum anunţă agenţia Pren- re în cazul ministrului de va avea loc chiar dacă el nu
gini întregi sub titluri larg nunţată în titlu „De ce au te în domeniul folosirii paşni şi la Organizaţia statelor ame- sa Latina, fracţiunea parlamen la Bonn, Oberländer, ca se va prezenta la tribunal.
desfăşurate comunicatul final francezii motive să fie mulţu ce a energiei atomice, a cer tară a Partidului Comunist din re a săvîrşit crime gra
şi acordurile franco-sovietice, miţi ?“, ziarul, după ce enu- cetărilor ştiinţifice şi medica Vizita preşedintelui Venezuela a cerut să se con ve în timpul celui de-al Guyana britanică luptă
discursul rostit la posturile de meră rezultatele concrete ale le“ cărora şi ziarul „Le Pari Sukarno In Irak voace o şedinţă extraordinară a doilea război mondial. După pentru independentă
radio şi televiziune de premie vizitei conchide : „Francezii au sien Libere“ le acordă „cea Comisiei Congresului pentru cum transmite agenţia ADN, în
rul sovietic sîmbătă seara, con făcut cunoştinţă cu un om ca mai mare importanţă“. BAGDAD 1 (Agerpres). — Dumi problemele externe în legătură GARAGAS 4 (Agerpres)'.
ferinţa de presă de la Ram- re le-a plăcut datorită jovia nică dimineaţa, a doua zi a vizitei cu ştirea despre eventuala con baza acestui act de acuzare, „Guyana britanică a hotărît să
bouillet şi ample editoriale co- lităţii sale, dinamismului său. Intr-un articol semnat de sale în Irak, preşedintele Sukarno şl struire a unor baze americane
mentînd rezultatele vizitei. vitalităţii sale“. Jacques Duclos, ziarul „l’Hu- persoanele care îl însoţesc au vizitat pentru rachete balistice pe te la 20 aprilie la Tribunalul su-
Posturile de radio şi televiziu manité“ scrie că „vizita şefu localitatea antică Babya, unde se află ritoriu! Venezuelei.
ne au avut numeroase emisiuni Examinînd în detaliu comu lui guvernului sovietic a servit ruinele Babilonului.
consacrate acestui eveniment nicatul final, ziarul „Le Pari- din plin cauza destinderii in treacă la rezistenţă directă îm
comentîndu-le semnificaţiile şi sien Libere“ scrie: „Este re ternaţionale. cauza prieteniei înapoiat la Baigdad, în cursul ace
ecoul în lumea întreagă. confortant şi nu poţi decît să franco-sovietice care este un leiaşi zile, preşedintele Sukarno şi pre D ivergen ţe e c o n o m ic e potriva autorităţilor coloniei şi
subscrii la dezvoltarea relaţii factor important de’ securitate mierul Kasscm au urmărit un timp de să obţină independenţa cu orice
In titluri mari sînt scoase în lor între Uniunea Sovietică şi şi pace... Sîntem milioane şi pe balconul Ministerului Apărării gran
relief în formulări sintetice Franţa într-un spirit de prie dioasa demonstraţie a partizanilor păcii an g fo -am e rican e preţ", a declarat la 3 aprilie Jai
principalele puncte ale acor tenie care va contribui la con milioane de francezi hotăriţi din Irak. Nanine Singh, fruntaş al mişcă
durilor intervenite: „Toate solidarea păcii în Europa şi în
chestiunile internaţionale în lume... Toţi oamenii de bună să mergem înainte pe această Seara, preşedintele Sukarno a parti LONDRA 4 (Agerpres). — de intenţia „celor şase” de a e- rii de eliberare din Guyana bri
suspensie să fie rezolvate nu credinţă se vor bucura în fa cipat Ia un banchet dat de premierul Nici un fel de dezminţiri şi „ex fectua înainte de termen, în lu tanică, care a sosit la Caracas,-
prin forţă ci prin tratative ţa unui asemenea program, cî- cale, fiind siguri că voinţa po Kassem în cinstea delegaţiei indone plicaţii“ oficiale nu pot să as na iulie a anului curent în loc venind do la Londra. El a adău
paşnice“ („Dimanche Soir“), teva săptămîni înaintea marii ziene. cundă faptul că în timpul trata de ianuarie 1962, aşa cum se gat că delegaţia guyaneză, oare
„Dezarmarea — problema nr. 1 confruntări internaţionale“, iar poarelor va învinge“. tivelor duse recent de Macmillan prevăzuse anterior, o nouă re a avut convorbiri la Londra cu
ziarul „Le Populaire“, după ce la Washington s-au ivit serioase ducere a tarifelor vamale în in autorităţile britanice, s-a îna
-WS.- contradicţii economice între An teriorul „pieţei comune”, ceea poiat dezamăgită. După cum s-a
glia şi S.U.A. Intîmplător, sau ce pune în primejdie exportul anunţat, conferinţa de la Lon
LA M O SCO VA: poate chiar intenţionat, în presa englez în ţările acestui bloc. dra, convocată pentru elaborarea
americană, iar apoi în presa en constituţiei Guyanei britanice, a
gleză, au apărut ştiri din care „Nu trebuie să acceptăm ac eşuat.
centuarea scindării economice”,
— cea mai importantă şi cea constată că discuţiile de la Osearăconsacrată prieteniei sovieto-romtne reiese că în timpul acestor tra a declarat la 1 aprilie Macmil Demisia ministrului de
mai urgentă“ (ziarul „Le Pa- Rambouillet „au permis cu si tative primul ministru englez a lan în cuvîntarea rostită în Ca
risien Libere“), „Prietenia subliniat „primejdia unei acţi mera Comunelor şi consacrată Justiţie din guvernul
franco-sovietică va fi o garan guranţă celor doi interlocutori uni“ în Europa occidentală în rezultatelor vizitei sale în S.U.A.
ţie sigură a păcii“ (,,1‘Huma- să se cunoască mai bine înain MOSCOVA 4. Corespondentul pre legăturile de prietenie din urma noilor manevre ale ţărilor turc
nitd“) etc. tea întîlnirii de la 16 mai (con Agerpres transm ite: Studenţii tre ţările noastre, din cele „pieţei comune” (blocul econo Vorbind despre agravarea ri
ferinţa la nivel înalt), subli şi profesorii de la institutul de mai vechi timpuri pînă în zi mic, din care fac parte şase valităţii economice dintre „cei ANKARA 4 (Agerpres). Du
Exprimînd părerile marii niază : „Călătoria în Franţa a relaţii internaţionale au orga lele noastre. ţări europene în frunte cu Ger şase“ şi „cei şapte“ (Uniunea pă cum transmite agenţia
majorităţi a poporului francez, mania occidentală) şi în urma France Presse, ministrul Jus
ziarele evocă în articolele lor d-lui Hruşciov a marcat o e- nizat la 2 aprilie o seară con Intr-o frumoasă limbă romi- ocrotirii acestor ţări de către economică a celor şapte ţări în tiţiei din guvernul turc. Esat
atmosfera care a caracterizat Statele Unite. După cum arată frunte cu Anglia), ziarul „Ti Budakoglu, a demisionat din
cele 11 zile ale călătoriei sco- tapă în destinderea dintre Est sacrată prieteniei sovieto-ro- nă a vorbit studentul luri Vo- comentatorii ziarelor engleze, mes“ califică, la 2 aprilie, si această funcţie.
ţînc? ţn relief „cordialitatea, Anglia este profund neliniştită tuaţia creată „drept complicată
buna dispoziţie — caracteris şi Vest“. Ziarul „Liberation“ mîne. Cu această ocazie, la in ronţov din anul IV al institu Agenţia citată arată că cer
tici ale vizitei d-lui Hruşciov în şi prezentînd primejdia unei ex curile politice consideră că „a-
Franţa“ („Journal du Diman scrie: „Milioane de francezi stitut s-a deschis o expoziţie tului. El a relatat despre via plozii“. ceastă demisie se datoreşte di
che“), şi „satisfacţia pentru vergenţelor survenite în ulti
primirea care i-a fost făcută au avut prilejul să descopere a cărţilor romineşti traduse in ţa culturală a Romîniei demo mul timp în sînui cabinetului
de către autorităţi, care I-au în ce priveşte atitudinea faţa
considerat prieten“ („Les direct în ce constă într-ade- ultima vreme in limba rusă. crat-populare. Studentul ro- de campania pe care o desfă
Echos“). Ziarul „Paris Jour“ şoară în prezent opoziţia gu
subliniază „certitudinea că to văr politica Uniunii Sovietice, Deschizind adunarea festivă. mîn, Ion Voicu a făcut o inte -LSS- vernamentală condusă de fos
tul a mers bine în tratativele tul preşedinte al Republicii.
franco-sovietice, impresia . ge de atîtea ori prezentată dena Aida Sadeţnia. şefa catedrei de resantă expunere despre suc Vizita preşedintelui Oe Oaulle la Londra Inonu“.
turat... Climatul este acum mai limbi rom.anice. a relevat inte cesele poporului nostru în dez
favorabil pentru ‘ eliminarea resul crescînd ce se manifes voltarea economiei, socialiste. LONDRA 4 (Agerpres). A- In timpul şederii la Londra,
genţia France Presse relatea De Gaulle, va duce tratative cu
divergenţelor care mai există tă în Uniunea Sovietică faţă După adunare, colectivul de ză că la 5 aprilie, preşedintele primul ministru Macmillan şi
şi aceasta îndeosebi privind de ştiinţa şi cultura romî- artişti amatori ai studenţilor Franţei, De Gaulle, va sosi la cu ministrul Afacerilor Exter
„rezolvarea problemei Berlinu nească. Londra pentru o vizită de 4 ne, Selwyn Lloyd.
lui şi a Germaniei“. Apoi. Vladimir Pavlov, secre romini care învaţă la Mosco zile.
va a prezentat un reuşit pro
Făcînd „bilanţul călătoriei tar al Asociaţiei de prietenie
lui Hruşciov“, ziarul ,Les | sovieto-romînâ. a vorbit des gram artistic.
Redacţia şi adm inistraţia z ia ru lu i: &tr. 6 M artie' nr. 9. te le fo n ; IBS j 139; 75. lax a plătită in numerar conform aprobării D irecţiunii Generale P .L T .R . nr. 263.320 din o noiembrie 1949. — .Tiparul: Întreprinderea P oligrafică „1 M a i“ — D eva.