Page 17 - 1960-04
P. 17
I ‘'Z j’onelz PR O LE TA R I DIN TO ATE TARILE, U N IŢI-V A I O A M EN I Şl AGREGATE
i« u n ? :'Oura-.De Vß
mulsadslsinului Duminică. După o săptă- ţeles acest lucru şi l-a pus
® Activitatea organiza mtnă de lucjru, strungarul mai presus decit odihna, K
ţiilor U.T.M. — la un nivel sau lăcătuşul din atelier, co somnul. Alături de el a puc
mai în a lt! (pag. 2-a) ; lectivistul sau tractoristul,
profesorul de la catedră sau tut fi văzut şi maistrul
® Guvîntarea lui N. S. Munteanu Ionaşcu şi fuma-:
Hruşciov consacrata vizitei
Anul XII Nr. 1643 Miercuri 6 aprilie 1960 4 pagini 20 bani sale în Franţa (pag. 4-a) ; funcţionarul din birou, alţi listul Marin Dumitru şi afc <•
şi alţi oameni al muncii, in ţii. Zi şi noapte ei au lu-ţ L
° Declaraţiile lui V. A. această 'zi se odihnesc, vi crat la furnal, fără să sim*.
Zorin în cadrul unei confe zionează un film, o piesă de tă oboseala, fără să se ginh
rinţe de presă (pag. 4-a). teatru, un meci de fotbal, deaseă la repaus. N-a fost
se duc intr-o excursie or de loc uşor. Dar voinţa fi
ganizată, se plimbă... conştiinţa omului sint mal,
întărirea econosnico-org anizaforicâ In înfîm pinarea celei Dar nu toţi oamenii sint presus, înving totul. Şi ăeJi
de-a 9 0 -a aniversări în repaus in zilele de dumi ficienţa de la furnalul nr. 2t
a gospodăriilor soles!ive — a naşterii lui V . l . Lenin nică. Furnaliştii, de pildă, a uzinei „Victoria“-Călana\
care plămădesc fonta, sint fost remediată. In schimbul
in repaus de odihnă în alte al treilea din ziua de 3 a-i L
zile, pe rînd, pentru că la prilie furnalul funcţional
furnale, focul este continuu.
normal. ''
In afară de cazurile cină
sentry! activităţii noastre procesul de producţie e fă — In jurul orei 16,30 se
ră întrerupere; un schimb
Conferinţe ^ predă lucrul altui schimb, elaborează şarja, spunea
GEORGE HOMOŞTEANU loarea fondului tov. Pilly. Aştept cu nerăb
Adunările pen I- La clubul „I. C. Frimu" din 1 dare să văd cum se com-\
tru dări de sea prim-secretar al Comitetului de bază. Anul - oraşul Vulcan, în cadrul «nani- ) acesta altuia ş.a.m.d. portă furnalul. De altfel,
sint aproape convins că to
mă ce a avut loc raional de partid Sebeş trecut, spre e- ^ festărilor ce au loc pentru în- ^ In schimbul din după- tul e în regulă. Va trebui
amiaza zilei de duminică, 3 însă să ne sporim eforturi
în gospodăriile xemplu, gospodă- ^ tîmpinarea celei de-a 90-a ani- 4 aprilie a.c., la furnalele din le pentru a recupera pier
Călan l-am întilnit pe teh derea din silele cină fur
agricole colective din raionul riile colective au adăugat la L versări a naşterii lui V. I. Le- ţ nicianul Pilly Nicolae. Se nalul a 'stat din cauza re
pregătea să plece acasă. La parării orificiului de des
Sebeş au constituit un minunat fondul de bază încă 4.143.260 ( nin, s-au expus doua conferinţe 1 furnale totul era în ordine; cărcare. Pînă la sfîrşitul lu
furnaliştii îşi vedeau de tre nii vom recupera totul. Toţi
prilej de popularizare a metode lei. Aşa se face că în prezent, C cu tema „Viaţa şi lupta lui ) burile lor. Tov. Pilly părea furnaliştii noştri au această
obosit. Intilnirea cu el poa dorinţă.
lor înaintate de muncă, de scoa avem în raion 9 gospodării co ^ V. I. Lemn în anii ilegalităţii“. ^ te n-a fost tocmai nimerită.
De aceea, nici nu l-am re II vedeam obosit pe tov.
tere în evidenţă a lipsurilor ma lective milionare. A crescut sim La aceste conferinţe, cares-au ^ ţinut prea mult. Pilly, dar în acelaşi timp,
satisfăcut de faptul că fur
nifestate în activitatea consiliilor ţitor şi fondul indivizibil la suta L bucurat de multă apreciere, au j Am aflat că tov. Pilly,' nalul merge. Greutatea de
împreună cu alţi tehnicieni pe inimă — cum spunea el
de conducere sau a colectivişti de hectare. De pildă, în 1959, L luat parte sute de mineri, ingi- t şi furnalişti, au avut de lu — i s-a luat odată cu ger
cru mult încă din ziua de minarea reparaţiei. Cit des
lor şi de luare a unor hotărî« G.A.G. din Apoldu de Sus a a- I. neri, tehnicieni, funcţionari şi ^ 1 aprilie. La furnalul nr. 2 pre rămînerea în urmă, a-
s-a produs o perforare la vem temei să credem că va
menite să ducă la întărirea eco- vut la suta’ de hectare 165.648 | alţi oameni ai muncii din ora- -ţ orificiul de descărcare. A- fi recuperată. Garanţie stau
succesele furnaliştilor din
nomico-organizatorîcâ a unită lei, iar la "fîrşitul anului 1959, L şui Vulcan. j ceasta periclita producţia primul trimestru. La sfîrşi
tul lunii martie ei au rapor
ţilor respective. la aceeaşi suprafaţă, a avut j; Simpozioane de fontă, planul. Se impu
In acest an, mai multe gos 204.300 lei.. nea remedierea cît mai
podării colective din raionul Pentru acest an, Conferinţa
( In cadrul sărbătoririi a 90 de )
Sebeş sărbătoresc 10 ani raională de partid a prevăzut [¦ ani de la naşterea lui Vladi- ^
^ mir Ilici Lenin, în sala Pala- ^
de existenţă. Dintre acestea, ca fondul de bază în gospodă [ tului cultural din oraşul Lupeni -j
C se vor organiza 2 simpozioane -j
succese deosebite în muncă au riile. colective să crească de la
17.000.000 lei oît a fost în anul
obţinut G.A.G. din Daia, Do- trecut, la 30.000.000 lei, reve L cu tem a: „Viaţa şi opera Iui t
bîrcă, Ungurei şi Boz, care în t V. I. Lenin" şi „Figura Iui
urmă cu un an au primit în nind astfel la suta de hectare )
rîndurije lor pe toţi ţăranii mun 200.000 lei. V. I. Lenin în literatură şi ar- J
tă“, simpozioane care vor fi ur-
citori din satele respective. Af O importantă contribuţie la L mate de filme artistice.
laturi de acestea, există gospo mărirea fondului de bază au ,a-
dării colective mă'i tinere, dar dus-o numeroasele construcţii e- l In memoria Iui Lenin grabnică a defecţiunii. Teh tat o depăşire a planului cu
nicianul Nicolae Pilly a in- aproape 900 tone fontă şi
care. aplicând în mod creator xecutafe în gospodării, planta peste 2.300 tone zgură gra
tVVWWVVv nulată '(aceasta este trimi-
experienţă înaintată a agricultu ţiile de vii şi pomi, cumpărările t Ieri a avut loc în regiunea ^ rsă la fabrica din Eleni pen
rii si avînd sprijinul. permanent de animale, utilaje etc. Astfel, t noastră o seamă de manifestări 3
al Comitetului raional de partid în anul 1959, în gospodăriile a- t culturale închinate celei de-a } !Manevrantul
Teodor Piţur,
si ăl organizaţiilor de bază, au gricole colective din raionul nos ^ 90-a aniversări de Ia naşterea ) de la laminorul tru a fi transformată în
de 800 mm. al
obiinut rezultate bune. Recoltele tru s-au construit 13 grajduri L Iui V. I. Lenin. La cinemato- ) Combinatului si ciment). Au realizat apoi e-
si producţia animalieră realiza c.u o capacitate de 60—70 ca l graful „Iiie Pintilie“ din Sime- derurgic din Hunedoara, m m mJL m conomii la preţul răe cost
este de mai mult timp operativ de cca. 300.000 lei
te în gospodăriile colective au pete, două.saivane. 5 maternităţi t rla, spre exemplu, a fost prezen- fruntaş în producţiei şi
în activitatea, obştească. 1Aceştia sint furnaliştii şi,
fost superioare celor obţinute în pentru scroafe şi numeroase alte L lat filmul „Omul cu arma“, la ] El constituie prin activi ca ei oţelarii, laminatorii şi
tatea sa un bun exem
sectorul individual. De exemplu, construcţii. ^ Vaidei, raionulOrăşfie, filmul ) plu pentru tovarăşii săi
de muncă.
în gospodăriile colective s-aii ob Numai în G.A.G. din Daia „Aici a trăit Lenin“. la Pianu } alţii care lucrează la agre
ţinut în medie ia hectar 1.700 Romînă, bunăoară, s-au cons In clişeu: Tovarăşul
l de Sus, raionul Sebeş, „Familia J Teodor Piţur la postul de întîlnire cu o brigadă Alte 6 blocuri gate cu foc nestins. Nestins
comandă de ia linia de
(cer. nrîu. 2.200 kg. poriiimb. truit 4 grajduri şi trei turnuri- ( Ulianov“, iar la Bărăbanţ, ra- fruntaşă este şi focul întrecerii în
10.000 be. cartofi si 55.000 kg. siloz, în . G.A.G. Apoldu de Sus laminare.
? ionul Alba, filmul documentar "] In după-amiaza zile! de ieri, CăITlnannosu-al, uortxarşasmat.unî»ncitcourressucl dziin->>)<, ca„ardre,an spişoniiattdrieaeinc„tart,elo.in.+ttaat.ţmei aci.pîtemnmturaluti.
la clubul central din Lupeni, metal
sfeclă de_ zăbar. GoîectMşfii din — un grajd şi o maternitate de ^ „V. L Lenin" ) un mare număr de tineri de
la mina Lupeni s-au întilnit
A’ooldti de^ Sus âtj obfinut în scroafe etc. • • ' In oraşul Deva, lacercul de ) cu membrii şi şeful celei mai %<
medie ^peste 1.000 j?g. ^'sfeclă bune brigăzi de la sectorul Vn
de zahăr îa jîa . JşijLOOn kg. j5<> Trebuie arătat însă că în a- ^ citit al circumscripţiei 34 — str. 1 investiţii. Iei de ieri alte 6 blocuri-bară,S bună.
yirnji ştiiileţî. Rrpdticfiţ tot. ătîţ ceastă privinţă s-au manifestat
de JŞune au obţinut şi colectţ- şi lipsuri. Unele construcţii au [ Eminescu — s-au prezentat lec- ^ Cu acest prilej, comunistul a clte 16 apartamente. De ase-L I. SIRBU <
vistii din CîTbic, Miercurea şi fost deosebit de scumpe. Pentru Mihai Hud’a, conducătorul a-
din alte unităţi. construcţia grajdurilor la Gîr- ( turi din cărţile „Amintiri despre ce'stei brigăzi, a vorbit tineri menea, au fost trasate şi dru- --AAAAAAAAA A /' /¦
bova' şi Apoldu de Sus s-au lor despre me6todele folosite în
Rezultate bune__ au obţinut cheltuit, spre exemplu, cîte ( Lenin" şi „6 ani cu Lenin" de -î muncă de brigada sa şi de or murile de acces din noul cvar
gospodăriile colective şi în sec 115.000 lei. Această lipsă poate ganizarea lucrului în minăr Ti
torul zootehnic. Producţia medie fi atribuită în bună măsură a-tît L Ghil. ¦) nerii mineri au acordat o a-
He lapte pe raion ă' fost de 1.700 biroului Gomiletului raional de fcenţie deosebită expunerii şi
litri pe cap de vacă furajată şi '-Js-rnJ W/Ub/uJliJu/hJu/b.</uikJufu/ufw metodelor folosite de această tal de locuinţe muncitoreşti. Consulfafii
de '40 litri pe cap de oaie. partid cît şi Gomiteiului execu brigadă pentru obţinerea de Lucrările celor 6 blocuri-bară
tiv al Sfatului popular raional, viteze mari Ia avansări.
Aceste oîteva aspecte oglin care nu au tras ia răspundere o vor fi atacate în următoarele colective
desc preocuparea organizaţiilor organele tehnice şi nu le-au în Al doilea contract trei zile.
de partid, ă sfaturilor populare drumat îndeajuns pentru a în Pe şantierele d e îm păduriri
şi 'a consiliilor de conducere din tocmi devize mai puţin costisi Cu puţin timp în urmă gos La indicaţia Comitetului ra
gospodăriile colective pentru toare. In urma măsurilor luate Munca C.F.R. Teiuş—Coşldfiu, kg. săminţă salcîm şi podăria agricolă colectivă „Ţa Noi staţii de emisie ional P.M.R., cabinetul raional
dezvoltarea' şi întărirea unităţi după Conferinţa raională de par entuziastă plorian Breazu din s-au scos din pepinie- ra Haţegului“ din Haţeg a de partid Hunedoara, a organi
lor respective. tid, construcţia unui grajd cu o Mihalţ, N. Gruian din ra Ferigi 400.000 bu contractat cu I.C.I.L. 10.000 li De săptămina trecută şi pî zat consultaţii colective pentru
Tinerii din întreprin Hăpria, Zauidon Ti căţi puieţi care au şi tri lapte. In scurt timp întrea nă In cursul zilei de ieri, nu cursanţii de la toate cercurile şi
Odată cu creşterea' veniturilor derile, instituţiile şi mar din Vinţu de Jos fost plantaţi. Astfel, ga cantitate contractată a fost mărul staţiilor de emisie ale cursurile învăţămîntului de par
şcolile raionului Alba şi alţii. prin contribuţia tine predată. radioamatorilor din regiunea
colectiviştilor a crescut şi va- (Continuare in pag, 2-a) participă cu entuziasm retului din comunele noastră a crescut cu încă trei, tid de Ia mina Teliuc. La aces
la acţiunea de împă PETRD TOMA Visca, Vorţa şi Sirbi Zilele trecute colectiviştii au confecţionate pe plan local. te consultaţii au luat parte peste
Veşti de la sate durire a terenurilor fo corespondent s-au împădurit pină în contractat încă 60.000 litri lap Este vorba de staţia YO 2— 200 de cursanţi.
restiere exploatate sau prezent in perimetrul te. In cursul zilei de ieri, gos CJ a radioamatorului Con
Planul a fost depăşit Pe aceste suprafeţe de teren, co degradate. Pe şantierul Numai în primul de ameliorare Bătrina podăria a predat deja lapte în stantin iMoraru din Lupeni, In cadrul consultaţiilor au fost
de la Feneşasa, de pil trimestru contul celui de-al dbilea con YO 2—CX a radioamatorului discutate probleme privind Isto
Pentru raionul Haţeg s-a sta lectiviştii au transportat 160.000 dă, un grup de 30 u- 14 hectare cu puieţi de tract. In total din contractarea Victor Pataliţa din Uricani şi ria P.M.R., ştiinţă şi tehnica so
bilit ca ¦anul acesta să se însă- temişti din comunele In primul trimestru pin. De menţionat că laptelui gospodăria colectivă va staţia de emisie YO 2—ND a vietică, ştiinţa şi religia eîc.
minţeze grîu de primăvară pe © kg. gunoi de grajd şi 2.525 kg. Mihalţ, Hăpria şi Vin- al acesiui an, muncito realiza venituri băneşti în va radioamatorului Ludovic Bo- Gonsultafiile date de prof. Jţo’an
suprafaţă de Î00 ha. teren. Luîn- ţu de Jos au muncit rii întreprinderii fo în trimestrul I, la toate loare de 101.500 lei. log din Petroşani. Ungur, inig. chimist Nicolae
du-se din timp cele mai potrivite timp de 9 zile sub restiere Dobra, ajutaţi lucrările de refacere a Kindler şi prof. Ioan Simiea,
măsuri, s-a reuşit ca în ziua de conducerea şefului de de pionieri şi brigăzi pădurilor s-a făcut o
31 martie, planul stabilit iniţial tabără Alexandru Du le utemisie de muncă economie in valoare de au contribuit la clarificarea u-
să fie depăşit cu 17 ha. Gospo ca, plantind un număr patriotică, au transpor 46.158 lei. In această nor probleme care n-au fost su
dăriile colective din Silvaşu Su de 22.500 puieţi. In fe tat in pepinierele de ficient de bine înţelese sau care
perior şi Silvaşu Inferior, de lul acesta, s-a reali la Fintina şi Piţiguşu acţiune s-au evidenţiat au fost înţelese greşit.
pildă, au însămînţat 67 ba., iar zat o economie de a- o cantitate de 36 tone în mod deosebit brigă
întovărăşiri din Silvaşu Supe superîosfat. Acum ei muncesc proape 1.000 lei. In bălegar. De asemenea, zile silvice conduse de
rior 50 ha. ou grîu de primă
vară. cu mult entuziasm la pregătirea com uniştii' Iosif Baba
celor 217 ha. care vor fi culti Am citit un proces verbal..
vate cu porumb.
In scopul obţinerii unei recol
te bogate de grîu de toamnă, pe
suprafeţele cultivate cu această mod deosebit s-au e- tot în primul trimes cu 12.000 lei economii Zilele trecute mi-a fost Aragaz. Văzind că-i aştep
dat să citesc un proces ver tat, a început să se scuze:
plantă, colectiviştii au împrăş oidenţiat în această ac tru, cu sprijinul pionie şi loan Baba cu 24.000 bal interesant. Este vorba de
procesul verbal încheiat de — Să vedeţi... m-am dus
tiat peste 1.000 kg. azotat de ţiune tinerii loan Deac rilor şi al brigăzilor u- lei economii. comisia de asigurări sociale la Brad după medicamente
a Comitetului sindical de şi la întoarcere am luat şi
amoniu. şi Alexandru Dumi- temiste de muncă pa P. ILINGARÜ la I. M. Barza cu ocazia u- butelia.
trean de ta complexul triotică, s-au strins. 820 corespondent nei vizite la locuinţa mai
V. PETRESCU strului Nicoăim Stoia, şef Adevărul este că maistrul
de sector la secţia Musariu. Nîcoăipi Stoia are un fel
corespondent propriu de a folosi conce
Membrii comisiei s-au de diile me'ăicale. Tot atlt de
Pe ogoarele gospodăriei OÎJOOOOOOOCCOCÎXJOOaoaOOCXXXXJOOtXXXÎOO^OOSCCKXXîOOOCX« <XXXXX>D(!XXX3pOOOCXÎOOÎXXXXXXXXXÎO«XXXÎOCKX3aOOCX30COOtX; bine ştie 'să folosească in
plasat la locuinţa lui Nico scopuri personale şi alte îm
©olectivişfii din satul Bretea ăim Stoia pentru a-i face o prejurări. Bunăoară, nu de
vizită tovărăşească, se afla mult, a fost 'scos din pro
Romînă au terminat zilele tre se la comitetul sindical că-i ducţie de conducerea între
bolnav şi că medicul i-a. in prinderii pentru a participa
cute pregătirea celor peste 70 la o consfătuire. Cum a fă
dicat să stea in pat trei cut, cum nu, destul că n-a
ha. care vor fi însămînţate cu zile. fost nici la consfătuire şi
nici la şut.
porumb şî plantate cu cartofi, — E tovarăş ăe-al nostru.
Trebuie să ne interesăm de E drept că a fost criticat,
întreaga suprafaţă a fost îngră soarta lui — şi-au zis ei dar critica nu l-a ajutat cu
nimic. Ar fi însă bine ca cel
şată cu gunoi de grajd şl s-a Ajunşi însă acasă la Stoia puţin ultima sa ispravă sâ-i
au avut o surpriză neplă dea de gtndit. Aceasta cu
făcut ogorul. Pînă în prezent, cu tă : bolnavul nu era aca atît mai mult cu cît tov. Ni
să. După spusele soţiei era coăim: Stoia, în calitate de
colectiviştii din Bretea Romînă plecat la Brad şi urma să maistru miner trebuie să
se întoarcă încurînd. Oame constituie un exemplu demn
au terminat plantatul cartofilor nii, pentru că totuşi au ve 'de urpiat-
nit, s-au hotărlt să-l aştep
de vară pe întreaga suprafaţă te. Mult n-au aşteptat. Ni-. GH. GOMŞ0ŢA!
codim Stoia s-a întors cu-
planificată. rînd. Adusele o butelie de.
SID'O.NIA RUSAN
corespondentă
Succese însemnate
Membrii gospodăriei agricole IOAN ILEA LUCIA’ N NEAMŢÜ Ing. Gr RIGORE NISTOR TEODOR DUMEA
colective din Şibot. au desfăşu Prin inovaţiile sale a adus Deşi tlnăr in meseria de lă- Inovator fruntaş şi totodată Prin inovaţiile propuse, a a-
rat zilele acestea o muncă in o mare contribuţie la reduce- cătuş, el a venit cu preţioase un sprijinitor activ al munci- dus o mare contribuţie la ivi
tensă pentru executarea lucră rea preţului de cost la mate- propuneri de inovaţii, pentru torilor în realizarea inovaţii- bunătăţirea condiţiilor de mun-
rilor agricole de primăvară riale şi manoperă. care a fost premiat. lor propuse. că în secţia cazane.
Pa-rticipînd la lucru în număr
mare, ei au reuşit să însămîn-
ţeze 18 ha. cu ovăz, 17 ba. cu
floarea-soarelui din soiul Vniimk.
14 ha. cu trifoi, 10 ha. cu lu
cerna şi 10 ha. gu sfeclă de za
hăr. De asemenea, au plantat
cartofi pe o, suprafaţă de 12 ha.