Page 20 - 1960-04

Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1643

232

Marele miting de la Sporturilor din Moscova

D n M ra lui N. S. Hrápw
ssusunii ratei sale în Franţa
MOSCOVA (Agerpres). — vrea să trăiască. Oamenii do­ numărul intr-adevăr infim de
glasuri ale adepţilor înveteraţi
TASS anunţă: La 4 aprilie, în resc o viaţă paşnică normală ai „războiului rece“, care nu COlMCitul 601!« Sărbătorirea celei de-a 15-a aniversări a eliberării Ungariei
pot să se schimbe în nici un
Palatul Sporturilor din Mosco­ care poate fi asigurată numai chip şi continuă să repete ve­
chea placă, se poate afirma
va a avut loc un mare miting pe calea soluţionării proble­ cu deplin temei că poporul irakiano-iidraeziaîi
Franţei a salutat în unanimi­
consacrat rezultatelor vizitei în mei dezarmării, pe calea în­ tate, ca pe prietenii săi, pe BAGDAD 5 (Agerpres). — Preşe­ P a ra d a m ilitará de ia Budapesta
solii ţării sovieticte. Ca oa­ dintele Indoneziei, Sukarno, şi-a în­
Franţa a lui Nikita Hruşciov, cheierii Tratatului de pace cu meni, acest lucru ne-a impre­ cheiat vizita sa de 3 zile în Irak.
sionat foarte mult, ne-a tre­
şeful guvernului sovietic. cele două state germane. zit un sentiment de mîndrie La Bagdad a fost dat publicităţii
pentru patrie, pentru statul un comunicat comun semnal de pre­
Peste 15.000 de reprezentanţi Noi, a declarat N. S. Hruş­ sovietic socialist“. şedintele Sukarno şi premierul Kassem. BUDAPESTA. Corespondentul Socialist Ungar ; N. T. Mazurov daţii şi ofiţerii regimentului re­
Agerpres anunţă : La 4 aprilie, şi generalul locotenent M. S. voluţionar 37 din Budapesta,
ai oamenilor muncii din Mos­ ciov, vom face totul pentru Totodată, N. S. Hruşciov a Preşedintele Sukarno !-a invitat pe dis-de-dimineaţă, şiruri nesîîrşite Ştuni Iov, membrii delegaţiei so­ care au dat dovadă de dîrzenie
cova şi din împrejurimile ca­ soluţionarea problemei Trata­ subliniat că în Franţa există premierul Kassem să viziteze Indone­ de oameni s-au îndreptat din vietice oare participă la marea şi bărbăţie în lupta împotriva
pitalei sovietice au întîmpinat tului de pajce cu Germania pe forţe care se împotrivesc ac­ zia. toate colţurile oraşului spre par­ sărbătoare a poporului ungar. contrarevoluţiei. Apoi au urmat
tiv tendinţelor de pace ale po­ cul orăşenesc. Aici, pe marele grănicerii şi marinarii flotilei
cu ovaţii pe Nikita Serghee- o bază acceptabilă şi puterilor porului francez. Aceste forţe, a A fost încheiat urt tratat de priete­ bulevard „Gyorgy Dozsa“ a De asemenea, printre invitaţi dunărene.
declarat el, ar fi gata să tor­ nie între Indonezia şi Irak. Cu prile­ avut loc parada militară în cin­ erau generalul Govorunenko şi
vici Hruşciov şi pe conducăto­ occidentale. pileze cauza nobilă a luptei jul vizitei preşedintelui Sukarno au stea celei de-a 15-a aniversări colonelul Korobeinikov, coman­ Cei prezenţi au întîmpinat cu
rii statului sovietic care au Şeful guvernului sovietic şi-a pentru pace şi să menţină fost de asemenea semnate un acord a eliberării Ungariei. danţi ai primei mari unităţi so­ aplauze furtunoase defilarea ba­
exprimat convingerea că, în starea de „război rece“. Aceste comercial şi un acord de colaborare vietice eliberatoare care a pă­ talionului gărzii muncitoreşti.
participat la miting. forţe, nevoite într-o oarecare culturală între cele două ţări. Bulevardul era pavoazat săr­ truns pe teritoriul ungar, pre­
Mitingul a fost deschis de ciuda eforturilor cancelarului măsură să ţină seama de voin­ bătoreşte cu drapele sovietice si cum şi delegaţia de ofiţeri ro- Prin faţa tribunei au trecut
ţa majorităţii poporului fran­ Lă 5 aprilie, preşedintele Sukarno ungare, cu panouri şi pancarte mîni din divizia „Tudor Vladi- subunităţi de tancuri şi motori­
Vladimir Ustinov, prim-secre- Adenauer, mai devreme sau cez, s-au mai liniştit pentru şi persoanele care-1 însoţesc au ple­ în cinstea partidului şi poporu­ mirescu — Debreţin“, condusă zate.
un timp. Oamenii simpli din cat spre Iugoslavia. de colonelul Zdrenţiu Alexandru.
tar al Comitetului orăşenesc mai tîrziu puterile occidenta­ Franţa, în năzuinţa lor unani­ lui ungar, constructor al socia­ Pe cer au zburat escadrile de
mă spre prietenia între popoa­ —"—Q—— lismului. Pe arcada din faţa tri­ Geza Revesz, ministrul Apără­ avioane cu reacţie.
Moscova al P.C.U.S. le vor ajunge la aceeaşi con­ rele sovietic şi francez, spre bunei centrale erau înălţate por­ rii Naţionale al Republicii Popu­
instaurarea păcii, înăbuşă vo­ S o s ire a trete uriaşe -ale lui Marx, En- lare Ungare, după ce a primit După terminarea paradei mi­
Vladimir Petrovici, munci­ cluzie la care a ajuns şi U- cile lor. lui D e G a u lle gels şi Lenin. raportul, a rostit o cuvîntare a- litare, mii de locuitori ai Buda­
dresată participanţilor la paradă pestei au ieşit în pieţefe scălda­
tor la uzina „Dinamo“ din niunea Sovietică. N. S. Hruşciov a citat fapte în A n g lia La ora 10 dimineaţa, au urcat şi oamenilor muncii. te în razele soarelui de primă­
care dovedesc că aceste forţe la tribună J. Kadar, prim-secre- vară. In numeroase locuri din
Moscova,. inginerul Alexei Feo- Poporul francez — a spus nu şi-au încetat activitatea lor LONDRA 5 (Agerpres). — După tar al C.C. al P.M.S.U., 1. Dobi, După încheierea cuvîntării capitală s-au desfăşurat serbări
de subminare. cum transmite agenţia France Presse, preşedintele Consiliului Prezi­ rostite de Geza Revesz, a înce­ populare.
dorov şi tinăra filatoare Zoia N. S. Hruşciov, îşi dă tot mai în ziua de 5 aprilie, preşedintele Re­ denţial a! R.P. Ungare, F. Mii- put parada militară, in faţa tri­
Semenkova de la Combinatul bine seama ce ar însemna pen­ N. S. Hruşciov a vorbit cu publicii Franceze, generalul De Gaul­ nich, membru al Biroului Poli­ bunelor au trecut batalionul de La 4 aprilie au avut Ioc de
căldură şi simpatie despre pri­ le, a sosit în Anglia înlr-o vizită ofi­ tic al C.C. al P.M.S.U., preşe­ ofiţeri al Ministerului Apărării, asemenea manifestări festive în
textil „Triohgornaia Manufactu­ tru ţara sa reînvierea milita­ marul oraşului Dijon, canoni­ cială care va dura 3 zile. dinte al Consiliului de Miniştri, elevii Academiei militare „Zrî- oraşele şi satele R.P. Ungare
cul Felix Kir. Şeful guvernu­ membri ai Biroului Politic al nyi“, elevii şcolii de ofiţeri, uni­ cu prilejul zi,lei eliberării.
ra“, care au luat cuvîntul la rismului şi a spiritului de re­ lui sovietic şi-a exprimat re­ C.C. al Partidului Muncitoresc tăţi de infanterie, între care sol-
!miting, au salutat cu căldură vanşă german. gretul 'că speranţa sa de a se P râm yl c o n g re s
pe şeful guvernului sovietic a Şeful guvernului sovietic a întreţine cu canonicul Kir — ss
un adevărat patriot al Fran­ a! compozstoHlor
cărui vizită în Franţa a con­ subliniat că, după cum s-a ţei, luptător pentru măreţia
tribuit la întărirea prieteniei stabilit în cursul convorbirilor ei, nu s-a realizat. Şi cu toa­
tradiţionale franco-sovietice, la şi întîlnirilor cu generalul De te că lui Felix Kir, potrivit
unui ordin al Vaticanului, i
Slăbirea continuă a încordă­ Gaulle, „există o bază pentru s-a interzis să se întîlnească
cu N. S. Hruşciov deoarece a-
rii internaţionale, la consoli­ elaborarea unei poziţii stabili­ cesta este comunist, cu toate
te de comun acord între ţările că Kir, a fost scos din Dijon
darea păcii. în ajunul sosirii lui Hruşciov
acolo, „sufleteşte el a fost cu
Luîn'd cuvîntul la miting, noastre într-o serie de impor­ noi, cu toţi cei care luptă cu­
rajos, în pofida forţelor ne­
N. S. Hruşciov a declarat că tante probleme internaţionale“. gre şi înrăite ale reacţiunii,
pentru pace, pentru prietenie
vizita sa în Franţa „s-a des­ Arătind că U.R.S.S. acordă o între toate popoarele“.

făşurat cu destul de mult suc­ mare importanţă relaţiilor cu N. S. Hruşciov a declarat că
întîlnirile şi convorbirile sale
ces“. Franţa, N. S. Hruşciov a spus: cu preşedintele De Gaulle la C o n fe rin ţa de la G eneva p en tru d e z a rm a re dzra ^„S.F.S.R.
Paris şi Rambouillet au fost
Şeful guvernului sovietic a „Dacă Uniunea Sovietică şi sincere, calde şi prieteneşti. MOSCOVA 5 (Agerpres). - TASS
anunţă: La 4 aprilie, s-a deschis la
apreciat drept „foarte impor­ Franţa, care sînt două dintre „In timpul tratativelor şi D eclaraţiile lai V« A„ Zorin .Moscova, primul congres, de consti-
convorbirilor avute cu genera­ (uire, al Uniunii Compozitorilor din
tante şi extrem de utile“ tra­ cele mai mari state din .Eu­ lul De Gaulle am ajuns de co­ R.S.F.S.R.
mun acord la concluzia că dez­
tativele şi convorbirile care au ropa, îşi vor uni eforturile cu voltarea relaţiilor dintre U- Congresul a fost deschis de Iuri
niunea Sovietică şi Franţa în Saporin, cel mai vîrstnlc compozitor
avut loc între el şi generalul toate celelalte state care se spiritul prieteniei şi colaboră­ im cadrai «inel eoaSerinţe «le pa°esâ sovietic, care a subliniat noile sar­
rii şi stabilirea unei mai bu­ cini care stau în faţa intelectuali­
De Gaulle. pronunţă pentru pace, va fi ne înţelegeri între ele, vor con­ tăţii creatoare din Uniunea Sovietică,
tribui la slăbirea continuă a şi şi-a exprimat convingerea că com­
Prin această vizită — a su­ creată o baricadă de netre­ încordării internaţionale şi Ia GENEVA 5 (Agerpres). —= litare de pe teritorii străine, delegatului american că dele­ pozitorii din R.S.F.S.R. vor crea opere
întărirea păcii în Europa şi în demne de măreaţa Tor epocă:
bliniat N. S. Hruşciov — am cut pentru o nouă agresiune întreaga lume“. La 4 aprilie, în Palatul Naţiu­ nici încetarea şi interzicerea gaţia S.U.A. este dispusă „să
—O—.
urmărit să stabilim ccţntacte şi pentru un nou război în Eu­ Referindu-se la acceptarea nilor din Geneva a avut Ioc, oricărei activităţi militare. discute iniţial şi să ducă tra­
de către preşedintele Franţei KIEV. — Sute de locuitori ai
fhai bune cu preşedintele De ropa“. a invitaţiei de a face o vizită sub preşedinţia delegatului Nefiind un plan de dezar­ tative detailate şi concrete cu capitalei ucrainene i-au întîmpi­
Gaulle şl guvernul Franţei, să N. S. Hruşciov a caracteri­ oficială in U.R.S.S., N. S. Hruş­ nat pe Filip Pcplăvski şi Ana-
ciov a declarat: „Sîntern bucu­ Franţei, o nouă şedinţă a Co­ mare generală şi totală, pla­ privire la unele măsuri de de­ toli Kriucikovslu care au sosit
facem cu conducătorii ei un zat drept născociri absurde a- roşi de aceasta, deoarece vizita la 4 aprilie în localitate. Cu a-
generalului De Gaulle în U- mitetului celor zece state pen­ nul occidental reprezintă tot­ zarmare rezonabile, echilibra­ cest prilej a avut loc un miting.
schimb' de păreri asupra pro­ firmaţiiîe potrivit cărora U- niunea Sovietică va permite să Curajoşii ostaşi care au plutit
se continue întîlnirile şi con­ tru dezarmare la care a luat odată pur şi simplu un plan de te şi legate de garanţii în pro­ timp de 49 de zile pe Oceanul
blemelor care interesează cele niunea Sovietică ar vrea să vorbirile noastre utile“. Pacific s-au oprit la Kiev în
cuvîntul V. A. Zorin, şeful de­ instituire a unui control gene­ porţii care sînt prevăzute în drum spre locurile natale.
două ţări şi care demult îşi semene discordie între Franţa N. S. Hruşciov a subliniat în
încheiere că vizita sa în Fran­ legaţiei sovietice. ral şi total fără măsuri reale primele două etape ale pla­ YALTA. — Una din străzile
aşteaptă soluţionarea. şi Germania occidentală, să-i ţa şi tratativele pe care le-a centrale ale Yaltei, mare staţiu-,
purtat cu generalul De Gaulle După şedinţă a avut loc o de dezarmare. Indiferent ce nului nostru“ (adică ale pla­ ne climaterică a Uniunii Sovie-.
„Am' întreprins această călă­ aţîţe pe francezi împotriva vor contribui ca la întîinirea tice de pe ţărmul sudic al Crî-
torie în interesele slăbirii în­ germanilor. la nivel înalt, care va avea conferinţă de presă a lui V. A. punct al acestui plan s-ar e- nului occidental), V. A. Zorin meei, va purta numele lui
loc la 16 mai la Paris, şefii Franklin Roosevelt. Această ho-
cordării internaţionale, asigu­ Cu toate că oamenii sovie­ guvernelor celor patru mari Zorin. Şeful delegaţiei sovie­ xamina, acolo se vorbeşte în­ a arătat că această declaraţie tărire a fost adoptată de Con­
puteri să ajungă lâ un punct siliul de Miniştri al R.S.S. U-
rării coexistenţei paşnice a tici au avut de suferit de pe de vedere comun în probleme­ tice a făcut cunoscut cores­ deosebi sau chiar exclusiv des­ nu poate fi altfel interpretată crainene în amintirea vizitei pe
le internaţionale cele mai im­ care preşedintele S.U.A., Fran­
statelor şi, prin urmare, în in­ urma hitleriştilor mai mult de- portante. pondenţilor străini conţinutul pre control, despre un control decît. ca intenţie a S.U.A. de klin Roosevelt, a făcut-o la
teresele întăririi păcii în Eu­ cît popoarele altor ţări, a de­ cuvîntării rostite de el în ca­ fără dezarmare, un control a- a limita discuţia din comitet Yalta, în luna februarie 1945
„In lume s-au acumulat drul şedinţei şi a răspuns la supra armamentelor. la cadrul restrîns al planului şi ca omagiu adus rolului pe
ropa, a păcii în lumea întrea­ clarat N. S. Hruşciov, noi nu multe probleme litigioase, care l-a avut în dezvoltarea
gă. Fireşte că poziţiile noastre ne-am bazat şi nu ne bazăm complicate şi grele, a decla­ întrebările reprezentanţilor pre­ Acest plan are de-a drep­ occidental şi chiar nu a între­ relaţiilor de prietenie dintre
rat N. S. Hruşciov. In decursul U.R.S.S. şi S.U.A.
în ce priveşte principalele pro­ nicidecum politica faţă de îndelungatei perioade de du­ sei. tul ca scop să asigure puteri­ gului plan occidental, ci nu­
pă război relaţiile dintre sta­ BAGDAD. — Sub titlul „Me­
bleme', nu coincid întrutotul. Germania pe duşmănia faţă de te s-au încordat şi s-au agra­ La începutul declaraţiei sale, lor occidentale şi, în primul mai a! primelor două capitole sagerul păcii şi prieteniei", zia­
vat. A fost un timp cînd ele rul „Ittihad As Saab" comentea­
Insă după schimbul amănun­ germani. „Oamenilor sovietici se puteau asemui cu un cocoş V. A. Zorin s-a oprit asupra rînd Statelor Unite, anumite ale acestuia. ză la 4 aprilie apropiata vizită
de armă în poziţie de tragere. a lui Mikoian în Irak. Deschi­
ţit de păreri, în ce priveşte le sînt străine sentimentele de Dar acum nu este vremea puş­ poziţiei delegaţiei S.U.A., ex­ avantaje militare unilateriale. Apreciem cererea de a se derea primei expoziţii interna­
tilor şi a pistoalelor. Acum pusă la 1 aprilie în declara­ discuta numai unul din pla­ ţionale sovietice Ia Bagdad şi
majoritatea problemelor pozi­ ranchiună şi ră zb u n a reN o i statele mari sînt înarmate cu ţia şefului delegaţiei america­ Oare nu aceasta o dovedeşte nurile care au fost prezenta­ vizita lui A. I. Mikoian în Irak,
ţiile noastre se' apropie foarte vrem să fim prieteni cu ger- rachete, arme atomice şi cu linia promovată în mod insis­ scrie ziarul, „vor constitui un
îhanii. Noi am stabilit relaţii hidrogen“. eveniment important în viaţa
mult“. ne. Delegaţia sovietică şi de­ tent în acest plan spre insti­ te spre examinare comitetu­ Republicii Irak“. Ziarul sublinia­
„Nu trebuie să admitem, a ză că Uniunea Sovietică este
Şeful guvernului sovietic a de sinceră prietenie cu Repu­ spus în încheiere N. S. Hruş­ legaţiile celorlalte ţări socia­ tuirea controlului în primul lui, a declarat V. A. Zorin, prietena credicioasă a popoarelor
declarat că în problemele de­ blica Democrată Germană. ciov, ca tunurile să înceapă să arabe. Ea s-a pronunţat totdea­
zarmării „poziţiile noastre şi Vom întări şi dezvolta şi pe vorbească, trebuie ca în lu­ liste, a declarat V. A. Zorin, rîncf asupra acelor tipuri de drept o încercare lipsită de una în apărarea independenţei
me să triumfe glasul raţiunii. au arătat deja cu prilejul dis­ armamente, în a căror dez­ seriozitate şi fără de speranţa naţionale şi a acordat ţărilor a-
ale generalului De Gaulle, aş viitor aceste relaţii“. Totodată, Pentru aceasta guvernul sovie­ de a exercita presiuni asupra rabe ajutor dezinteresat în vede­
a subliniat N. S. Hruşciov, U- tic, poporul sovietic, nu vor cutării diferitelor probleme voltate puterile occidentale, delegaţiilor statelor reprezen­ rea dezvoltării economiei lor na­
spune chiar, coincid“. precupeţi nici un fel de efor­ concrete în şedinţele comitetu­ după cum recunosc ele însele, tate în comitet. In tratativele ţionale şi ridicării nivelului de
turi. Ne vor ajunge forţele, lui că planul occidental nu rămin în urmă faţă de Uniu­ cu Uniunea Sovietică şi cu ce­ trai a! popoarelor lor. „Un e-
N. Ş. Hruşciov a subliniat că niunea Sovietică vrea şă aibă răbdarea şi perseverenţa şi constituie cîtuşi de puţin un nea Sovietică ? Nu se poate lelalte state socialiste o astfel xemplu strălucit al acestei cola­
vom dovedi tuturor oamenilor program de dezarmare gene­ doar considera drţelpt întîm- de metodă nu a dat şi nu borări, scrie „Ittihad As Saab"
„chiar numai pentru a elucida relaţii normale, de prietenie de pe glob că pacea şi ferici­ plător faptul că planul occi­ poate da niciodată rezultate. îl constituie acordul sovieto-ira-
rea pot şi trebuie să triumfe rală şi totală şi, prin urmare, Ea poate dovedi numai lipsa kian de colaborare economică şi
reciproc poziţiile Uniunii So­ cu Republica Federală Ger­ In secolul nostru“. nu corespunde cererilor rezo­ dental preconizează adoptarea de dorinţă de a duce tratative tehnică“.
vietice şi Franţei în problema mană. Dacă Uniunea Sovietică, de măsuri pentru instituirea serioase care sînt posibile nu­
luţiei Adunării Generale a unui control asupra unei e- mai pe baza egalităţii în drep­ DELHI. — Luînd cuvîntul la
dezarmării ar fi meritat să Franţa' şi cele două state ger­ O.N.U. El nu cuprinde nici in­ ventuale folosiri a Cosmosului turi. deschiderea conferinţei anuale
terzicerea totală a armelor nu­ în scopuri militare şi asupra a Asociaţiei industriaşilor in­
plecăm în Franţa“. mane vor fi prietene, a decla­ cleare concomitent cu distru­ rachetelor cu rază mare de In încheierea cuvîntării sale, dieni, primul ministru al In­
gerea stocurilor existente de a- acţiune, dar nu pomeneşte ni­ V. A. Zorin a spus: Calea diei.. Nehru, a arătat importan­
Iată de ce putem considera rat şeful guvernului sovietic, ceste arme, nici lichidarea to­ mic despre lichidarea bazelor propusă de dl. Eaton în de­ ţa planificării economiei ţă ­
tală a forţelor armate şi a ar­ claraţia sa din 1 aprilie este rii. Fără planificare, a subli­
că această călătorie s-a în­ în Europa va dispare orice militare de pe teritorii străine. niat el, nu se poate realiza. ni­
mamentelor clasice ale state­ mic. Nehru a arătat de ase­
cheiat cu succes. motiv de nelinişte şi îngrijo­ menea că peste puţin timp se
va încheia elaborarea proiec­
N. S. Hruşciov a arătat că rare. tului planului trienal de dez­
voltare a Indiei, care va fi su­
problema germană a ocupat N. S. Hruşciov a subliniat în pus apoi discutării întregului
popor şi abia după ce va fi
un loc important în tratati­ continuare că după cum a a- discutat va fi întocmit proiec­
vele şl convorbirile avute cu rătat schimbul de păreri, Fran­ tul definitiv.

generalul De'Gaulle. „Am im­ ţa şi Uniunea' Sovietică sînt
presia _ a spus el — că în profund interesate în dezvol­
lor, nici lichidarea bazelor mi- Referindu-se la declaraţia inadecvată pentru că noi în­

pre'âent preşedintele şi guver­ tarea relaţiilor economice şi deplinim prevederile Rezoluţiei

nul Franţei cunosc şi înţeleg culturale. El şi-a exprimat sa­ Adunării Generale a O.N.U. cu

mai bine poziţia Uniunii So­ tisfacţia în legătură cu faptul Rasiştii continuă privire la dezarmarea genera­
vietice, iar noi avem o viziune că preşedintele şi guvernul V lă şi totală. Această cale nu
poate decît să ne abată de la
mai concretă asupra poziţiei francez au manifestat un ma­ represaliile împotriva dezarmare şi delegaţia sovieti­
părţii franceze în această pro­ re interes faţă de extinderea
colaborării economice.
blemă“. populaţiei africane că nu va urma această cale.
In acelaşi timp nu pierdem
_Preşedintele Consiliului de Referindb-se la acordul de
IVKniştri al U.R.S.S. a reafirmat colaborare cu Franţa în do­
speranţa că reprezentanţii oc­

că Uniunea Sovietică urmăreş­ meniul folosiri! energiei ato­ PRETORIA 5 (Agerpres).— ciated Press sînt menţionate cidentali vor renunţa la modul

te încheierea tratatului de pace mice în scopuri paşnice, N. S. Din Uniunea Sudafricana con­ declaraţiile unei surori medi­ de abordare a tratativelor de

cu cele două state germane Hruşciov a subliniat că aceas­ tinuă să sosească ştiri despre cale şi anume că personalul dezarmare expus de delegatul

care există în realitate. El a tă colaborare va fi preţioasă represaliile autorităţilor din medical nu poate să acorde a- american şi se vor declara

declarat că nu trebuie să se atît pentru U.R.S.S. cit. şi pen­ Uniunea Sudafricana împotri­ sistenţă tuturor răniţilor, de­ dispuşi ca împreună cu noi să

tărăgăneze găsirea unei solu­ tru Franţa, pentru că ambele va africanilor care se opun po­ oarece nu au suficiente pansa­ treacă Ia rezolvarea sarcinii

ţii 'care să corespundă intere­ ţări au acumulat o mare ex­ liticii rasiale a guvernului. In mente. „Pretutindeni e singe“, dezarmării generale şi totale.

selor tuturor popoarelor, inclu­ perienţă care ar putea fi fo­ multe oraşe din Uniunea Sud­ a declarat ea.

siv ale poporului german în­ lositoare pentru ambele părţi. africana, in semn de protest, După cum reiese din ştirile Diferendul
suşi. Apoi, şeful guvernului sovie­ africanii nu merg la lucru, îşi agenţiilor, la Capetoln poliţiş­ anglo-cipriot
Vorbind despre dificultăţile tic şi-a împărtăşit impresiile ard biletele de liberă trecere.
tii recurg la cele mai crunte
care stau în calea unei solu­ personale despre diferitele re­
ţionări echitabile a problemei giuni ale Franţei pe care le-a După cum anunţă agenţia represalii. La spitalele d!in o- NICOSIA 5 (Agerpres). — A-
germane, N. S. Hruşciov a a- vizitat. El a subliniat în mod Reuter, în regiunea Durban au raşe sînt aduşi în număr ma­ genţiile occidentale de presă
mintit de recentele vizite ale deosebit cordialitatea şi căldu­ re africani răniţi. Majoritatea continuă să comenteze impa­
cancelarului Adenauer în ra pe care le-au manifestat avut loc noi ciocniri sîngeroa- sul la care au ajuns tratative­
S.U.A. şi Japonia unde a în­ francezii faţă de reprezentan­ se. In satul african Clermont sînt răniţi la cap în urma lo­ le dintre Anglia şi conducăto­
cercat să-i mobilizeze şi să-i ţii poporului sovietic. din apropiere de Durban poli­ viturilor date de poliţişti cu rii ciprioţi in legătură cu mă­
unească pe adepţii „războiului El a vorbit cu o deosebită ţiştii s-au năpustit cu bastoa­ bastoane de cauciuc. La 4 a-
rece“ pentru a împiedica o în­ căldură despre hărnicia popo­ nele de cauciuc asupra mulţi­ prilie în oraş au fost trimise rimea teritoriului pe care An­
ţelegere în problema încheie­ rului francez, popor cu vechi glia îl cere pentru bazele sale
rii tratatului de pace cu Ger­ tradiţii şi cu o mare experien­ mii formată din cîteva mii de noi subunităţi militare care militare din Cipru.
ţă în domeniul tehnicii. au ocupat poziţiile cheie la po­
mania1. oameni. Un african a fost o- duri şi la intersecţiile străzilor. Agenţia France Press arată
Aceasta, însă, este o pozi­ Francezii care veneau să ne Prin oraş circulă maşini blin­ că şi în cadrul tratativelor se­
morît, iar alţi nouă răniţi. date. crete pe care guvernatorul bri­

In apropiere de oraşul Wel-

ţie extrem de periculoasă. întîmpine erau animaţi de do­ come poliţiştii au atacat cu La Johannesburg a început tanic al insulei Cipru. Hugh

Se poate spune cu toată rinţa de pace, a spus N. S. bastoanele de cauciuc pe afri­ procesul intentat lui Bolubkwe, Foot, le-a avut cu membrii

certitudinea, a subliniat N. S. Hruşciov, şi sentimentele lor cani. Au fost răniţi 17 oameni. preşedintele Congresului Pan- greci ai guvernului provizoriu
Hruşciov, că dacă Adenauer erau lesne de înţeles, dacă ne Au avut loc ciocniri şi la mi­ african şi altor 22 de activişti a- şi ai comisiei constituţionale nu
nu-şi va schimba politica şi se amintim cit de multe războaie nele aurifere din aceeaşi re­ fricani. Ei sînt acuzaţi că au s-a ajuns la înţelegere în ce
va încăpăţîna să meargă pe au fost purtate pe pămîntul giune. îndemnat pe africani să-şi dis­ priveşte fixarea suprafeţei ba­
trugă biletele de liberă tre­ zelor militare britanice în Ci-
acelaşi drum, viaţa îl va res­ Franţei.
pinge, deoarece tot ce este viu „Dacă facem abstracţie de Intr-o ştire a agenţiei As'so- cere. I pru.

Redacţia §1 administraţia ziarului: ştr, 6 Martie nr. 9. Telefon: 188j 189j 75. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R, nr, 263.320 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul: întreprinderea Poligrafică „1 Mai" - - Deva.