Page 21 - 1960-04
P. 21
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢ/-VA > M ÁHCM&TA WOASTUA
1 ~ -- - -
Mai multă exigenţă din partea
beneficiarului I
Anul XI5 Mr. 1644 Joi 7 aprilie I960 4 pagini 20 bani Experienţa acumulată în ul mult asupra unor deficienţe ca ciarului (I. M. ,,Gh. Doja“ şi
timii ani în munca de proiecta re aparţin beneficiarilor de lu Î.G.0. Alba Iulia), nu s-au fă
Să îndeplinim la timp re şi construcţie a condus la crări, pentru ca în viitor să se cut nici drumuri şi nici reţeaua
îmbunătăţirea continuă a folo tragă învăţămintele necesare. electrică definitivă. Din această
angajamentele înscrise în sirii fondurilor de investiţii, la cauză, termenul de predare a
contractele colective realizarea de locuinţe mai ief In practica beneficiarului I.M. blocurilor • nu va putea fi res
tine, mai confortabile şi mai ,,Gh. Doja“ din /!.-tina se ob pectat. Vina beneficiarului con
In condiţiile VICHENTE BĂLAN trative pentru bune. Dar în acest ciclu de pro servă că lansarea lemei de pro stă în aceea că nu a ştiut să
iectare şi construcţie, un rol iectare nu este altceva dccît o ceară realizarea complectă a te
regimului nos preşedintele Consiliului sindical îmbunătăţirea important îi revine şi beneficia formă birocratică, iar recepţia mei dc proiectare. Iată deci de
rului. Acesta are datoria să lan proiectului — o simplă formali ce este necesar ca în cei mai
tru democrat- regional — Hunedoara condiţiilor de seze o temă de proiectare com tate. Iată un exemplu semnifi scurt timp, beneficiarii construc
plexă şi corespunzătoare condi cativ. I.M. ,,Gh. Doja“ a plătit ţiilor din acest important cen
popular, prficti- ~ muncă şi de ţiilor economice locale. De a- pentru proiectarea unui bloc cu tru industrial să treacă de ur
ceea, adeseori se spune că dacă 18 apartamente la J.R.P. Deva, genţă la rezolvarea problemei
ca a dovedit că cea mai bună şi trai, a celor scclal-culturale, beneficiarul ştie ce vrea, rezul 10.764 lei. I.R.P. a dat un pro alimentării cu apă.
tatele sînt bune. iect realizat în anul trecut, cu
democratică formă de regle pentru realizarea lună de lună ,o secţiune funcţionala accepta La aceste deficienţe mai tre
Dar în multe cajuiri însă be tă Ia prima vederg. Cu foaie buie adăugat şi faptul că pe
mentare a relaţiilor dintre a planului şi angajamentelor neficiarii privesc cu superficia acestea, proiectul nu se înca parcursul realizării construcţi
litate rolul lor important în rea drează în normativele noi pri ilor, din partea beneficiarilor nu
muncitori, tehnicieni, ingineri la toţi indicii. Astfel, în marea lizarea de construcţii. De aceea, vind indicii de spaţiu şi nici nu a existat o exigenţă suficientă
ne-am propus să analizăm cî corespunde condiţiilor locale. pentru calitatea lucrărilor. P ;n
şi funcţionari, pe de o parte, majoritate a întreprinderilor teva din lipsurile beneficiarilor această cauză, beneficiarii au
de construcţii din centrul minier Vina beneficiarului constă în admis ca la cete două blocuri
şi conducerea administrativă, din regiunea noastră, colective Zlatna. Deşi aici s-au înregis aceea că a acceptat un proiect
trat multe succese în munca de care corespunde numai ca preţ construite la Almaş, uşile inte
pe de altă parte, o constituie le de muncă, organizînd te construcţii, vom insista însă mai de cost, dar nu şi în ce priveşte
confortul. De asemenea, benei! rioare sa fie montate pe foc de
contractul colectiv. meinic traducerea în viaţă a wM fafBgm trM M sni darul a solicitat ca noul bloc
să fie prevăzut ci, instalaţii sa lemn în ioc de căptuşeli. Din
Contractele colective înche angajamentelor reciproce din o Muzeul raional — important uitare şi canalizare, deşi cu
noştea faptul că problema ali această cauză, după numai 8
iate în acest an, ca de altfel contractul colectiv, au dat a- mijloc de educare patriotică. mentării cu apă nu esic rezol
pag. 2-a. vată. Aşa sIînd lucrurile, încă săptămîni de folosinţă, s-au ivit
şi cele încheiate în anii ante nul trecut însemnate cantităţi de pc acum, acest bloc se va
o Aşa a fost începutul. găsi în aceiaşi situaţie cu ce focuri goale (luft) între pereţi
riori, constituie o mare forţă de produse peste plan şi au o Puterea cuvîntultii însufleţit. lelalte două blocuri construite
în 1056, pentru care, numai in şi tocurile uşilor.
organizatorică. Ele îşi afirmă realizat importante economii pag. 3-a. stalaţiile sanitare şi de canali
zare au costat peste 150.000 lei. De asemenea, şi în ce pri
neîncetat rolul lor de mobiliza la preţul de cost, chiar peste © O importantă contribuţie la
întărirea păcii în lumea întreagă. dar care acum stau nefolosife veşte confortul apartamentelor,
re a maselor la realizarea sar angajamentele luate.
*> Lucrările Comitetului celor datorită în fund arii lor parţiale. beneficiarul nu a fost destul de
cinilor de plan, la îmbunătă Depăşindu-şi angajamentele
zece state pentru dezarmare. La îcl se prezintă situaţia şi exigent. Aşa se explică de ce a
ţirea condiţiilor de muncă şi luate prin contractul colectiv, o Comunicatul Comisiei sovieti
la cele două blocuri consiruite acceptat proiecte cu indici func
de viaţă ale celor ce muncesc. exploatările miniere din Valea ce extraordinare cu privire la sta
bilirea şi anchetarea crimelor lui anul trecut la Almaş, la care ţionali inferiori celor în vigoa
Sub îndrumarea directă a Jiului au dat peste plan 105.000 Oberlănder.
s-au cheltuit peste 80.000 iei cu re şi chiar cerinţelor.
organizaţiilor de partid, an de tone cărbune şi au realizat e- pag. 4-
instalaţiile sanitare şi canaliz „ Asemenea deficienţe, mai^mici
an organele sindicale au acu conomii la preţul de cost de 1 sau mai mari, se mai manifestă
re, dar care din lipsă de apă
mulat în această direcţie o bo peste 18.000.000 lei. Rezultate Esom sîI anuale şi la alţi beneficiari de Lucrări,
antecataulate sînt în situaţia clc a se degrada.
gată experienţă. Ele dovedesc importante au obţinut şi side- de 345.000 Ies lată de ce, este necesar ca în
De asemenea, la cvartalul dc 8
din ce în ce mai multă matu rurgiştii hunedoreni. Faţă de Tov. Dumitru Negoiţă este conducătorul unei echipe de viilor, aceştia să privească cu
mozaicari, de pe şantierul noului oraş muncitoresc Căian. blocuri de la Zlatna, care pe lin iot simţul de răspundere modul
ritate şi exigenţă în încheie angajamentul de depăşire a Organizînd bine munca, echipa pe care o conduce îşi depă
şeşte sarcinile de plan cu 25- 28 la sută. gă că nu arc apa asigurată, din în care sînt folosite fondurile de
rea şi urmărirea îndeplinirii producţiei globale cu 2 la su
IN CLIŞEU: Dumitru Negoiţă lucrină la turnarea mozai lipsa de preocupare a benefi investiţii ,
angajamentelor din contracte tă, ei au realizat 3,39 la sută, cului unui nou bloc.
Ing. IOAN GIURGIU
le colective. iar Ia producţia marfă faţă dt
VALER ROŞU
Luptînd pentru aplicarea în 2 la sută, au realizat o de
inspectori la Ranca de investiţii
viaţă a hotărîrilor plenarei păşire de 6,55 la sută. In ace
filiala Alba Iulia
Consiliului Central al Sindica laşi timp, ei au realizat eco
telor din 1956 care a hotărît nomii la preţul de cost, peste MINER SI ELE V
să se renunţe la proiecte tip, sarcină1 planificată. în valoare
dînd astfel curs liber Iniţiati de peste 75.000.000 lei.
vei creatoare a conducătorilor Asemenea rezultate au ob iratn la orizontul 543 al mi cameră. In vara anului trecut, con Inovatorii de la mina Petri-
întreprinderilor, comitetelor ţinut şi colectivele de la fa ducerea minei, analizind activita la, în cursul primului trimes
nei Lupeni in sectorul IV A. tea sa in producţie, l-a propus să tru din acest an, au depus 8
sindicale, muncitorilor, tehni brica chimică Orăştie, exploa urmeze şcoala medie serală din propuneri de inovaţii, din care
Din urmă am ajuns ciţiva oa Lupeni, creindu-i condiţii să lu s-au aplicat 3, restul de 5 a-
cienilor, inginerilor şi funcţio tarea minieră Ţebea, uzina creze numai in schimbul de dimi fiîndu-se în stadiu de experi
narilor, organele sindicale şi metaîurgico-chimică-Zlatna şi meni care împingeau un cărucior neaţă. mentare. De asemenea, din
economice au dovedit mai rpul- multe altele. soldul de anul trecut, au fost
tă pricepere şi iniţitaivă, mai încurcat cu stilpi de fier spre Miricioiu s-a prezentat la exa aplicate alte 3 inovaţii. In ur
mult simţ de răspundere şi de Realizările în producţie au men şi a fost admis în clasa ma aplicării inovaţiilor accep
suitorul ce duce la abatajul !ron VlII-a. Acum, pe lingă faptul că tate vor fi obţinute economii
prin munca sa contribuie la rea anuale de peste 345.000 lei.
ţăi, unde lucrează brigada condu lizarea planului de producţie al
sectorului IV A, este şi elev In Dintre inovaţiile aplicate, mat
orientare asupra condiţiilor dus irtfplicit la creşterea per să de candidatul de partid Do- clasa VIII C a Şcolii medii sera importantă este cea propusă de
le din Lupeni. inginerul Ion Stoicescu, care
specifice concrete ale' între manentă a nivelului de trai al baij Ioan. se referă la un deviator de
La şcoală, ca şi in mină, Gheor
prinderilor. Aceasta a făcut celor ce muncesc. Prin tradu Unul dintre ei, mic de statu ghe Miricioiu se situează printre rambleu pentru dirijarea jetu
posibil ca în marea majorita cerea în viaţă a prevederilor ră, cu ochi ageri, privindu-mă pe cei mai buni e- lui de pulpă in abataje, care
sub caschetă, m-a întrebat ţ m m m â ' ,evi- M-inlnd re- aduce anual o economie de
te a întreprinderilor clauzele din contractul colectiv, anul — Unde mergi ? zullaie frumoase 171.360 lei.
la învăţătură.
cuprinse în contractul colec trecut s-au dat în folosinţă — La abatajul lui Dobaij pe Cinci ne-am despărţit la intrarea
în baia minerilor, tinărul munciior-
tiv să fie bine alese. în ra oamenilor muncii numeroase stratul V. elev, Gheorghe Miricioiu mi-a
spus :
port cu posibilităţile fiecărei apartamente, s-au construit şi — Atunci mergem împreună; a-
întreprinderi, a dus la întă amenajat importante obiective vem acelaşi drum.
Am aflat că
rirea autorităţii, a roiului şi social-culturale. Pentru munci cel care începuse
răspunderii comitetelor sin torii, tehnicienii, inginerii discuţia lucra ca
dicale. şi funcţionarii din întreprinde brigadier de
Controlul, îndrumarea şi rile şi instituţiile regiunii transport chiar la abatajul frontal
sprijinul pentru realizarea an noastre, s-au dat in folosinţă a lui Dobaij. ing. I. COTOROMJ
şeful cabinetului tehnic al minei
— Şi cum merge treaba in a-
Pelrila
gajamentelor înscrise în con în anul 1959 peste 1.300 apar baiaf'I — l-am întrebat.
tractul colectiv a constituit un tamente. Din acestea, numai — De cind brigada lui Dobaij — Sint hotărît să termin şcoala -H33- La fabrica ele cio
obiectiv de seamă ai muncii minerii Văii Jiului au primit
biroului executiv al Consiliului peste 600 apartamente, iar si- a început să urmeze cu stilpi meta medie serală, să devin un munci După un trimestru de activitate rapi „Sebeşul“ din
sindical regional. Periodic el derurgiştii hunedoreni peste Sebeş, se desfăşoară
a analizat felul în care consi 150. La Hunedoara a fost dat lici, lucrul merge mult mai bine. tor de bază al minei Lupeni. Muncitorii, tehnicienii şi in turnatorii. Ei au depăşit planul 7 in cinstea zilei de „1
liile sindicale raionale au spri în folosinţă noul club şi este Dobay şi ortacii săi ciştigă bani V. DRAG AN
jinit ‘sindicatele în această ac pe terminate arena sportivă. frumoşi. Brigada lui este fruntaşă
ţiune, a urmărit cu mai multă
exigenţă şi a analizat cauzele Tn anul ce a trecut sindicatele pe mină. Terenuri redate ginerii de ia uzina „Victoria“- global cu 1,9 la sută. Printre Mai“ o însufleţită în
neîndeplinirii unor angaja noastre au trimis la odihnă şi t upă şut, cind ieşem pe gale agriculturii Călan, antrenaţi în întrecerea fruntaşi se numără turnatorii de trecere socialistă. In cadrul în
mente. tratament peste 16.000 oameni ria de coastă, m-ani intitnil socialistă în cinstea zilei ia sortimentele tuburi de scurge trecerii comunistul Oviăiu So'¦
ai muncii şi peste 3.200 copii de 1 Mai, au obţinut rea re, radiatoare, piese mecanice col care munceşte în secţia
Ca urmare a analizelor pe în taberele de pionieri şi şco iarăşi cu cunoştinţa mea de dimi- L Pentru a salva de la inundaţii o lizări însemnate în producţie. şi cazane dc încălzire centrală. Kotton, lucrind cu atenţie şi
riodice privind traducerea în lari. Pentru realizarea preve Astfel, angajamentul dc a pro folosind din plin timpul de
viaţă a obiectivelor din con derilor din contractele colecti neaţă. Şi cum galeria e lungă, > suprafaţă de teren arabil de peslc 90 duce mai multă fontă cu 1 la In urma acestor realizări, co lucru, işi depăşeşte lunar nor,-
tractul colectiv, a existat mai ve privind lucrări de protecţia sută pînă !a I Mifi, a fost rea lectivul dc muncă al uzinei ma cu 17-19 la sută.
multă preocupare din partea piuă la suprafaţă am continuat să { !la__ colectiviştii din Cistei, raionul lizat in cursul trimestrului I. a.c. „Victoria“ Gâlan s-a aiura pil să
organelor sindicale şi adminis- (Continuare tn pag. S-a) producă cu 2 la sulă mai mul IN CLIŞEU : Ovidiu Socol, la
discutăm. Alba. au luat hotârîrea de a tăia un Dc asemenea, livrările dc zgu te produse în trimestrul II faţă maşina de ţesut ciorapi de re,-.
ră granulată au fost depăşite cu de realizările trimestrului I a.c. lon.
Gheorghe Miricioiu — despre el 1canal de scurgere. @u cîteva zile în 14.6 ia sută şi s-a produs cu
. este vorba — na arc nici 22 de urmă, lucrările de săpare a canalu- 2,9 la sută rnai mult semicocs I. CRAŞCA
( lui de scurgere lung de 2.000 m. au decit prevedeau sarcinile de
ani îm pliniţi: este membru clc fost terminate. corespondent
partid. .4 venit la Lupeni de prin plan. In acelaşi timp s-a livrat
părţile Piteştilor, in 1957. împreu Din lucrările executate, mai mult •m ¦
nă cu alţi prieteni. La început a de jumătate au fost efectuate de că
lucrat ca vagonetar intr-un abataj tre colectivişti prin muncă voluntară.
Terenul care acum este ferit de
---------------- ---------------------- F ă r ă n ic i ® e x p lic a ţie ...inundaţii, va ii Insămînţat în curînd. cu 68,9 la sută mai mult gu
D. MI HAI dron dccît prevedea planul. Suc
corespondent cese de seamă au obţinut şi
A A A A/VN/AA/
¦: de primăvara Preţul de cost al benzinei ei. La un consum lunar de
la întreprinderea regională circa 250.000 litri de benzi
Muncă n 3ufţ8fifă de transporturi auto-Deva nă o pierdere de 15 bani pe
(I.R.T.A.) este încărcat cu litru înseamnă mare lucru.
In urmă cu cîteva zile, colectiviştii ţie ale unei remize în lungime de circa 15 bani pe litru nu
din Icter.ti au terminat însămînţările 70 m. mai pentru faptul că nu Cu circa 4 săptămîni in
din epoca î-a, urgenţa l-a, însămîn- urmă însă cei care s-au bu
ţind orz şi ovăz pe 12,5 ha. floarea- Zilele acestea, un grup de colecti are un depozit de carbu curat, au avut o nouă
scarelui pe 2,7 ha. si borceag pe 15 vişti a executat 200 gropi în care vor surpriză: constructorii au
ha. (i plantaţi pomi fructiferi. ranţi la gară. abandonat lucrările fără a
da nici. o explicaţie.
Paralel cu acţiunea de însămînţări Meriiă subliniat şi fapfu! că în Construcţia unui aseme
ei au început şi lucrările de construc scopul dezvoltării sectorului zootehnic nea depozit a fost contrac De ce au fost din nou a-
ei şi-au cumpărat, recent, un număr tată cit T.R.C.H. Deva şi tre mînate lucrările la acest de
de 80 oi. pozit, tovarăşii de la I.R.T.A.
buia să fie terminată încă
de anul trecut. Dar, T.R.C.H.
s-a apucat de lucru abia
Pentru o recoltă bogată de legu m e astă-toamnă. Apoi, în peri nu au putut afla, cu toate
Şi membrii gospodăriei colective din pe o suprafaţă de 10 ha. oada de iarnă, lucrările au demersurile pe care le-au
satul Miceşti, raionul Aibă, desfă Pentru a obţine recoiie sporite de fost abandonate. Faptul era făcut. Cei 15 bani in plus la
şoară cu intensitate lucrările agricole intrucîtva explicabil: frig, fiecare lii m de benzină,
din campania de primăvară. Pînă in legume, zarzavaturi şi cereale, colec îngheţ, zăpadă. continuă să fie irosiţi în
tiviştii au început prin muncă volun
încă 5-6 brazde, şi încă o tarla pe care colectiviştii din 'satul Strei vor însămînţa ziua de 1 aprilie, ei au executat ară tară, să execute lucrările de irigare In primăvară, lucrările au vint.
turi pentru grădina de zarzavat pe a întregii suprafeţe ce va fi cultivată fost reluate. Şi se părea că Conducerea T.R.C.H. nu
o suprafaţă de ÎS ha., au plantat ar cu legume şi zarzavaturi şi a celei ce toiul va merge bine. Tova
pagic pe 3 ha. şi cartofi timpurii pe răşii de la I.R.T.A. au înce poate rămîne indiferentă fa
alte 3 ha. va fi cultivată cu porumb pentru put să se bucure. ţă de această situaţie, se
cer măsuri urgente pentru
Totodată, au început şi arăturile pe boabe şi porumb-siloz.
porumb, este arată în întregime. terenul ce va fi cultivat cu porumb VASILE GOGHECÎ — Mai bine mai tîrziu de ca depozitul respectiv să fie
IN CLIŞEU : Tractorişti de la S.M.T. Orăştie executînd arături pentru însămînţări la pentru boabe şi cu porumb-siloz. Pînă SfMION MORARI) cit niciodată — işi spuneau terminat cit mai curînd,
| la aceeaşi dată, ei au făcut şi arături
gospodăria agricolă colectivă „Valea Streiului“ din satul Strei, raionul Hunedoara. corespondenţi V V N /\r > W v ' w VV\