Page 22 - 1960-04

DRUMUL SOCIALISMULUI
IN AJUTORUL
l e g a r e a iiiv ăg ăm irafailiii d© p a r t í #
d e s a rc in ile © «m erete a le p rn á iie p c f
— îai © cn lrisl a ie p tiţş i
Sînt propagandist Ia un cerc
de economie concretă de la ex­
ploatarea minieră Lonea, Cer­
cul pe care-1 conduc cuprinde
cursanţi din sectorul IV al mi­
nei. Numărul cursanţilor nu este
mare, — doar 17 — însă în
acest an şcolar am obţinut re­
zultate bune în ceea ce priveşte
desfăşurarea activităţii lui şi mai
cu seamă în privinţa îmbună­
tăţirii conţinutului şi sporirea
eficacităţii învăţământului.
Frecvenţa la şedinţele cercu­
lui este de cele. mai multe ori
de sută la sută. La aceasta con­
tribuie în, mare măsură şi pro­
gramul cercului, care cuprinde
teme legate de specificul muncii
din sector, de sarcinile concrete
ce stau în faţa noastră.
Ajutat de comitetul de partid,
am prevăzut în programul cer­
cului, în afară de temele cu ca­
racter mai general — indicate
de cabinetul raional de partid —
teme cu privire la reducerea
consumului de lemn prin intro­
ducerea armării metalice şi cu
beton, sau aplicarea celor mai
potrivite metode pentru mărirea
producţiei şi productivităţii mun­
cii în stratul 5 din lentila 3 est.
Pentru ca şedinţele cercului
să se desfăşoare în bune condi-
ţiuni mă îngrijesc de întocmirea
din timp a referatelor ce se ex­
pun şi mă pregătesc în vederea
conducerii discuţiilor. De la şe­
dinţele de pregătire ce se ţin
la cabinetul de partid n-am lip­
sit niciodată.
La fiecare temă recomand în
prealabil cursanţilor materialul
bibliografic şi îndeosebi hotărî-
rile partidului şi guvernului, ho­ şi Bafint Tibariu,. nu au nici o
tărârile comitetelor regional şi absenţă, se numără printre cei
raional de partid, ale comitetu­ mas activi cursanţi.
lui de partid al minei care se
referă la tema ce o dezbatem
în cerc.
Aşa, de exemplu, la tema des­
pre „Preţul de cosi şi căile re­
ducerii lui"', referatul şi discuţiile
purtate au fost axate pe hotă-
Pe urmele materialelor
publícate
Presa se distribuie
zilnic
¦ In raza de activitate a ofi­
ciului P.T.T.R. Teliuc,' difuza­
rea presei la sate se făcea ou
multă întîrziere. Uneori, ziare­
le ajungeau în mîna cititorilor
cu trei sau chiar patru zile în­
tîrziere. Aceste lipsuri se dato­
rau faptului că atît factorii poş­
tali, cît şi agentul din satul Gin-
ciş, nu-şi cunoşteau precis sec­
toarele în care trebuia să-şi des­
făşoare activitatea.
Pentru remedierea' acestor
lipsuri în ziarul „Drumul socia­
lismului“ nr. 1582, s-a publicat
la rubrica „Bine ar fi dacă...“
o notă critică. In scrisoarea tri­
misă redacţie] de către condu­
cerea oficiului raional P.T.T.R.
Hunedoara, ca răspuns la criti­
ca ziarului, se arată, că s-au
luat măsuri pentru lichidarea
lipsurilor sezisate. In prezent,
în toate satele aparţinătoare co­
munei Teliuc se face zilnic dis­
tribuirea presei. Pentru lipsuri­
le constatate în urma sezisării
ziarului, dirigintele oficiului
P.T.T.R. Teliuc a fost sancţio­
nat.
Pînă la capăt de traseu
Corespondentul volutar Gheor-
ghe Ocolişan din comuna Lun­
ca Cernii, raionul Haţeg, a tri­
mis ziarului o scrisoare în care
critica felul defectuos în care
circula autobusul I.R.T.A. pe
traseul Haţeg-Gura Mîncaşului.
Scrisoarea a fost publicată în
nr. 1602 al ziarului nostru sub
titlul „Lupă placul şoferului“.
Faţă de lipsurile semnalate în
scrisoarea publicată, conducerea
întreprinderii regionale de trans­
port auto Deva, ne informează
că s-au luat măsuri ca autobu­
sul să circule pînă la capăt de
traseu.
„Nm vor tinerii
să înveţe ?M
Sub acest titlu, în ziarul
„Drumul socialismului“ nr. 1627,
a fost publicată o notă critică
trimisă redacţiei de. către cores­
pondenta voluntară Sidoniă Ru-
san. Critica a fost adresată în­
treprinderii de gospodărie oră­
şenească din Haţeg, care nu s-a
preocupat de calificarea munci­
torilor tineri.
rîrile plenarei C.C. al P.M.R.
din 3—5 decembrie 1959 şi ho-
tărîrea Conferinţei raionale de
partid. Exploatării miniere Lo­
nea îi revine sarcina de a rea­
liza în acest an economii în
valoare de 1.010.000 lei. in ca­
drul cercului noi am discutai
despre sarcinile ce revin secto­
rului IV în vederea realizării e-
conomiilor stabilite. Creşterea
productivităţii muncii, economi­
sirea materialului lemnos şi ex­
plozibilului, reducerea consumu­
lui de energie, buna organizare
a muncii pentru a se ajunge
ca toate brigăzile de mineri să-
şi îndeplinească planul, sînt
probleme care se dezbat temei­
nic în cadru! cercului pe care-1
conduc.
Caut ca întotdeauna proble­
mele să fie legate de sarcinile
actuale, concrete, din sector.
Astfel, vorbind despre preţul de
cost, nu m-am rezumat la tra­
tarea în general a acestei teme
ci am arătat elementele compo­
nente ale preţului de cost al
cărbunelui şi ponderea fiecărui
element, accentuând asupra ele­
mentelor spre oare să fie în­
dreptată atenţia în scopul redu­
cerii continue a preţului de cost.
Datorită faptului că în cerc
se dezbat probleme de mare im­
portanţă pentru buna desfăşu­
rare a procesului de producţie
din sector, cursanţii participă
cu regularitate la şedinţele cer­
cului, iau parte la dezbaterea
temelor puse în discuţie. Tova­
răşi ca Roşu Teodor, Lapşan-
schi Adalbert, Gurschi Francisc
Prin îmbunătăţirea calităţii
muncii în cerc, prin asigurarea
unui continui c\oncret, s-a reuş'it
să crească şi eficacitatea învă-
ţămîntului de partid, lucru ce se
reflectă în comportarea în pro­
ducţie şi în întreaga viaţă a
Fiind sezisat, comitetul exe­
cutiv al sfatului popular orăşe­
nesc răspunde redacţiei că s-au
luat măsuri de deschidere a
unor cursuri de calificare la lo­
cul de muncă, cu o durată de
3 luni.
In acest sens — se arată în
răspuns — conducerea I.G.O. a
luat hotărârea ca toţi muncitorii
necalificaţi să primească din
partea şefilor de secţii material
pentru studiu în vederea pregă­
tirii lor profesionale.
Sarcinile muzeelor noastre în
perioada actuală sînt mari. Prin
activitatea lor, axată pe studie­
rea profundă a trecutului şi pre­
zentului regiunii în care-şi des­
făşoară activitatea, ele trebuie
să educe pe oamenii muncii în
spiritul dragostei faţă de locul
natal, să dezvolte sentimentul matică şi documente, şi mult precîere se poate face în pri­ care din localitate au fost ţi­ lui multe unităţi socialiste agri­
de admiraţie şi respect faţă de îmbogăţite secţia de naturale şi vinţa organizării colecţionării nute o seamă de conferinţe cole. Dacă colectivul muzeului
trecutul de luptă al poporului secţia de istorie si etnografie. obiectelor. Fără a urmări în mod printre care amintim : „Din is­ ar fi luat legătura cu unităţile
nostru muncitor, să sădească în La secţia mUmismaiică au ştiinţiific dezvoltarea unor anu­ toricul Sebeşului“, „Tabăra lui de mai sus şi ar fi organizat,
conştiinţa oamenilor muncii de­ fost colecţionate cîteva monede mite epoci, fără a urmări pre­ Mihai Vodă la Sebeş“, „Dru­ pe baza unui plan, vizitarea în
votamentul neprecupeţit faţă de romane, una grecească antică şi cis anumite probleme, şi în muri romane în jurul Sebeşu­ grup a muzeului, munca de
Partidul Muncitoresc Român, două bancnote a cîte cinci fo- funcţie de acestea să se fi tre­ lui“, „Din trecutul de luptă al educare patriotică a oamenilor
faţă de patria noastră socialistă,
mereu înfloritoare.
Datorită grijii pe care parti­
dul nostru o acordă muzeelor,
acestea au devenit adevărate
focare de răspândire a culturii 3 volume de geografie ale lui colecţie de obiecte întâmplătoa­ faţa activului U.T.M. din raion mult interes în organizarea unor
în rîndul maselor de oameni ai
muncii.
Muzeul raional din Sebeş —
un muzeu tînăr, înfiinţat de-ă-
bia în anul 1956 — cu un co­
lectiv de muncă restrâns, dar
plin de elan şi. pasiune, se a-
chită tot mai bine de sarcina muzeului, c a : o ciută de cerb ganizarea ştiinţifică a muzeului Rău este că activitatea de edu­ pentru organizarea unei noi sec­
sa nobilă pentru care a fost lopătar, fazani, pasări de mun­ şi prin aceasta Ia educarea' ma­ care patriotică a oamenilor mun­ ţii : „Construirea socialismului“.
creat.
G r ija şi organizare
in munca de colecţionare
In activitatea sa, muzeul ra­
ional din Sebeş a acordat o^a-
tenţie deosebită colecţionării
obiectelor istorice. In acest sens, .piese, printre care 6 tablouri ale
colectivul de muncă al muzeu­
lui s-a folosit de un larg cerc
de cercetători locali — profesori,
învăţători, elevi — care au dat
un sprijin preţios muncii de co­
lecţionare a diferitelor obiecte încă mii de obiecte diferite care
pentru muzeu.
Numai în anul trecut, colec­
ţia muzeului s-a îmbogăţit cu
peste 1.500 de obiecte, unele
dintre ele destul de rare, au lui de lucrători al muzeului ra ­ o activitate de educare a mase­ şul“, U.I.L., fabrica „ t Mai“ strucţia socialistă.
fost organizate secţiile numis- ional din Sebeş, ou aceeaşi a- lor. Astfel, la staţia de radiofi- Petresti. iar în cadrul raionu­ Un aport Substanţial la or­
PROPAG
cursanţilor, cît şi în propunerile, nic pentru dezvoltarea sectorului zoo-
făcute de ei în vederea îmbu­ , tehnic. <3a urmare, multe gospodării
nătăţirii activităţii din sector.
Aşa, de pildă, tov. Lapşanschi
Adalbert, în numele brigăzii de
mineri pe care o conduce, s-a
angajat ca în acest an să ex­
tragă peste plan 2.500 tone de
cărbune şi să realizeze 40.000
lei economii suplimentare la
preţul de cost. De asemenea, în
urma propunerilor făcute în cerc
s-a trecut la exploatarea stratu­
lui 5 din lentila 3 est, ceea ce
va face să crească producţia şi
totodată să fie înlăturate cau­
zele care fanau exploatarea
stratului 3.
Pînă în prezent, colectivul
sectorului IV a dat patriei în
afara sarcinilor 3e plan peste
2.000 tone de cărbune, deşi a
întâmpinat unele greutăţi. In
prezent, greutăţile avute sînt în­
lăturate, aşa că sectorul îşi va
îndeplini cu cinste angajamentul
luat.
Rezultatele obţinute pînă acum
în activitatea cercului, contribu­
ţia adusă de el la îmbunătăţi­
rea activităţii de producţie în
cadrul sectorului, constituie pen­
tru m,îne' şi tovarăşii care fac
parte din cerc un imbold pen­
tru a munci şi mai bine în vii­
tor, de a îmbunătăţi continuu
calitatea învăţământului în cerc
şi astfel să obţinem succese şi
mai de seamă în întreaga noa­
stră activitate, în traducerea în
viaţă a hotărîrilor partidului şi
guvernului.
Irig. IOAN UNGIJREANU
propagandist
mina Lonea
La clubul muncitoresc din Câlan, în cadrul cercului de muzică, activează şi o orches­
tră de tineret' compusă din el evi ai şcolii profesionale de pe Ungă uzina „Victoria“
In clişeu: Orchestra de tin eret în timpul unei repetiţ ii.
MuzeuÍ raional —
de educare patriotică
ri-nţi, din emisia revoluţionaru­
lui Kosuth Lajos, de la 1848. La
secţia documente se găsesc a-
cum Cronica lui Petru Maior,
tipărită la Buda în 1810, cele
loan Russ (Blaj 1842), Macro­
biótica, pilma traducere de cărţi
medicale în ţara noastră (Bra­
şov 1845) etc.
In cadrul secţiei de ştiinţe
naturale, pe lîngă pasările şi a-
nimalele conservate în atelierul
te şi un frumos exemplar de
rîs, donat de ocolul silvic din
Sebeş, a mai intrat şi o colec­
ţie de 70 minerale donată de
Combinatul siderurgic din Hu­
nedoara.
De asemenea, secţia istorie şi
etnogratie s-a îmbogăţit cu 887
pictorului Sava Henţea, două
ale pictorului MaiseJbaeh din
Sebeş, 3 ştampile de breaslă, 22
obiecte dacice de fier etc, In de­
pozitele muzeului se mai găsesc
aşteaptă să fie expuse.
Dacă din punct de vedere al
numărului de obiecte, al canti­
tăţii acestora, se poate aprecia
ca pozitivă activitatea colectivu--
íMí\ to 4 4
Cum putem spori Printr-o muncă cultural-educativă cit mai bună—
producţia de lapte la dezvoltarea bazei materiale a căminelor
cplturale
®u cîteva săptămîni în urmă, în . ţinutul în proteine a porumbului în-
ŞI l a S ln a e rfa Yeeli©
coloanele ziarului „Drumul socialis- salozat, e bine' ca el să fie însilozat sint m a ri posibilităţi
inului" a fost publicată chemarea în amestec cu leguminoase c a : lu-
la întrecere a colectiviştilor din (Sil­ cernă, trifoi, soia, fasole şi altele,
care sînt foarte bogate în proteine
şi echilibrează astfel valoarea nutri­ Căminul cultural din Simeria Urmând exemplul căminului
tivă a porumbului însilozat. Pentru Veche, sub îndrumarea comitetu­ cultural din Cristur, artiştii ama­
lui orăşenesc de partid, a sfatu­ tori din Simeria Veche au ho'tărît
lui popular orăşenesc şi a or­ ca printr-o intensă activitate cul-
agricole , colective din regiunea noas­ ganizaţiei de bază P.M.R. din tural-educativâ de masă să-şi
gospodăria agricolă colectivă, a dezvolte baza materială a că­
tră s-au angajat să sporească nu- ca raţia animalelor să fie cît mai desfăşuraţ în ultimul timp o ac­ minului cultural. Astfel vor per­
tivitate cultural-edueativă fruc­ manentiza spectacolele în locali­
' mărul animalelor ‘şi să obţină pro­ complectă în substanţe nutritive, e tuoasă. tate şi vor face cît mai multe
deplasări în satele învecinate.
ducţii animaliere mult mai mari de- necesar ca la fiecare 5-6 kg. porumb încheind cu rezultate bune ac­ In acest scop, gospodăria agri­
tivitatea din perioada de iarnă, colă colectivă va pune la dispo­
cît în anii trecuţi. Aşa, de pildă, co­ însilozat, să se administreze cîte un activiştii culturali ai căminului ziţia artiştilor .amatori cele două
nostru muncesc în prezent pen­ camioane ale sale. Un ajutor
lectiviştii, în marea lor majoritate kg. fîn de lucernă, trifoi sau fin tru a întâmpina cel de al IlI-lea preţios îl va primi căminul cul­
Congres al P.M.R. şi ziua de tural din partea gospodăriei şi
s-au angajat că vor hrăni animalele natural, iar pentru fiecare litru de 1 Mai, printr-o activitate care prin cumpărarea instrumentelor
să ilustreze viaţa noastră nouă, muzicale ce mai lipsesc în ve­
în aşa fel incit producţia de lapte lapte muls, cîte 170 grame concen­ succesele obţinute de către co­
lectivişti în ultima vreme. derea înjghebării unei orchestre.
pe cap de vacă furajată să atingă trate şl 70-80 grame făină de cal­ Pînă acum se cheltuiau sume în­
¦ Un obiectiv principal îl cons­ semnate cu plata diverselor or­
şi chiar să depăşească 2.500 litri. ciu. tituie şi sprijinirea campaniei chestre ce oîotau la reuniunile
muncilor agricole de primăvară, tovărăşeşti care urmau după
E adevărat că aceasta este o pro­ Unităţile agricole socialiste trebuie prin spectacole a căror temă să spectacole. înfiinţarea' unei or­
contribuie la mobilizarea colec­ chestre proprii va contribui Ia
ducţie destul de să lupte pe toate tiviştilor pentru îndeplinirea la îmbogăţirea programului şi vă
timp şi în bune condiţiuni a sar: scuti cheltuielile inutile.
bună dar, în condi­ căile pentru a ob­ cinilor ce le stau în faţă în a-
cea:stă perioadă. Gospodăria colectivă va ajută
ţiile regiunii noas­ SFATUL ţine fiecare litru de de asemenea căminul cultural,
Tot mai mulţi locuitori, din prin construirea a două săli de
tre, de la o vacă, zootehnistului lapte Ia un preţ de Simeria Veche — în malre majo­ clasă şi o sală pentru bibliote­
se poate obţine şi cost cît mai scă­ ritate colectivişti — îşi mani­ că, eliberînd astfel sălile cămi­
festă dorinţa de a contribui cu nului cultural ocupate în pre­
mai mult , lapte. 23523iaEE3BSSmmCTLE3$5îBCE53 zut. Acest lucru talentul lor la îmbogăţirea pro­ zent în acest scop.
gramelor artistice, la lărgirea
Problema hrăhţfţi animalelor şi fo­ se realizează prin obţinerea unei pro­ în general a activităţii cultural- Căminul cultural din Sifherla
educative de masă. Veche va folosi fondurile reali­
losirea raţională a nutreţurilor de ducţii mari de lapte cu cheltuieli zate din încasări lă spectacole
In perioada de iarnă, căminul pentru dotarea bibliotecii cu mo­
care dispune fiecare unitate agricolă cît mai scăzute. De aceea se re­ cultural dispunea de o brigadă
aristică de agitaţie şi o singură bilierul necesar precum şi pen­
constituie una din preocupările tutu­ comandă să se folosească în hrana echipă de teatru. De ourînd însă,
a' luat fiinţă încă. o ' brigadă şi tru procurarea costumelor pentru
ror crescătorilor de animale. Din ex­ vacilor de lapte furaje variate, de încă o echipă de teatru. De ase­
menea, 60 de colectivişti sînt echipa artistică.
perienţa ultimilor ani se cunoaşte că bună califafe, hrănitoare şi ieftine. In gata să înceapă repetiţiile de
cor, iar echipa de dansuri îşi va NEMEŞ MANASE
cele mai bune rezultate în creşterea toate gospodăriile agricole colective
relua activitatea. directorul căminului cul­
animalelor şi sporirea producţiei de există cantităţi mari de coceni de
tural din Simeria Veche
lapte l-a dat nutreţul însilozat şi mai porumb uscaţi. Administraţi în hrana
ales porumbul siloz. Pentru a obţine
un nutreţ însifozat de calitate supe­ animalelor, tocaţi şi muraţi, împreună cu
rioară, care să fiehrănitor şi con­
sumai cu plăcere de animale, e ne­ tăieţei de sfeclă, sfeclă furajeră sau me­
cesar ca porumbul-siîoz să fie re­
coltat în faza de coacere lapte-ceară lasă, valoarea lor nutritivă creşte şi
şi să fie însilozat imediat după re­
coltare, tocat mărunt în dimensiuni ei sînt consumaţi în întregime.
de 2-3 centimetri.
Pentru ca animalele să devină cît
Cantitatea, de porumb însilozat ce
se administrează în hrana vacilor de mai productive, ele. trebuie să fie hră­
lapte nu trebuie să depăşească 50-60
la sută din cantitatea totală a ra­ nite raţional şi îngrijite foarte atent.
Ţinînd cont de aceste recomandări,
gospodăriile colective din regiunea
noastră vor obţine producţii de lapte
sporite şi la un preţ de cost cit mai
scăzut.
GIF DîACONESOU
ţiei zilnice. Pentru a îmbogăţi con- irig. zootehnist
-sţsas-
La Petroşani
Deschiderea unei galerii
de artă
Zilele trecute, Fondul Uniunii muncii, se preconizează de ase­
Artiştilor Plastici din R.P.R. a
deschis în oraşul Petroşani o menea ţinerea în sala galeriei
galerie de artă. Această primă
unitate culturala de acest fel în­ a unor conferinţe, simpozioane
fiinţată în regiunea Hunedoara
are un bogat şi instructiv pro­ artistice, prezentări de opere şi
gram de activitate.
artişti de valoare etc.
In cadrul galeriei vor func­
ţiona expoziţii permanente si In prezent, aici sînt expuse
semipermanente ale membrilor
cenaclului Uniunii Artiştilor o serie de picturi, acuarele, li-
Plastici din Petroşani, ale mem­ nogravuri etc. inspirate din via­
brilor cercurilor plastice de a- ţa minerilor Văii Jiului în tre­
matori de pe lîngă cluburile
muncitoreşti din Valea Jiului şi cut şi astăzi, semnate de artişti
ale elevilor şcolii populare de
artă. Aici se vor mai organiza profesionişti locali, membri ai
diferite expoziţii comemorative cenaclului U.A.P. din Petroşani.
sau de popularizare a operelor
unor valoroşi pictori, sculptori între autorii picturilor în ulei
se numără în special cele ale-
sau graficieni din arta plastică lui Szilveszter Victor, Szilagy
universală, clasică şi contempo­ Geza, Fodor Kalman şi Imiling
rană. In scopul popularizării ar­ Frieda.
tei plastice realist-socialiste în Exponatele de grafică mai re­
rîndul maselor de oameni ai prezentative sînt linogravurile a-
parţinînd Iui Matyas Iosif, lau­
reat al Festivalului Mondial a!
Tineretului şi Studenţilor de la
Moscova, cele realizate de Nagy
Ervin, Elena Bianu, Walther
Frederich, din ciclul „Lupeni
1929—1959" şi altele. j.
important mijloc ganizarea acestei secţii vor tre-.
bui să dea unităţile socialiste in­
dustriale din raionul Sebeş, res­
pectiv fabrica „Simion Bărnu-
ţiu“, fabrica „Sebeşul“, fabrica
„1 Mai“ Petreşti etc. precum şi
secţia' agricolă a sfatului popu­
lar raional. ;
Este necesar (in a ju to r
mai concret muzeului
Pentru organizarea activităţii
de educare oatriotică a oameni­
lor muncii, muzeul raional din
Sebeş va trebui pe viitor să fie
ajutat mai concret Sub îndru­
marea t mitetu|ui raional de
partid, muzeul va trebui să des­
făşoare o muncă intensă, orga­
cut ia organizarea colecţionării raionului“ etc. De asemenea, muncii s-ar fi desfăşurat mai nizată, folosind multiple 'forme
obiectelor, colectivul muzeului personalul muzeului a ţinut în bine, ar fi fost mai eficace. de educare a oamenilor muncii
a strâns şi sfrînge la muzeu cadrul universităţii populare din raion.
orice obiecte istorice. Muzeul a conferinţa „Din trecutul înde­ Pentru viitor se cere din par­
devenit astfel în bună parte o părtat al raionului Sebeş“; în tea colectivului muzeului mai Trebuie ajutat de asemenea'
colectivul de muncă al muzeului
pentru o organizare mai ştiin­
ţifică a muzeului, pentru rezol­
varea unor greutăţi care mai
împiedică încă buna desfăşura­
re. conferinţa- „Sebeşul de altăda­ astfel de acţiuni. re a activităţii acestuia.
tă“; a fost pregătită şi predată
In activitatea de colecţionare secţiei raionale de învăţămînt Noua secţie „Construirea îndrumat şi ajutat în mod
a obiectelor istorice, colectivul şi cultură pentru a îi transmisă socialismului" concret, cu pasiunea şi dragos­
de muncă al muzeului va trebui tuturor şcolilor conferinţa „Mo­ tea de care lucrătorii muzeului
pe viitor să muncească mai or­ numentele de cultură din raionul In momentul de faţă, colecti­ dau dovadă în activitatea lor.
ganizat, în aşa fel îneît obiec­ vul. muzeului raional munceşte această instituţie de cultură va
tele colecţionate să ajute Ia or­ Sebeş“ etc. . reuşi să se achite cu cinste de
sarcina sa nobilă ce i-a fost în­
credinţată, aceea de a educa pe
oamenii muncii în spiritul dra­
gostei şi respectului faţă de tot
ceea ce a creat valoros poporul
selor dc oameni ai muncii din cii din raion s-a rezumat doar După ce aceasta va î! definitiv nostru în decursul istoriei sale
raion privind cunoaşterea dez­ la propaganda prin conferinţe. organizată (şi va trebui urgen­ în spiritul devotamentului ne­
O muncă mai organizată în a- tată terminarea acestei secţii, mărginit faţă de patria noastră
voltării societăţii omeneşti de-a eest sens a lipsit din activitatea oamenii muncii din raionul socialistă şi faţă de Partidul
lucrătorilor muzeului.. Sebeş şi ceilalţi vizitatori din a- Muncitoresc Romîn, în spiritul
lungul veacurilor, privind trecu­ far'a raionului vor avea posibili­
tul de luptă al poporului nos­ Pentru educarea patriotică a tatea să cunoască întreaga1evo­ patriotismului socialist — izvor
tru muncitor, privind dezvolta­ oamenilor muncii, muzeul raio­ luţie politică, economică şi so-
rea economică şi culturală a ra­ nal avea sarcina să organizeze cial-culturală a raionului, înce­ de noi înfăptuiri pentru înflori­
ionului Sebeş, cultivând în ace­ săptămînal acţiuni de masă pen­ pând de la eliberarea patriei
laşi timp dragostea faţă de bo- tru vizitarea în grupuri a săli­ noastre şi pînă în prezent. rea patriei, pentru ridicarea
lor de expoziţie. Acest lucru a
gătiile si frumuseţile locurilor fost însă scăpat din vedere de Acestei secţii va trebui să i bunăstării poporului muncitor.
de pe Valea Sebeşului.
M ai m ulte acţiu n i de mas® către colectivul muzeului, el re- se acorde o atenţie deosebită,
zumîndu-se doar la primirea întrucât ea constituie o reflecta­
pentru vizitare® unor vizitatori izolaţi, veniţi în­ re a succeselor pe care oame­
smi z e u lu i tâmplător ia muzeu. nii muncii le-a-u obţinut sub
conducerea Partidului Muncito­
Pe lîngă munca de colecţio­ In oraşul Sebeş şi împreju­
nare a obiectelor, colectivul mu­ rimi există multe unităţi indus­ resc Romîn, o reflectare a înal­
zeului din Sebeş a desfăşurat şi triale socialiste :¦ fabrica „Si- tului patriotism de care au dat
mion Bărnuţiu“, fabrica „Sebe­ dovadă oamenii muncii în con­
I. CIOBOTA