Page 25 - 1960-04
P. 25
~ PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VAI IN RAIONUL HAŢEG
I í*J*h.. ¦¦
fjfJIâr/si Largi perspective de
o Toată atenţia creşterii şi e- dezvoltare a şepteiului
ducării candidaţilor de partid 1
(pag. 2-a). Raionul Haţeg TEODOR MURE ŞAN In gospodării
oferă; printre le agricole co
• 6u spirit de răspundere altele, condiţii prim-secretar al Comitetului lective revin în
(pag. 3-a). prielnice creşte medie la suta
raional P, M.R. Haţeg
• O importantă contribuţie la
Anul Xil Nr. 1645 Vineri 8 aprilie 1960 4 pagini 20 bani destinderea încordării internaţio rii animalelor. Din cele 94.000 de heotaire cîte 22 bovine, 0,8
nale (pag. 4-a). ha. teren agricol de care dis porcine, 30 ovine şi 7,5 caba
W mM M pune raionul, 38.000 ha. sînt pă line, iar în sectorul particular
® Geologii sovietici elaborează şune şi 31.000 ha. fîneţe natu
un plan general' de explorare pe cîte 35 bovine, 50 porcine şi 75
următorii 20 de ani (pag. 4-a). rale. De asemenea, raionul Ha
ovine. Socotit tot la suta de
Munca
patriotică ţeg dispune de bogate resurse hectare, în gospodăriile agrico
La lucrările de pe şantierul noului locale — piatră, var, lemn de le colective revin 8.360 kg. car
cvartal de locuinţe din viitorul centru
al oraşului Hunedoara participă zilnic construcţie etc. — în ce pri ne bovine, 1.020 kg. carne ovi
alături de constructori şi numeroşi ce
tăţeni. Mobilizaţi de deputaţi, oamenii veşte construcţia de grajduri ne şi 80 kg. cam e porcine, iar
muncii din oraşul Hunedoara au pres
tat anul acesta la construcţiile de lo corespunzătoare pentru animale. pe cap de colectivist revin 77
In raionul Haţeg există mulţi kg. carne bovine, 9,6 kg. carne
crescători de animale pricepuţi, de ovine şi 0,44 kg. carne por
jXAAAAAA^/VS'XyV'N. lîrgurile de animale din Haţeg cine. Raportat lă aceeaşi uni
! In ziua de 20 februarie rătat că ei pot reduce a- Ce se pot face din aceşti bani sînt frecventate de cumpărători tate. în sectorul particular re
ziarul „Drumul socialismu ceste consumuri cu 2 la su oricine îşi poate da seama.
lui“ a publicat un articol in tă ceea ce înseamnă 338.000 Fu spun doar a tît: din ei veniţi din diferite colţuri ale ţă vin 314 kg. came la bovine şi
titulat „Valoarea unui pro lei economii. se pot construi 2.500 de a-
cent“. partamente, un oraş adică. rii. Numai satele Demsuş, Glo- 161 kg. came la ovine. Şi în co
Insfirşit — mi-am zis. Ia Tovarăşul Ioan Sfitlic, şef Ca să construieşti însă a-
tă că sînt luat în seamă. de brigadă la mina Lupeni, cest oraş ai nevoie de bani. potiva, Boşorod şi Sălaşu de priveşte producţia de lînă s-a
Am citit şi răscitit articolul arăta că consumul de mate Nimic de zis, statul a alo
— era doar vorba de mine rial lemnos poate fi redus cat fonduri uriaşe pentru Sus totalizează peste 6.600 de obţinut în ultimul timp o creş
— şi mi-au trecut prin, cu 38 la sută faţă de plani construcţia de locuinţe şi
minte fel de fel de gînăuri. ficat. Alexandru Nojogan de ca să te convingi de acest bovine din care peste 2.300 vaci tere simţitoare. In gospodăriile
De la bun început am dat la oţelăria Martin nr. 1 a lucru n-ai decit ’să priveşti
dreptate autorului, spunea combinatului hunedoreau de lapte, precum şi peste 5.800 colective la 100 de ha. revin
acolo că am o valoare i- vorbea de reducerea rebu in jurul tă u ; insă, strică
mensă, fie că sînt apreciat tului, conducerea termocen dacă se construiesc în plus de oi. Se poate vorbi şi despre cîte 39 kg. lînă. Producţia de
in ce priveşte reducerea re tralei Paroşeni de cea a con încă 2.500 apartamente ? Nu
butului, creşterea producti sumului propriu tehnologic, rstrică ! Ca să le construieşti locuitorii satelor Bretea Romî lapte este în medie de 1.400 li
vităţii muncii, sau, ceea ce Augustin Stanici de la S.M.T.
considera el mai important, Orăştie despre reducerea ai nevoie de bani şi iată-ne nă. Bretea Streiului. Toteşti, tri pe cap de vacă furajată.
consumului de carburanţi şi
reducerea preţului de cost. lubrefianţi ş.a.m.d. din nou la angajament. Ruşi şi Măceu renumiţi în ce Este o producţie mică, dar dacă
Ca să nu lungesc prea mult In plus, aşa cum bine e
vorba, amintesc în treacăt Din scrisorile publicate am priveşte creşterea porcilor de ţinem seama de faptul că în
S doar că articolul chema tras următoarea concluzie: ştiut, anul acesta a fost de
muncitoriit tehnicienii şi in la fiecare loc de muncă, din rasă „negru de Strei“. Un sin urmă cu 3 ani era de numai
ginerii din unităţile econo fiecare unitate economică, e- clarat anul economiilor. Cu
mice ale regiunii să-şi spu xistă. importante rezerve de alte cuvinte 1960 trebuie să gur ţăran muncitor, Nicolae 800-900 litri putem spune că şi
nă cuvîntu! în ce priveşte reducere a preţului de cost. reprezinte pentru fiecare om
Şi am mai dedus, luind in al muncii un an de eforturi Dumbuleu din Măceu, de pildă, în această privinţă s-au obţinut
posibilităţile de reducere a considerare angajamentele sporite în această direcţie.
preţului de cost cu cit mai luate, că aceste rezerve aş a vîndut în ultimii 2-3 ani peste unele rezultate bune.
multe procente. teaptă să fie descoperite şi De altfel plenara C.C. al
puse în valoare. Faptul că P.M.R. din decembrie 1959 a 60 purcei. De asemenea, Aure! Gele 27 gospodării agricole
Au trecut, de atunci multe minerii din Aninoasa şi-au arătat că prin reducerea
zile. La chemarea ziaru sporit angajamentul anual Negescu din Ruşi a vîndut 40 colective din raionul nostru au
lui, oamenii au răspuns cu cu 400.000 lei, pe baza ho- preţului de cost şi a cheltu
scrisori prin care au arătat ielilor de circulaţie în toate de purcei, Munteanu Ionaşcu din peste 4.200 de animale din care
ramurile economiei se pre
Bretea Streiului — peste 50 de 793 boi şi 746 vaci. Pentru asi
vede realizarea unui volum
de economii de circa 5,2 purcei etc. gurarea unor condiţii bune de
miliarde lei. Din această
Pe şantierul de Cifre grăitoare adăpostire a acestora, anul tre
construcţii nr. 3 al cut a început construcţia a 22
noului oraş muncito Faţă de suprafaţa sa agrico de grajduri a căror valoare rea
resc din Gălan lu lă, raionul Haţeg dispune de lă, după devizele întocmite, era
crează şi echipa de un şeptel de 31.748 bovine, din de 3.634.000 lei. Folosind la
dulgheri condusă de tov. Con care 12.168 vaci de lapte, pre construcţia acestor grajduri re
stantin Gristea. Această echipă cum şi de 4.783 cabaline, 9.570 sursele locale de care dispunem
îşi depăşeşte lunar sarcinile de porcine, 63.000 ovine şi 5.175 s-a reuşit ca' cele 22 grajduri
plan în medie cu 20—23 la caprine. construite să nu coste decît
sută. 1.057.134 lei, realizîndu-se ast
In ultimii cinci ani am obţi fel o economie de peste 2.500.000
IN FOTO: Tov. Constantin nut rezultate pozitive în spori lei. Această sumă echivalează
Gristea, şeful echipei se con rea numărului de animale, în cu valoarea' a încă 44 de graj-
sultă cu iînărul Gheorghe Gă- special la vaci unde creşterea a
lescu în vederea începerii unei fost de 15 la sută, iar la porci
noi lucrări.
ce anume reprezintă un pro tăririi de a pune în valoa PROGENTUL de 0,7 la sută. (CfK'are 'in pag. (I-a)
laminoarele ide 800 şi 650 mm.
cent în preţul de cost al re doar rezerva privind îm (Continuare în pag. 3-a) De asemenea, în cursul zilei cuinţe peste 48.300 ore de muncă pa Parcul elevilor
produselor, şi, lucru deose bunătăţirea calităţii căr de ieri, a fost produsă cea triotică.
bit de important, şi-au luat bunelui (vezi „Drumul so I W W W V W V W W V W W W N/VV de-a 1.000-a tonă oţel peste
o seamă de angajamente. cialismului“ nr. 1.638 din 31 plan în luna aprilie.
Cred că nu greşesc cu ni martie), mi-a întărit aceas Pe şantierul din str. Mtnăstirii, de Sfatul popular din comuna nul Sibiu, diferite soiuri de
mic arătînd pe scurt, ce s-a tă convingere. Medicamente noi pildă, cetăţenii din circumscripţia res Berthelot, raionul Haţeg, a arbuşti ornamentali. Ieri, ar
pectivă au săpat prin muncă voluntară hotârît să amenajeze în curtea buştii ornamentali au fost ri
spus. In articolul lor tova Ce e drept, e drept. în Farmaciile şi spitalele din fundaţiile la blocurile începute recent, şcolii de 7 ani un parc pen dicaţi din gara Haţeg, şi tran
răşii Ştefan Soimoşi, Kraft că din anul trecut au fost raza comunelor Uia, Zam şi tru elevi. sportaţi la Berthelot.
Dobra, au fost dotate ieri cu şanţurile pentru canalizare, precum şi
Nathan şi Marian Axente, de studiate posibilităţile şi, pe noi medicamente produse pen fundaţiile centralei termice a blocuri Pentru aceasta, au fost co Hotărîrile devin fapte
tru prima dată în ţara noas lor. Un volum mare de lucrări s-a mandate la gospodăria agrico
la oţelăria 'Martin nouă a baza cunoaşterii lor, colec Fruntaşi pe ramură tră cit şi cu instrumente me efectuat prin muncă voluntară şi pe lă de stat Şura Mică din raio In urmă cu două luni, a
Combinatului siderurgic din tivele din întreprinderi şi-au dicale sosite din Republica Ce alte şantiere de locuinţe. luat fiinţă o gospodărie agri
Hunedoara, în numele colec luat angajamente frumoase Ieri, colectivul întreprinderii hoslovacă. Astfel, farmaciilor şi RIZA colă colectivă în satul Lăsău,
tivului spuneau că un pro în ce priveşte reducerea miniere de talc Hunedoara- spitalelor amintite li s-au pus SURP raionul Ilia. In scopul întăririi
cent din consumul lunar de preţului de cost. Totalizate Zlaşti a primit steagul roşu la dispoziţie medicamente ca : ceastă inovaţie şi am aflat că a- ei din punct de vedere econo
combustibil şi cărămizi re pe regiune, ¦aceste angaja de producţie pe ramura minie nervotil, diuramid, alergan, li- Zilele trecute, intrind In biroul parţine tov. Petruţ Remus, elec mic, colectiviştii au hotărit
fractare echivalează cu mente se ridică, la frumoa ră (fier, mangan şi nemetali potrop, cinarol şi altele. De de telegraf al staţiei Simeria-călă- tromecanic principal, şi Iov. Mol să-şi mărească turma de oi cu
169.000 le i; totodată au a- sa cifră de 100.000.000 lei. fere), al Ministerului Industriei asemenea aceste unităţi au iori, am rămas surprins văzind că dovan Olimpiu, inginer principal la încă 150 bucăţi.
Grele, pentru realizările obţi primit instrumente medicale de pe masă au dispărui telefoane secţia C.T. 4 Simeria. întrebat de
' v V V W V V ,>A A A A ' V V W S \ S \ / \ / \ / \ nute în semestrul n al anului noi c a : freze dentare, eleva le. avantajele obţinute prin instalarea De curînd, hotărîrea luată a
trecut. In cursul acestui se toare, fuluoare, sonde dentare, noului aparat, tov. Moldovan a fost tradusă în fapt cumpâ-
in iBfîiapinarea celei de-a 90-a aniversări mestru, colectivul întreprinde spatule bucale flexibile şi altele. ...Şi eu am fost telegrafist. Lu răspuns: rîndu-se cele 150 oi.
rii şi-a îndeplinit planul de cram pe atunci la aparate telegra
" s r .. producţie la talc brut in pro Un nou cerc lite r a r fice lip „Morse'1 şi-mi aduc amin Pe masa 'de telegraf nu mai VIGTOR OPREAN
porţie de 104,8 Ia sută, la talc te cu cită încordare munceam din sini 4 telefoane, deci se face eco corespondent
măcinat în proporţie de 1031a Pentru a satisface dorinţa cauza ţăcăniiului aparatelor. îmi nomie de 6 bucăţi elemente pe an:
Difuzează deosebit difuzorii volun mint¦*i.,ri din viat’a lui V, sută, iar la steatit în propor multor tineri şi vîrstnici din amintesc, de asemenea, că între apelul se face mai bine şi mai re Lemn peste plan
tari Ioan Saivan — ca 1. Lenin“, ţie de 118 Ia sută. Totodată, Teiuş, ieri a avut loc consti ţinerea aceslor aparate era foarte pede, iar circularele se transmit
operele re a' difuzat 240 volu productivitatea muncii a cres tuirea cercului literar „Geor- costisitoare. Din aceste motive, de o singură dală pe loală raza de In primul trimestru al anului
me, Artenie Bera, Si- Conferinţa a fost pre cut faţă de plan cu 2,5 Ia sută. ge Coşbuc“ de pe lingă clubul partamentul C.F.R. a hotărit să activitaie. De asemenea, se obţine
l u i V. S. L e n in mion Cosma, Ana Nis- zentată în faţa a peste complexului C.F.R. scoată din funcţiune aparatele te o audiţie foarte bună aţii in am curent, muncitorii şi tehnicienii
tor şi Gheorghe Faur. 200 fie colectivişti, de A 1.00 0 -a t o n ă o fe l legrafice „Morse" de pe firele te plificator, cit şi la staţiile cele mai
Colectivul de difuzări către tov. Virgil Pop, După prelucrarea regula legrafice directe şi să Ie înlocuias îndepărtate, deoarece amplificator de Ia 1. F. Sebeş au obţinut rea
voluntari de la „Librăria M. BOLDURĂ directorul căminului cul peste plan mentului de funcţionare al că cu telefoane de mare rezis rul este de dublu sens.
noastră“ Alba lulia a corespondentă tural din Nădăştia In cercului, s-a ales biroul, din tenţă... lizări frumoase. Ei au dat peste
difuzat — în cinstea ce ferioară. După conferin Siderurgiştii din Hunedoa care fac parte tovarăşele Zoie EMIL CREŢU
lei de-a SO-a aniversări Conferinţă ţă, cei prezenţi au vi ra continuă întrecerea pen Barbu, Maria Stan, profesoare Stăteam şi mă uitam la iov. impiegat de mişcare plan 5.600 m.c. îemn rotund de
a naşterii lui V. I. Le- a zionat filmul „Născuţi tru a realiza cu aceleaşi agre de limba romînă şi alţii. Eliza Mladin, telegrafislă, care
«¦nin — un număr de în furtună“. gate cit mai mult metal. Drept lucra la noul aparat. De la ea am LUCRU DE răşinoase, 323 m.c. buşteni pen
550 volume din operele La căminul cultural urmare, pînă ieri dimineaţa au aflat că noul aparat permite tran
marelui dascăl al pro din Nădăştia Inferioară, CAROI. BiUDIUL fost produse în afara sarcini smiterea tuturor circularelor şi te tru fabrici, 400 m.c. stejar pen
letariatului. raionul Hunedoara, s-a lor de plan 1.643 tone cocs şi legramelor o singură dată, pe în
ţinut în seara zilei de corespondent minereu aglomerat, 741 tone treaga rază de activitate a R.C.M.- tru fabrici şi 450 m.c. cherestea
Cu această ocazie, 3 aprilie conferinţa „A- fontă, şi 696 tone laminate Ia ului Simeria.
s-au evidenţiat în mod de răşinoase, realizînd totodată
M-am interesat a cui este a-
si economii în valoare âe
i00.000 lei.
VICTOR ASLAU
corespondent
-TifŞiîC)-
MÎNTUIALÂ
Lucrlnd la mon Veşti din satele regiunii
tarea benzii tran
sportoare de la 0 La îndemnul organizaţiei tone porumb, 30 tone cartofi şl Unii lucrători ai
turnătoria de lin- de partid, întovărăşiţii din satul frizeriei din Că-
gotiere, brigada de Govragi, comuna Bretea. Romî 7 tone floarea-soarelui. lan, aparţinind co
nă, au făcut pe malul rîului
tineret lăcătuşi- Strei un dig de 270 m. pentru 1. CRAŞCA
montatori, de la a apăra de inundaţii o supra
I.C.S.H., condusă faţă de 27 ha. cultivată cu grîu. corespondent operativei meşte
de Ioan Horuath, Lucrarea a fost executată prin
işi depăşeşte in muncă voluntară. • Fiind convinşi că cultura şugăreşti din Si
fiecare lună nor griului şi a orzului de toamnă meria, nu acordă
ma cu 17—20 la A. ROŞU
sută. dă recolte mari dacă este între atenţie calităţii lu
corespondent ţinută aşa cum recomandă ştiin crului. Dar dacă
• Organizîndu-şi mai bine ţa agrotehnică, de îndată ce nu-s atenţi in
munca, lucrătorii cooperativei
„Muncitorul“ din Gălan au în grîul s-a dezvoltat mai bine co timpul lucrului, sini
cheiat pînă în prezent mai multe
contracte cu colectiviştii, pentru lectiviştii din Alba lulia au şl totuşi atenţi să
cantităţi sporite de cereale. Co început grăpatul. Pînă acum, a- nu rămină cum
lectiviştii şi întovărăşiţii din ra ceştia au grăpat culturile de va un client care
za de activitate a cooperativei, toamnă pe o suprafaţă de peste să nu dea bacşiş.
au depăşit cantităţile prevăzute 80 hectare. Paralel cu munca
a fi contractate în planurile de
producţie, cu 40 tone grîu, 68 de întreţinere a culturilor colec
tiviştii din Alba lulia au curăţat
şi stropit 2.000 pomi şi au plan
tat încă- alţi 2.000 pomi fructi
feri.
B. MARIA
J corespondentă I