Page 26 - 1960-04

K,lg. 1
Toata atenţia creşterii şi educării
candidaţilor de partid !
In ultimii ani, organizaţiile
noastre de partid s-au întărit
considerabil, atît din punct de
vedere numeric, cît şi din punct
de vedere organizatoric, educa-
tiv. Mai mult ca oricînd, oame-
nii muncii îşi îndreaptă privirile
spre partidul nostru, organiza­
torul şi conducătorul întregii o-
pere de construcţie socialistă.
Din rîndul muncitorilor, tehni­
cienilor şi inginerilor care s-au
distins în lupta pentru înfăp­
tuirea măreţelor sarcini ale con­
strucţiei socialiste, un număr
tot mai mare se îndreaptă spre
partid şi cer organizaţiilor de
partid să-i primească în rîndu-
rile lor, cer să devină candidaţi
şi apoi membri de partid. Ală­
turi de ceilalţi comunişti ei îşi
sporesc eforturile în muncă, de­
pun strădanii mai mari în or­
ganizarea muncii, devin insufle-
titorii întrecerii socialiste, pro­
pagandişti şi agitatori neobosiţi
pentru îndeplinirea tuturor sar­
cinilor noastre. Pe această cale,
îşi dovedesc si -mai mult devo­
tamentul şi dragostea lor faţă
de partid. încrederea ce li s-a a- trebuie ajutaţi îndeaproape şi Comitetul de partid respectiv nu
cordat cînd li s-a înmînat do­
cumentul de partid : fac o do­
vadă în plus că sînt hotărîţi să
slujească cu fidelitate cauzele
maselor muncitoare, cauzele lor
proprii.
După expirarea stagiului, can­
didaţii ’de partid sînt puşi în
discuţia organizaţiilor de bază
spre a fi primiţi în rîndul mem­
brilor de partid. Cu acest prilej,
comuniştii îşi pot da seama mai
bine de felul cum s-ă’u ocupat
ei de creşterea candidatiilor de
partid şi cum aceştia din urmă
şi-au îndeplinit sarcinile încre­
dinţate, cum s-au pregătit pen­
tru a intra în rîndurile membri­
lor de partid. Organizaţiile de
partid trebuie să manifeste de
la început o grijă deosebită
pentru creşterea candidaţilor, să
urmărească zi de zi rezultatele
muncii lor şi să-i ajute Ia tot
pasul.
Ge s-ar putea’ spune despre
preocuparea organizaţiilor de
partid de la I. M. Ba-rza în a-
ceastă direcţie ? Desigur, multe
lucruri.
In primul trimestru al anului
curent au fosţ primiţi în rîndul
candidaţilor de partid 67 tova­
răşi cu perspective frumoase de
creştere în muncă. Şi organiza­
ţiile de partid de la această în­
treprindere vor putea obţine re­
zultate şi mai mari în această
direcţie. Din rîndul celor circa
450 tovarăşi care fac parte din
activul fără de partid al orga­
nizaţiilor de bază, cei mai îna­
intaţi vor putea fi primiţi candi­ de partid de la I. M. Barza nu
daţi de pârtia. încă de acum,
un număr apreciabil de tovarăş]
sînt în curs de pregătirea docu­
mentelor necesare.
In trimestrul I, organizaţiile
de partid de la întreprinderea
mai sus amintită au primit în
rîndurile lor şi 67 membri de
Largi perspective
de dezvoltare a şeptelului
( Urmare din pag. l-a)
duri care s-ar mai putea con­
strui avind fiecare o capacitate
de 100 capete vite).
Creşte numărul animalelor
Conferinţa raională de partid,
în lumina sarcinilor trasate de
plenara G.G. a, P.M.R. din de­
cembrie 1959, a luat o serie de
misurl menite să asigure con­
tinua dezvoltare a efectivului
de animale. Printre acestea* se
numără şi icalvarea în acest
an, a inc* 147 construcţii în
gospodăriile agricole colective
(22 grajduri, -21 magazii, 20
saivane, 22 remize, 22 materni­
tăţi pentru scroafe, 20 pătule şi
19 coteţe pentru păsări).
De asemenea, numărul ani­
malelor va trebui să crească
pînă îr. caui 1963 cu li la su­
tă la bovine, cu 17 la sută la
porcine, cu 13 la sută la ovine
şi cu 11 la sură Ia păsări. Pe
raion, numărul vitelor mari va
creşte la 57.000capete. Produc­
ţia de carne Va creşte şi ea cu
16 la sută, cea de lapte cu II
ia sută, iar cea de iînă cu 12
la sută.
Anul acesta statul sprijină în întreacă suma de 4.274.550 lei. din Negoi un fond dc bază care ducătorilor masculi cu origine In raionul Haţeg sînt posibi­ condiţiile optime pe care Ie ofe­
mare măsură creşterea număru­
lui de vaci, oi şi scrotiţe în uni­
tăţile socialiste aie agriculturii.
In atară de posibilităţile finan­
ciare proprii pe care Ie au 24
din gospodăriile noastre colecti­ întovărăşirile zootehnice din ra­ de munte, contribuie din plin Ia troducerea metodelor zootehnice trebuie însă luate măsuri de se­ malelor.
DRUMUL SOCIALISMULUI 1645
MOBSTBE VOLUMTnSlE
partid pregătiţi din punct de ve- varăşii respectivi îşi sporesc mai Se în f r u m u s e ţ e a z ă oraşul oraşului, au fost plantaţi, recent, peste
500 bucăţi trandafiri.
dere politic şi profesional. Noii mult eforturile în muncă, obţin ORĂŞT1E. In ultimii ani, în oraşul
nostru au apărut noi cartiere. Unul ELENA IOAN
membri şi candidaţii de partid rezultate din ce în ce mai mari. din acestea se află în apropierea
rîului Beriu, cuprinzînd şi strada 01- Prin contribuţie voluntară
sînt încadraţi în cercurile de stu- Organizaţiile de partid au^ da­ ga Bancic. Pentru a-1 face mai fru­
mos, cetăţenii care locuiesc în noul HAŢEG. In satul Boiţa din raionul
diu ale învăţământului de partid, tăria să stimuleze pe aceşti to- cartier au prestat sute de ore de Haţeg a început săparea fundaţiei
muncă voluntară. Astfel, în primă­ căminului cultural pe care colectiviş­
participă la viaţa' de partid ; bi- varăşi, să le popularizeze meţo- vara acestui an ei au procurat şi tii au hotărît să-l construiască prin
plantat peste 200 pomi fructiferi şi contribuţie voluntară.
rourile organizaţiilor de bază . dele de muncă în scopul extin- ornamentali, transformînd un loc vi­
ran într-un parc frumos. Suprafaţa pe care se construieşte
îe-au încredinţat anumite sarcini derii lor peste tot unde e po­ acest lăcaş de cultură este de peste
Prin grija sfatului popular, au fost 160 m.p.. Căminul va avea o sală de
şi urmăresc felul cum acestea sibil. întreprinse şi alte acţiuni privind în» spectacole cu o capacitate de 200
se îndeplinesc pe parcurs. frumuseţarea oraşului Orăştie, Aşa de locuri, o scenă fixă, o cabină pentru
Deosebit de folositoare centru pildă, s-au repartizat pe circumscrip­ aparatele de proiecţie etc.
ţii un număr de peste 300 puieţi de
Educarea candidaţilor îmbogăţirea cunoştinţelor can­ pomi ornamentali, care au fost plan­ Înainte de începerea lucrărilor, au
taţi în parcuri, zone verzi şi diferite fost procurate 6.000 buc. ţigle, 3.000
de partid — sarcină didaţilor de partid s-au dovedit locuri virane. In parcul din centrul kg. ciment, 20.000 buc. cărămizi, 100
m.c. piatră, lemnul de brad necesar
importantă a fi expunerile pe anumite teme Cum combatem şi alte materiale.
In rîndul candidaţilor de par. teoretice legate strîns de activi­ Rapănul merilor este cea mai dău­ PETRU FARGAŞ1U Tinanil samoilă Csovio de la fabrica de ciorapi „Sebe­
tid sînt primiţi, desigur, cei mai tatea practică de la locurile de nătoare boală a pomilor fructiferi. Pa­ şul“ din Sebeş, este fruntaş în producţie la secţia vopsitorie.
merituoşi tovarăşi. Dar cu toate muncă. Dar, asemenea expuneri gubele pe care le suferă pomicultu­ rapănul merilor Lucrind cu atenţie şi cu simţ de răspundere, el contribuie
acestea, pe linie de partid, el ia I. M. Barza nu s-au făcut. ra din regiunea noastră în fiecare an din plin la depăşirea sarcinilor de plan şi realizarea de
din cauza rapănului se pot evalua re în timpul iernii, ci se dezvoltă
pînă la 400 vagoane de mere. mai departe pe frunzele căzute. A- economii.
ceste frunze constituie un focar de In clişeu: Samoilă Csomo, lucrind la maşina de vopsit.
multilateral. Odată deveniţi can­ a avut asemenea iniţiative şi infecţie puternic. •
didaţi de partid, ei parlicipă a- nici comitetul raional nu a avut ---------------------------- S 3 ------ -------------------------------
lături de ceilalţi comunişti Ia în atenţia sa aşa ceva. In cursul lunilor aprilie şi mai,
conducerea activităţii din toate sînt puşi în libertate sporii ciupercii Pentra educarea patriotică
domeniile. Şi pentru ca aportul Cu mult interes sînt ascultate
tor în această conducere să le de toţi oamenii muncii informă­ a ţăranilor muncitori
fie cît mai mare, trebuie înar­ rile asupra evenimentelor inter­
naţionale. Acestea ar ajuta la
maţi cu teoria marxist-Ienlnistă, cunoaşterea de către candidaţi Folosind cu pricepere forme atrac­ frăţia de arme ce s-a cimentat între
a eforturilor depuse de ţările so­ tive în activitatea sa, căminul cultu­ soldaţii romîni şi sovietici.
cu metodele de conducere ale ral din Visca contribuie Ia cultivarea
în rîndul ţăranilor muncitori a unui De asemenea, au mai fost ţinute
partidului, trebuie a să în­ înalt sentiment patriotic. Astfel, pen­ conferinţele „1907“ şi „Viaţa şi lupta
tru a dezvolta dragostea faţă de pa­ comuniştilor ţn ilegalitate“.
ţeleagă mai bine menirea lor
Răspunzîrid interesului manifestat de
în procesul producţiei şi a vieţii cialiste în frunte cu Uniunea
social-culturale. Sovietică pentru destinderea în
Este necesar ca în perioada relaţiile internaţionale, pentru Primăvara, imediat după înflorit, ce se răspîndesc cu ajutorul vîntu- tria noastră socialistă, faţă de par­ tineri pentru cunoaşterea vieţii şi lup­
tid şi faţă de trecutul istoric al po­ tei eroilor utecişti, au fost expuse
de candidatură, toii tovarăşii să apărarea păcii etc. Comitetul pe frunze apar primii spori ai ra­ lui şi sînt duşi pe frunzele tinere pe porului, căminul cultural din comuna biografiile eroilor Filimon Sîrbu şi
aibă sarcini bine definite, în ra­ pănului. Ei produc deîndată pete fine, care le îmbolnăvesc. Vara boala se Visca, raionul llia, a organizat un ci- Vasile Roaită.
port cu specificul muncii şl cu ra„ioAnal de partid .Bra-d ar trebui de culoare neagră gălbuie, atît pe răspîndeşte prin conidii, însă de data cl i de conferinţe pe aceste teme.
posibilităţile ce le are fiecare sa 'ndrurrie organizaţiile de par partea superioară a frunzelor cît şi aceasta ea provine din frunzele ata­ Un minunat mijloc de educare pa­
Din acest ciclu au făcut parte con­ triotică este şi popularizarea cărţilor
pentru realizarea sarcinilor res- *id din raza sa de activitate pe cea inferioară. Aceste pete cresc, cate în primăvară. ferinţe ce tratau episoade din miş­ de literatură cu conţinut patriotic.
carea muncitorească, teme din viaţa Astfel, au fost prezentate în cadrul
pective. Comitetul de partid de pentru a organiza mai bine se unesc şi ocupă întreaga suprafaţă Combaterea rapănului constă în şi lupta ţărănimii muncitoare împo­ serilor literare, referate dintre care
triva exploatatorilor etc. amintim: „Ştefan cel Mare în • li­
la I. M. Barza se pare însă că munca de informare a maselor a frunzei. Frunzele bolnave de rapăn măsuri preventive şi îngrijirea pomi­ teratura noastră“, şi „Istoria patriei
Astfel, într-una din seri, colectivul în opera lui Sadoveanu".
ă înţeles greşit modul de repar­ de oameni ai muncii cu aseme­ mor din cauza unei pierderi de apă lor prin stropiri. Pentru combaterea de conferenţiari a prezentat ţărani­
tizare a sarcinilor pentru candi- nea probleme. exagerată şi cad înainte de vreme, rapănului e necesar să se rărească lor muncitori expunerea „Amintiri din Pentru artiştii amatori din echipa
daţii de partid. El a redus totul reducî'id astfel posibilitatea de hră- pomii din livezile prea des plantate timpul celor două războaie mon­ de teatru, s-a organizat citirea în co­
la unele indicaţii dade secretari­ Sugerăm apoi organizaţiilor nire a pomilor. Pomii bolnavi se des­ şi să se îndepărteze muşchii şi liche­ diale" cînd ţara noastră a fost co­ lectiv a unor piese cu conţinut pa­
lor organizaţiilor de bază, fără de partid de la î. AU Barza frunzesc încă din tropită de militariştii germani. Cu a- triotic din literatura claJcă şi con­
metoda acelor organizaţii de luna iulie, iar creş­ nii. In acest fel cest prilej, profesorul Haiduc a indi­ temporană, printre care: „Apus dc
se înlătură atmos- cat pe hartă locul principalelor bătă­ soare" de B. Şt. Delavrancea şi
lii ce le-a purtat armata romînă îm­ „Ultimul mesaj" de L. Fulga.
ă se interesa îndeaproape dacă partid care au repar’izat candi­ terea lăstarilor şi S F A T U L fera umedă din co-. potriva cotropitorilor germani. Au
candidaţii au sarcini concrete, daţii de partid cu mai puţină luat cuvîntul şi ţărani muncitori care Acestea sînt doar cîteva din for­
ce fel de sarcini şi cum sînt a- experienţă pe lîngă membri de a mugurilor de roana pomilor. Un» au participat ia aceste bătălii, po­ mele de activitate folosite de către
rod pentru anul vestind despre vitejia ostaşilor ro- căminul cultural pentru a contribui
agronomului de este cu putinţă, mîni şi ura neîmpăcată faţă de mili­ la educarea patriotică a ţăranilor
tariştii germani. Printre cei care au muncitori. Căminul cultural din Visca
jutaţi să le îndeplinească. Mai partid cu o experienţă mai bo­ următor precum şi frunzele căzute şi participat Ia discuţii a fost şi Tămaş va acorda şi în viitor o atenţie deo»
Alexandru care a luptat şi a fost sebită educării patriotice a oameni»
mult, comitetul de partid respec­ gată în munca de partid, eco­ coacerea fructelor şi lemnului suferă care conţin ciuperca bolii se greblea­ rănit pe frontul antihitlerist. El a lor muncii.
reliefat eroismul ostaşilor sovietici şi
tiv nici măcar nu a cerut birou­ nomică şi de stat. Să vegheze mult. Pe fructe, din cauza atacului ză şi se ard. Aceste măsuri nu înlă­ SAVIAN POPESCU
rilor organizaţiilor de bază să-l apoi Ia o mai justă repartizare de rapăn, se formează pete negre, tură însă total atacul. De aceea e profesor
informeze periodic despre mun­ a membrilor şi candidaţilor de mate, înconjurate de un inel subţire necesar să se stropească pomii cu
ca cu candidaţii de partid şi, vă- partid pe locurile de muncă, în alb-argintiu. In dreptul acestor pete zeamă bordeleză, merfazin sau zeamă
zîndu-se în afara acestor obli­ aşa fel ca ei să poată contribui pieliţa fructului plesneşte împiedieînd sulfo-calcică. Primul tratament se va
astfel creşterea. Merele cad înainte aplica înainte de înflorit cu zeamă
gaţii, birourile organizaţiilor de mai activ la îndeplinirea sarci­ de coacere. Pomii atacaţi de rapăn bordeleză în concentraţie de 0,75 la
bază nu au făcut asemenea in­ nilor ce le stau în faţă. produc nu numai mere pătate, neas- sută sau cu zeamă sulfo-calcică în
formări niciodată. Aceasta a dus Să nu uităm nici un moment pectuoase şi care nu se păstrează bine concentraţie de 10 la sută. E bine Qj/i Qit#LnéJ& L IB R Ă R IIL O R
acolo încît, în prezent, comitetul că faţă de creşterea candidaţilor dar şi o recoltă scăzută. ca acest tratament să se facă cu
de partid avem o răspundere zeamă si.lfo-calcică pentru a combate CARTEA duinţă spre copilăria şi adolescenţa
cunoaşte decît foarte vag can­ mare. Şi de felul cum vom fi Atacul continuă şi în depozite unde în acelaşi timp şi făinarea mărului. PRIETENULUI MEU aţii de îndepărtate.
didaţii de partid, felul cum mun­ pătrunşi de însemnătatea acestei pagubele produse sînt în funcţie In timpul înfloritului, stropirile se sis­
cesc şi ce rezultate obţin. răspunderi depind rezultatele lor de puterea atacului din livadă. Rapă­ tează. Al doilea stropit cu zeamă bor­ de Anatole France Lectura acestei cărţi va prilejui ci­
în producţie şi înafara produc­ nul atacă şi ramurile tinere pe care deleză în concentraţie de 0,5 la sută . In „Cartea prietenului meu", prima titorilor noştri tineri cunoaşterea ar­
Din partea organizaţiilor de ţiei. apar pete negricioase în dreptul că­ cu merfazin 0,08 la sută se face du­ din ciclul autobiografic al lui Anatole tei de povestitor a marelui scriitor
partid, se cere apoi să ur­ rora ţesuturile sînt omorîte şi coaja pă scuturarea florilor. Al treilea stro­ France, marele scriitor francez evocă francez Anatole France.
mărească mereu felul cum. cresc i. s. pare răscolită. pit se va aplica cînd fructele au viaţa lui Pierre Noziere din primii
candidaţii de partid din punct mărimea unei nuci. La acest stropit ani ai copilăriei şi pină in pragul ŢARA LUI SANNIKOV
de vedere profesional şi politic. Ciuperca ce produce boala nu moa- zeama bordeleză se amestecă cu de- adolescenţei.
Din întîlnirile şi discuţiile pe­ tox 25 în concentraţie de 0,75 la su­ de V. A. Obrirvv
riodice organizate cu ei ne pu­ In turneu tă pentru a combate şi fluturii care Cartea transpune cititorul in viaţa Romanul ştiinţifico-fantastic „Ţa-a
tem da seama cum au muncit, produc viermănoşirea fructelor. Dacă armonioasă de familie a micului Iui Sannikov" al scriitorului V. A.
ce greutăţi a u ’avut şi cum au Intre 28 martie şi 7 mai, torii teatrului din Petroşani au Pierre, subliniază dragostea şi căl­ Obrucev redă expediţia unui grup de
înlăturat greutăţile ivite. Comi­ Teatrul de stat „Valea Jiului“ prilejul să-şi verifice în faţa timpul se menţine ploios, este nece­ dura căminului părintesc, îşi bate joc cercetători pe întinsul Oceanului în ­
tetul de partid respeciiv nu a ma­ se găseşte în turneu prin ţa­ unui mare număr de spectatori sar să se mai aplice un tratament de metodele improprii de a învăţa, gheţat de Nord, in căutarea unei mari
nifestat destulă preocupare nici ră cu piesele „Fiul rătăcitor“ posibilităţile lor artistice, să precum şi de dascălii închistaţi şi întinderi de păvnint, presupusă ca e-
în această direcţie. Activiştii săi de ti/on Ranet şi .,Inspecto­ poarte mesajul artei noi, înflo­ după două săptămîni. Tratamentele cu tipicari, lipsiţi de orizont. xistentă, cunoscută sub numele de
s-âu întîlnit foarte rar cu can ­ rul de poliţie“ de J. B. Priste- rită pe meleagurile Văii Jiu­ merfazin se aplică numai la măr. „Ţara lui Sannikov". După o călă­
didaţii de partid, iar discuţii or­ ley. Vor fi prezentate specta­ lui în anii regimului nostru Cu măiestria sa de mare povesti­ torie lungă şi plină de primejdii ex­
ganizate cu ei nu a întreţinut cole in localitâţ le Craiova, Pi­ Prin aplicarea la timp şi în bune tor, Anatole France reconstituie psi­ ploratorii găsesc într-adevăr acest pă­
aproape de loc. teşti, Bucureşti, centrele mun­ de democraţie populară. hologia copilului, universul şi fan­ mânt cu climă dulce în mijlocul ghe­
citoreşti din Valea Prahovei, condiţîuni a tuturor acestor măsuri, tezia sa, privind cu ironie şi îngă- ţarilor, care a păstrat formele geo*
apoi Oraşul Stalin, Sibiu, Alba Din distribuţie fac parte ac­
Iulia. Cugir, Arad, Caran­ se vor obţine recolte sporite de fructe.
sebeş ş.a. torii : Gh. Iorăănescu, Ana
STELIAN SARARU
Colda, Ion Pavlescu, Vladimir cercetător
Jurăscu. Anca Ledunca, Lu­ Staţiunea experimentală horticolă
Odată deveniţi candidaţi, to- In cele 39 zile de turneu, ac- cian Temelie şi alţii. — Geoagiu
logice, flora şi fauna erei quaternare.
dezvoltarea şeptelului, la spori­ avansate de creştere a tinere­ lecţie a porcului de Strei, de Cei trei exploratori izbutesc să cu*
rea producţiei de carne, lapte tului. Toate acestea pot contri­ extinderea creşterii acestei va­ noască în amănunt toate formele de
şi Iînă. bui la ridicarea producţiei, la viaţă a naturii şi a oamenilor găsiţi
dezvoltarea corporală şi la re­ rietăţi în unităţile socialiste ale in Ţara lui Sannikov şi să facă o se­
Să creştem animale zistenţa la boli a taurinelor. Un agriculturii. rie de observaţii de ordin ştiinţific
¦ aport însemnat în această di­ dintre cele mai valoroase. Din păcate
recţie îl poate aduce extinderea Creşterea efectivului de ani­ insă, toate probele evidente pier in­
de rasă actualei reţele a punctelor de tr-un naufragiu din care cei trei ex­
însămînţări artificiale la vaci. male în raionul Haţeg e deter­ ploratori abia scapă cu viaţă.
Din efectivul total de taurine,
70 la sută este format din rasa In ceea ce priveşte dezvolta­ minată, în afară de măsurile Instructivă şi palpitantă, cartea tui
Pintzgau şi Metiş, iar 30 la şu­ rea creşterii ovinelor, în acea­ Obrucev va pasiona pe cilitorii noş­
ve — posibilităţi care asigură ionul nostru care au obţinut re­ tă din rasa Siementhal şi Me­ stă privinţă am avut deficienţe .tehnice şi organizatorice şi de tri tineri.
cumpărarea a 150 vaci, 2.000 ol zultate frumoase atît în creşte­ tis. In cadrul acţiunilor de se­ destul de serioase. Aşa, de pil­
şi il5 scrofiţe, statul a acordat rea animalelor şi producţiei a- lecţie s-a extins reţeaua unită­ dă, în acţiunea' de ţigaizare care gradul de pregătire al cadrelor VIAŢA IN DELTĂ
acestor gospodării colective cre­ cestora, cît şi în realizarea de ţilor de control a producţiei de se duce de peste 10 an!, rezul­
dite care se ridică la suma de constru-cfii. întovărăşirea zoo­ iapte la vaci şi identificarea ti­ tatele sînt încă destul de sla­ din acest sector, care vor. tre­ de conf. univ. N. Botnariuc
un milion de lei pentru procu­ tehnică din Fizeşti, de pildă, neretului mascul şi femei de ra­ be. Am reuşit să ţigaizăm abia Lucrarea „Viaţa in deltă" de conf.
rarea de Vaci, 900.000 lei'pen­ care are 240 de oi şi 24 vite să, apt pentru reproducţie. 4 ia sută din totalul ovinelor. bui să ţină pas cu cele mai noi univ. N. Botnariuc cuprinde descierea
tru curopăi arca de oi şi 25.000 maii, şi-a construit un grajd de Aceasta şi datorită faptului că deltei, geografia, evoluţia, istoria şi
Iei pentru cumpătarea de scrofi- 100 capete vite mari şi două Prin achiziţionarea animale­ condiţiile de mediu nu sînt toc­ realizări ale ştiinţei în ramura documentele rămase din trecut asu­
ţe. Gospodării colective cum saivane a căror valoare nu de­ lor cu însuşiri de rasă şi pro­ mai propice pentru creşterea pra deltei, cit şi descrierea vieţii şi
sînt cele din Silvaşu de Sus, păşeşte suma de 11.000 lei. La ductivitate superioară s-a stimu­ ovinelor ţigăi. Există însă şi o zootehnică. ’ interdependenţei dintre mediu şi vie­
Silvaşu de Jos, Galaţi si altele fel, întovărăşirea zootehnică din lat creşterea de animale cu o altă cauză care a determinat ca ţuitoarele din deltă. Autorul sublinia­
au şi ridicat de la bancă o bună Vaidci, care arc 50 dc oi şi ca­ ridicată valoare zootehnică atît procentul de ţigaizare să tie re­ Valorificarea tuturor posibili­ ză de asemenea importanţa economi­
parte din aceste credite. Colecti­ pre, 20 de vite mari, a construit în cadrul unităţilor socialiste dus. Avem încă şi în prezent un tăţilor cere din partea organiza­ că a deltei, bogăţiile ei uriaşe, re­
viştii din SMvaşu de Sus, care un grajd pentru 50 dc vite mari cît şi în rîndul crescătorilor număr foarte restrîns de specia­ ţiilor de partid să-şi însuşeas­ prezentate in special prin peşte şi
la I ianuarie a’.c. nu aveau nici cu numai 5.000 Iei’. Asemenea particulari. lişti care să îndrume unităţile că pe deplin hotărîrea plenarei stuf.
o oaie în gospodărie, dispun a- construcţii ieftine s-au realizat socialiste din agricultură şi să G.6. al P.M.R. din 3-5 decem­ Probleme destul de complexe silit
cuni de 405 oi (ţâră a mai so­ ş? în întovărăşirile- zootehnice Măsurile luate pentru îmbună­ ajute mai mult Ia extinderea brie 1959, care subliniază ne­ redate intr-un stil curgător, simplu,
coti mieii celoi 100 oi care au din Zeicani, Rîu dc Mori, Oha- tăţirea bazei furajere şi interzi­ metodei însămînţări lor artificia­ cesitatea creşterii animalelor folosindu-se expresiile şi exemplele
tâtat între timp). In cursul a- ba-Sibişel, Păucincşti, Stei, Lun­ cerea sacrificării tineretului apt le la oi. proprietate obştească. cele mai nimerite pentru scopul prin­
cestui an el ău mai cumpărat ca Cernii. pentru reproducţie, va face oa cipal al cărţii, popularizarea cunoş­
14 boi de muncă. Şi colectiviştii efectivul de taurine din raion Din efectivul de porcine exis­ Cu toate că nu a trecut mult tinţelor asupra deltei, aiit de puţin
'din Silvaşu de Jos au primit Fondul de bază al întovără­ să ajungă în următorii 3-5 ani tent în raionul Haţeg, care a- timp de la întocmirea planuri­ cunoscută la noi.
credite îi. sumă de 98.000 lei cu şirilor zootehnice din raionul la peste 40.000. din care 20.000 junge la aproximativ 9.570 bu­ lor de producţie, o parte destul Această carte deschide orizontul ci­
care au cumpărat 88 boi. 2 vaci Haţeg, se ridică la 1.600.000 vaci de lapte. căţi, peste 90 la sută este re­ de însemnată din gospodăriile titorului, ii dă expheaţiu ma/erlalis-
şi 214 oi. La rîndul lor colec­ lei. Numai întovărăşirea zooteh­ prezentat prin „negru de Strei“, colective şi-au îndeplinit de pe dialeciică a fenomenelor, ii îmbogă­
tiviştii din Toteşti au cumpărat nică din Lunca Cornii Superi­ Ameliorarea raselor Pintzgau influenţa condiţiilor locale de acum plănui la cumpărări de ţeşte cunoştinţele biologice asupra del­
20 de scrotiţe ş.a. oară are un fond de bază în şi Siementhal trebuie orientată creştere şi însuşirile moştenite animate şi în special vaci, porci tei, îi trezeşte interesul neniru această
îndeosebi spre ridicarea produc­ de la porcii locali, reunesc a- şi oi. Este necesar ca în tim­ regiune care abia m orînduirea de­
Toate acestea vor tace ca gos­ ţiei de lapte de la 1.400 litri cît ceste tipuri într-un material pul cel mai scurt gospodării a- mocrat populară a fost integrată in
podăriile colective din raionul este în prezent la 2.000 litri pe gricole colective cum sînt cele circuitul economic al ţării.
nostru să se întărească din cap de vacă. Aceasta se poate Cartea se adresează cercurilor largi
punct de vedere economic, iar realiza în cadrul acţiunilor de din Galaţi, Reia, Uric, Hobiţa dc tineri cititori interesaţi ele pro­
blemele ştiinţelor naturale, biologiei,
şi altele să treacă la înlocuirea dornici să-şi cunoască patria cu bo­
găţiile şi frumuseţile ei.
animalelor neproductive şi în
special a bivoliţelor cu anima­
le de rasă.
Folosind 'din plin posibilită­
ţile raionului Haţeg în ce pri­
valoarea fondului de bază să valoare de 34.573 lei, iar eea ameliorare şi folosire a repro- omogen. veşte creşterea animalelor şi
In întovărăşirile se iridică la 41.424 lei. Toate cunoscută îndeosebi sub rapor­ lităţi de creştere a efectivului ră relieful lui se vor putea în­
zootehnice acestea confirmă că actualele tul producţiei, prin îmbunătăţi­ porcilor din rasa „negru de deplini cu succes sarcinile tra­
forme de creştere în comun a rea condiţiilor de hrănire şi în­ Strei“. In următorii 5 ani a- sate de partid şi guvern în do­
Nu putem trece cu vederea animalelor, ereate în satele grijire, prin lărgirea bazei fu­ meniul dezvoltării creşterii ani­
rajere cu nutreţ siloz şi prin in­ cesta ar putea să depăşească
20.000 capete. Pentru aceasta