Page 27 - 1960-04
P. 27

N r. 4645                                                                                                                        u H U M l I. S U I A A U . S Ml ' L U I                                                                                                                     P&g. 3

Invăiâiura le                                                                     Cu spirit de răsp u n d ere Actualităţi din ţările socialiste
                                                                                  Rafila Popa, preşedinta Co­ le din raion au obţinut de ase­
                  de D. A. LAZURKINA
                                                                                  mitetului raional al femeilor din menea unele, rezultate bune în
                          membră a P.C.U.S. din 1902
                                                                                  Uia, citise darea de seamă. De­ munca de creştere şi educare a
Pe toţi cei ce am avut fe­ — Ei, asta nu e bine —
                                                                                  SEMANATOAREA RAPIDA AIBSlegatele,. care umpluseră sala elevilor. Multe profesoare, învă­
                                                                                                                                                                                        U. R. S. S.                                                                           R. P. Chineză

ricirea să lucrăm sub con­ a observai imediat Lenin. în­                          cinematografului din localitate, ţătoare şi educatoare participă                                                   DMITRI KÂMÎSENKO                                                             0 METODA NOUA

ducerea directă a lui V. I. Le­ seamnă că voi înşivă nu a-                        trăiau emoţiile evenimentului. la activitatea cultural - artistică                                                                                                                               DE ELABORARE

nin, să fim alături de el în veţi o atitudine justă faţă                          Erau mîndre că darea de seamă desfăşurată la căminele cultura­                                                                                                                                 A OŢELULUI ALIAT

timpul evenimentelor revo­               de ele, înseamnă că le ig­               cuprinsese o bună parte din ac­ le precum şi la acţiuni patrioti­                                        Omul de ştiinţă sovietic Dmi-              Moscovei a dat rezultate pozi­            La oţelăria din Bensii (Chi­
luţionare, ne-a uimit atenţia            noraţi.                                                                                                                                        tri Kamîşenkc, doctor în ştiinţe              tive.                                   na de nord-est) aplicîndu-se
deosebită cu care llici trata                                                     tivitatea desfăşurată de femei în ce. Ou toate acestea, cadrele di­                                   agricole, a proiectat o semănă­                                                       o nouă metodă de producţie
.amănunţit fiecare lucru, a-               Şi imediat Vladimir llici                                                                                                                    toare pneumatică cu ajutorul                     D. Kamîşenko îşi propune să          s-a redus timpul de elabora­
                                                                                  timp de doi ani de zile, activi­ dactice din raionul Ilia mai au                                      căreia la însămînţarea cereale­               iacă experienţe de însămînţare a        re a oţelului în cuptoarele e-
                                                                                                                                                                                        lor se poate realiza o viteză de              cerealelor ou ajutorul semănă­          lectrice cu 1,30 ore.
                                                                                  tate îndreptată spre dezvoltarea încă multe de făcut în organi­                                       15-30 km. pe oră. Ea introduce                toarei proiectate de el la o vi­
                                                                                                                                                                                        cît se poate de bine seminţele                teză de 50-60 km. pe oră. In-             In acest scop au fost unifi­
preciind şi ţinînd cont de a adăugat :                                            şi întărirea economico-organiza- zarea timpului liber al elevilor,                                    în pământ şi contribuie astfel la             trucît nu există tractoare care         cate operaţiile din converti-
                                                                                                                                                                                        obţinerea unui spor de recoltă                să dezvolte o asemenea viteză,          zor şi cuptorul electric, iar o-
orice detalii, chiar dacă a- — Noi trebuie să cîştigăm                            torică a unităţilor socialiste ale în munca de educare patriotică                                                                                   semănătoarele vor ii trase de           jtelul lichid curge direct din
                                                                                                                                                                                        de 200-300 kg. la hectar.                     un elicopter cu ajutorul unui ca­       convertizor în cuptorul elec­
cestea păreau la început                                                          agriculturii din raion, munca şi internaţionalistă a elevilor,                                                                                      blu.                                    tric.
multora neesenţiale sau se­                                                                                                                                                               Maşina poate fi folosită la în­
cundare. Si de fiecare dată        încrederea soţiilor muncito­                   desfăşurată pe tărîm cultural şi în combaterea superstiţiilor şi                                      sămînţarea oricăror culturi —                    Dacă experienţa va reuşi, se           In prezent durata linei şar­
Vladimir llici reuşea să do­       rilor,trebuie să ne stră­                      obştesc. Erau mîndre şi pentru misticismului.                                                                                                       deschide . frumoasa perspectivă         je este de numai 2-2,5 ore in
                                   duim a le transforma din-                                                                                                                            începînd cu macul şi terminând                ca pe vastele întinderi din Ka-         timp ce prin încărcarea cup­
                                                                                  faptul că la s ă r - --------------------  v^                  O sarcină de                                                                         zahstan, Siberia şi regiunea Voi-       torului electric cu încărcătură
                                                                                                                                 W o v/ v • seamă în orga-                              cu porumbul.                                  găi să se efectueze însămînţă-
vedească simplu şi convin­ tr-o forţă, în cel mai fericit                         băîoărea lor erau ¦                                                                                                                                 rile în termene cît se poate do
                                                                                                                                                                                           încercarea semănătoarei rapi­              scurte.
gător tovarăşilor săi de lup­ cazneutră, în simpatizante                          bdierofualtuai memrabiroi-i ^CUo- nnjfceiruini ţţua rruatiuonnuailuă «aniţzjkaerer aajfimCOppu!.-
                                                                                                                                                                                        de timp de cîţiva ani în colhozu­
tă importan­                       III!  ale cauzei                               nal de partid în n f p n i p ií n r d i n IH n Hor revine şi pă-
ţa deosebită a                           noastre. Iar                             ffrriuthnftfei icr.uii tîonVv,. U J  Í U I U U l M U U rriinn iţiillon rr anc™estt„orraa              rile şi sovhozurile din regiunea

unei situaţii     aimuditi.              pentru aceas­                            Dumitru Ţogoe,                                 ....... .... şi în special ma-
sau a alteia,                            ta, nu e nici o
                                                                                  .prim-secretar a'l                             maior. Se mai

pe care ei                               nenorocire da­                           Comitetului raional de partid întîmplă ca unele mame să pu­
                                         că ne intere­
de.ip.*e JLmhin-o luaseră                                                         Ilia. nă copiii ia alie treburi, răpin-

în considera­                            săm cu fiecare                           Darea de seamă a arătat că cju-ie din timpul rezervat pentru                                                                           DEŞEURILEFABRICILOR rece necesita 3,5-4 ore.
                                                                                                                                                                                                                                                                                 Noua metodă de elaborarea
re mai înain­                            ii ocazie de tre­                        în cei doi ani de activitate, co­ învăţătură. Aceste atitudini au                                     D. Germană
                                                                                  mitetele şi comisiile de femei, fost combătute cu tărie de că­
te. îmi amintesc următoarea burile şi grijile lor, dacă în­
                                                                                  sub îndrumarea permanentă a                tre delegatele la conferinţă.                                                                                                                    oţelului permite de asemenea
întîmplare: cu ocazia sosi­        conjurăm cu atenţie copiii,                    organelor şi organizaţiilor de                                                                                                IE AMIDON                                                     să se facă economie de ener­
rii la Geneva în 1904, am          iar dacă e necesar, chiar să                   partid, au desfăşurat o activi­               Participantele ia (discuţii au a-                                                                                                             gie electrică şi electrozi. Apli­
primit sarcina de a relata         le ajutăm în gospodării.                       tate rodnică. Dacă în anul 1958.           naiizat cu spirit de răspundere                               L a . fabrica de amidon din                bricţle de amidon, nu era între­        carea experimentală a acestei
lui llici despre felul cum                                                        în raionul Ilia existau doar 4             munca desfăşurată de comitetul                             Loitz, raionul Dominin, regiu­                buinţată.                                metode a început în aprilie
revoluţionarii de profesie —         Această indicaţie leninistă                  gospodării agricole colective cu           raional al femeilor şi au făcui                            nea Neubrandemburg, se obţine                                                         1959. De atunci au fost elabo­
bolşevicii — desfăşurau pro­       ne-a deschis ochii • asupra                    142 de familii, în prezent în              numeroase propuneri de îmbu­                               albumină pentru furaje din apa                   Specialiştii întreprinderii au       rate aproximativ 1.600 de şar­
paganda printre muncitori,         importanţei pe care o are                      raion sînt 36 gospodării colec­            nătăţire a muncii, de viitor. Ele                          în care au fost fierţi cartofi.               pus la punct o motedă de' ob­           je.
i-am vorbiţ despre vizitele        munca printre soţiile mun­                     tive şi 90 de întovărăşiri agri­           au subliniat faptul că rezulta­                            Pînă acum această apă, care se                ţinere a albuminei prin evapo­
făcute în cartierele fabricilor,   citorilor, a devenit una din                   cole. Contribuţia femeilor la a-           tele bune obţinute de către co­                            găseşte în cantităţi mari la fa-              rarea apei de cartofi fierţi.                 R. P. Bulgaria
despre discuţiile şi convor­       legile de bază ale activităţii                 tragerea ţăranilor muncitori pe            mitetul raional al femeilor s-au
birile care aveau loc chiar in     propagandei bolşevice din                      calea muncii în comun, a fost              datorat îndrumării permanente                               R. Cehoslovacă                                                                    O  DEZVOLTAREA INDUSTRIES
locuinţele muncitorilor. Vla­      Petrograd.                                     mare.                                      din partea Comitetului raional                                                                                                                          ALIMENTARE
dimir llici m-a ascultat cu                                                                                                                                                               Uzina de ceasornice „Chro- cele şi-au păstrat dimensiuni­
atenţie, apoi deodată m-a            încetul cu încetul, munci­                      Bine au muncit în această               de partid Ilia şi ăl Comitetului                           notechna“ din Cehoslovacia a le anterioare şi forma plată.                               Industria alimentară este una
întrebat :                         toarele şi soţiile muncitori­                  direcţie comitetele de temei din                                                                                                                                                            dintre cele mai dezvoltate ra­
                                                                                  Eâpuşnic, Ilia, Dobra, Lăpugiu,            regional al femeilor.                                                                                                                            muri ale economiei naţionale a
   — Dar cum vă tratează           lor erau antrenate tot mai                     Vete!, Pojoga, Burjuc, Şcimuşşi
soţiile muncitorilor ?                                                            altele, remarcîndu-se în mod                  Conferinţa raională a femei­
                                   activ în mişcarea revoluţio­
                                                                                                                             lor din Ilia a demonstrat încă
                                   nară. îmi amintesc ce ca­
                                                                                                                             odată că femeile constituie un

Recunosc, această între­ racter grandios a căpătat                                deosebit tovarăşele Ioana An- ajutor preţios în lupta pentru pus la punct producţia ceasor­ Orificiul pentru indicarea da­ Bulgariei. Producţia ei reprezin­
                                                                                  ghei, Rozaiia Drăghincea, Lu-
bare mi s-a părut că nu a-         manifestaţia femeilor din                      creţia Costa, Viorica Rusii, Do­           constr uirea sociajisrrţului.                              nicelor de mînă „Primi“ care                  tei şi zilei este executat pe           tă peste trei pătrimi din expor­
vea vreo legătură directă cu       Petrograd în anul de luptă                     rina Roşea etc.                                                            V. ALBU                    indică data si ziua. Ceasorni-                cadran în locul cifrei trei. Sub        tul ţării. Conservele, gemurile,
subiectul discuţiei noastre.       1917. Ele au ieşit pe străzi                                                                                                                                                                       sticla protectoare s-a montat           jeleurile şi compoturile de pro­
Dar trebuia să răspund. Şi         ducînd în Inimile lor indig­                      In darea de seamă s-a ară­                                                                                                                       o lentilă miniaturală care mă­          ducţie bulgară se bucura de o
deodată îmi răsar în minte                                                        tat apoi cum colectivistele au                                                                                                                                                              înaltă apreciere pe piaţa inter­

privirile întunecate, neprie­ narea şi furia împotriva ab­                        participat ia' muncă în gospodă­                                                                                                                    reşte cifrele datei.                    naţională.

tenoase, cu care ne întîmpi- solutismului ţarist, împotri­                        ria colectivă în proporţie de pes­                                                                                                                                                          Conform prevederilor volumul

nau în locuinţele lor soţiile      va exploatării şi nedreptă­                    te 95 la sută şi că au desfă­              |VW»AA^A                                                   flau in ziua de 28 martie.                       I. P. D. Coreeană                    industriei alimentare va creşte
proletarilor. Dar cum să nu        ţii. Ele au părăsit şirurile                   şurat o bogată activitate cultu­                                                                                                                                                            anul acesta cu aproximativ 22
se intîmple astfel ? Doar ele      lungi de la pîine, copiii flă-                 rală şi artistică. S-a arătat că                       ( Urmare din oag l-a)                                                                        TITLUL IE „BHI8ADA                      la sută faţă de anul 1959, iar
                                                                                  anul trecut au funcţionat 56                                                                                                                                                                în unele ram uri’ chiar şi mai

se temeau că noi, revoluţio­       mînzi de acasă, pentru a                       cursuri de îndrumare la care au                                                                       Muncitorii fabricii de cio­                         CEN-LIMA“                         mult. Astfel, producţia de za-;
                                   demonstra curajos sub lo­                      participat 1.136 femei, 360                                                                           rapi din Sebeş, se aflau la                                                           hăr şi de pastă de roşii va creş­
narii, ducem la închisoare, la     zincile bolşevicilor: „Jos                     cercuri de citit la care au par­              sumă, regiunii noastre îi                               aceeaşi dată în avans faţă                       In R. P. D. Coreeană ia am­          te de peste două ori, de roşii
                                   războiul!“, „Jos absolutis­                    ticipat 9.500 femei, au fost fă­              revine o parte însemnată.                               de angajament cu 5 zile.                      ploare din ce în ce mai mare            cojite — de patru ori, de gră­
'¦'.rest pe unicul susţinător al                                                  cute 702 abonamente la diferite               Această sarcină a fost viu                                                                            mişcarea pentru obţinerea ti­           simi animale — cu 121 la su­
                                   mul!“, „Plinei“.                               reviste, au existat 5.426 cititoa­            dezbătută de către toate co­                              Sînt multe colective care                   tlului de brigadă „Cen-lima“            tă. Producţia1 de carne va .creş­
'omiliei.         1                                                               re la bibliotecile comunale, s-au             lectivele, au fost luate an-                            au luat-o înaintea timpu­                     (Calul zburător), forma superi­         te cu aproximativ 30.000 tone,
                                                            (După „Pravila“)      prezentat de către femei 121 re­           > gajamente şi s-a trecut la                               lui. Din păcate însă nu pu­                   oară a întrecerii în muncă. Pînă        de vin de struguri — cu peste
— Rău ne tratează, Vla­                                                           cenzii pe marginea diferitelor             ' muncă. Pentru ca această                                 ţine sînt acelea care au                      în prezent au obţinut acest ti­         90.000 litri, de conserve de le­
                                                                                  romane, prezentări de cărţi, au­           <ţ muncă să fie eficace, să                                                                                                                      gume şi-fructe - - cu 43.000 to­
dimir llici.

                                                                                  diţii ia radio, au contribuit Ia L poată fi urmărită, s-a dat rămas în urmă. Aşa sînt tlu un număr de 235 de brigăzi. ne, de compoturi —¦ cu circa
                                                                                  prezentarea a numeroase corn               ( indicaţia ca angajamentele
                                                                                  ferinţe pe diferite teme, au or­           <: luate să fie defalcate pe cele                          colectivele de la Combinatul                     Un număr de . aproximativ            20.000 tone.
                                                                                  ganizat expoziţii etc.                     i 12 luni ale anului, pe sec-                              carbonifer Valea Jiului, U                    70.000 de muncitori organizaţi
                                                                                                                             < ţii. locuri de muncă şi om.                              zina „Victoria“ Călan, Intre                  în 3.400 de brigăzi se află în             Se acordă o deosebită aten­
                                                                                     Delegatele la conferinţă, care                                                                     prinderea 4 „Ardealul“. Uzi                   prezent în întrecere pentru ob­         ţie sporirii producţiei de alimen­
                                                                                  au luat cuvîntuil, după ce au              < Au trecut trei luni ăina-                                                                                                                      te dietetice, sucuri şi concentra­
                                                                                                                                                                                                                                      ţinerea acestui titlu.                  te de fructe, suc de roşii şi fruc­

                                                                                  relatat succesele în munca lor, ( cest an. Rezultatele, bune nele metalurgice Cugir, fa                                                                                                     te congelate.

                                                                                  au vorbit mult despre necesita­            L sau rele. au început să se                               brica „Vidra“ Orăştie...                      J?utia                                  DUy IWOGBANUL BE
                                                                                  tea grădiniţelor sezoniere în              Ş vadă. E îmbucurător faptul                                 Colectivele acestor între- >
                                                                                  gospodăriile colective, ele con­           \ că siderurgiştif din Hune-
                                                                                  stituind u-n mare ajutor în mun­           [ doara. cei care au realizat                              prinderi, in loc să poată \
                                                                                  ca lor. Colectivistele din Dobra,          < anul trecut economii la pre-                             răspunde că se află în luna L

                                                                                  Lăpuşnic, Bacea, Şoimuş şi Leş-            \ ţul de cost peste sarcina                                martie, aprilie sau mai. tac.                 L eam ÎLM i& i                                  9 APRILIE 196C
                                                                                  nic au muncit fără grijă Ia                 ; planificată în valoare de
                                                                                  c.împ deoarece copiii lor se a-            ( 75.000.000 lei. continuă tra-                            De ce ? Din cauza depăşirii                   ')                                         Programul 1 : 7,30 Muzică in­
                                                                                  flau la grădiniţă unde primeau             7 ditia In lunile ianuarie şi                                                                                      In cadrul „LUNII CU           strumentaliă ; 8,30 Muzică de
                                                                                  o îngrijire atentă. Delegatele au          L februarie din angajamentul                               consumurilor specifice, a re­                                                    3    estrad ă; 9,40 Cântece populare
                                                                                  propus ca în acest an să ia fiin­          ( total de 40.000.000 lei, au                                                                                   RĂŢENIEI“ — 20 martie-           romîneşti; 10,10 Muzică distrac­
                                                                                  ţă mai multe grădiniţe sezonie­                                                                       butului... şi aceasta în timp                    [ 20 aprilie — O.C.L. Pro-      -j   tivă; 10,30 Şcoala şi viaţa (re­
                                                                                  re, astfel ca ele să poată presta              realizat deja peste 9.700.000                                                                                                                luare); 11,45 Actualitatea lite­
                                                                                  cît mai multe zi le-muncă.                     lei. înseamnă deci că la da­                           ce Sfitlic de la Lupeni spu­                     [ duse industriale Interraio-   )    rară în revistele noastre; 12,00
                                                                                                                                 ta de 29 februarie ei se a-                                                                             [ nala Deva şi sucursalele      )    Buchet de melodii; 12,20 Anul
      Uiemistd Evct Dimos esle electrician la slaţia de conexiuni a fabricii         Cadrele didactice de la şcoli-                                                                     ne că sînt rezerve, în timp                      i sale din Alba lulia, Zlatna,  )    olimpic 1960 (reluare); 12,30
de aglomerare a C. S. Hunedoara. Supraveghind cu atenţie aparatura,                                                          un viu interes de asemenea                                                                                  [• Sebeş, Orăştie, Brad şi      3    Muzică populară; 13,05 Concert
ea contribuie la buna funcţionare a agregatelor şi deci la realizarea şi                                                     cercetările asupra mişcării sa­                            ce Semciuc de la Călan a-                        ( Cugir oieră un bogat sor-     -j   de p rîn z; 14,30 Formaţii de mu­
depăşirea sarcinilor de plan.                                                                                                telitului în ultima vreme, cînd                                                                             t timent de articole pentru     ]    zică uşoară; 15,10 înregistrări
                                                                                                                             a pătruns în păturile mai den­                             firmă acelaşi lucru...                                                                de muzică populară belgiană;
                                                                                                                             se ale atmosferei. Datele cule­                                                                                 cui 4ten ie.                     primite din partea Radiodifu­
                                                                                                                             se în această perioadă sînt de                             In concluzie, existînd a-                               0 DIFERITE ARTICO­            ziunii din Bruxelles; 15,45 Mu­
                                                                                                                                                                                                                                                                              zică de estradă; 16,15’Vorbeş­
                                                                                                                                                                                        ceste rezerve, existînd an­                          LE PENTRU ZUGRĂVIT,              te Moscova!;' 17,25 Din cânte­
                                                                                                                                                                                                                                                E MARE SORTIMENT              cele popoarelor; 18,00 Roză
                                                                                                                                                                                        gajamentele, precum şi ne­
                                                                                                                                                                                                                                             DE ARTICOLE PENTRU
' De 689 de zile continuă să       ZECE Mii D i REVOLUŢII                                                                                                                               cesitatea îndeplinirii lor rit-                  [ CURĂŢIT,
se rotească în jurul planetei      IN JURUL PĂMÎNTULUI
noastre cel de-ai treilea sate­                                                                                                                                                      } mice, consider că pot pune                               • BOGAT SORTIMENT
lit artificial al pămîntului. In-                                                                                                                                                    <                                                7 PENTRU VOPSIT.
cepîndu-şi drumul la 15 mai                                                                                                                                                          <  fiecărui  muncitor,  tehnician
1958, el a străbătut 446,6 mi­                                                                                                                                                       < sau inginer, fiecărui colec­

                                                                                                                                                                                        tiv, întrebarea: In ce lună

lioane km. săvîrşind zece mii rei. Cercetarea                                 ——  atmosferei şi a mare importanţă pentru rezol­ te afli ?                                                                                             Consumatori ! Vizitaţi cu               vânturilor; 18,30 Muzică uşoa­

de revoluţii. Ziarele sovietice vitezei de frî-  AL. CIMPEANU                     propagării un- varea unei serii de probleme                                                                                                         încredere unităţile noastre! 3 ră ; 19,05 Reportaj; 19,15 Mu­

marchează acest original ju­ nare a sateli- corespondentul Agerpres la Moscova delor de radio legate de întoarcerea pe pă-                                                                                                            \ ’ ] zică interpretată de fanfară;

bileu cosmic publicînd nume­ tului a permis                                       l-au avut ob­ mînt a viitorilor sateliţi.                                                             Pentru îmbunătăţirea                                                                  19.30 Album de romanţe; 20,10

roase materiale.                   să se stabilească că densitatea servaţiile asupra funcţionării Ca şi sateliţii precedenţi, cel                                                       muncii de difuzare                                                                    Pe teme internaţionale; 20,30
  Rezultatele cercetărilor des­ atmosferei înalte, la 200 km şi radioemiţătorului „Maiak“ in­ de-al treilea satelit va arde în
făşurate cu cel de-al treilea mai sus, este cu mult mai ma­ stalat pe bordul satelitului. păturile dense ale atmosferei.                                                                          & presei                            0 fiS B M I P M iB ’B'ÍBWBi             Cine ştie, c îştig ă!; 21,15 Mu­
                                                                                                                                                                                                                                                                              zică de d a n s; 23,28 Ciclul

satelit au îmbogăţit simţitor      re decît s-a considerat ante­                  Semnalele emise de el au fost                 Satelitul al treilea, avînd o                           Comitetul de partid de la E. M.                          9 APRILIE 1960               „Cvartete de Adozart".
cunoştinţele oamenilor d'e ştiin­  rior. însăşi viteza de frînare                 înregistrate de zeci de staţii             greutate de 1.327 kg. a rămas                           Lupeni, acordă multă atenţie muncii                 DEVA : Părinţi şi copii; AL­
ţă despre păturile superioare      a satelitului a fost neunifor­                 sovietice şi străine, dispuse pe           neîntrecut pînă în prezent. Din                         de difuzare a presei. S-a făcut o agi­            BA IULIA : Haiducii: Nu aş­                Programul I I : 15,00 „Sus
ale atmosferei, spaţiul cosmic,    mă. In legătură cu aceasta,                    tot globul. Funcţionarea înde­             momentul lansării şi pînă a-                            taţie vizuală corespunzătoare, au fost            tepta luna m a i; BRAD : Virsta        pe munte“ — muzică uşoară;
şi au dus la descoperiri noi,      s-au descoperit fluctuaţii ale                 lungată şi constantă a emiţă­              cum el a trezit un uriaş in­                            confecţionate panouri cu situaţia a-              dragostei; HUNEDOARA: Pri­              15.30 Muzică populară romî-
•de mare însemnătate princi­       densităţii şi temperaturii at­                 torului „Maiak“ a permis ur­               teres în întreaga lume. Circa                           bonamentelor pe sectoare etc. De a-               ma zi de pace ; HAŢEG : Cîn-           nească din diferite regiuni ale
                                   mosferei înalte. S-a stabilit că               mărirea propagării semnale­                90 de staţii optice din Uniunea                         semenea, s-au organizat şedinţe de in­            tăreţul mexican; ILIA : Ani            ţă rii; 16,30 Concert de muzică
pială.                             partea ei luminată are o den­                  lor emise de el de la cele mai             Sovietică şi 110 asemenea sta­                          structaj şi de analiză a muncii difu-             înflăcăraţi; ORĂŞTIE : Fata            uşoară sovietică; 17,30 Sfatul
   Incepînd din prima zi a zbo­    sitate şi o temperatură mai                    mari altitudini, la diferite ore           ţii din alte ţări au desfăşurat                         rorilor voluntari.                                cu chitara; Telegrame; SEBEŞ:          medicului: Colicistita; 17,45
                                   mare ca aceea neluminată.                      ale zilei şi diferite perioade ale         şi continuă să desfăşoare ob­                                                                             Secretul cifrului; PETROŞANI:          Tribuna R adio: Industriali­
rului, s-a descoperit un nou                                                      anului şi din diferite puncte              servaţii permanente, trimiţînd                             In urma măsurilor luale, în lunile             Ea te iubeşte: Un meci                 zarea socialistă — baza' dez­
tip. de radiaţie, alcătuită din      Utilizarea unor manometre                    ale globului pămîntesc. Aceste             datele culese pe adresa „Mo’s-                          ianuarie, februarie şi martie, numă­              neobişnuit; SIMERIA: Abuz              voltării economice ă ţării, de
electroni de mare energie ce       magnetice prefecţionate a în­                  cercetări au îmbogăţit datele oa­          cova-cosmos“. In afară de a-                            rul abonamentelor a crescut simţitor:             de încredere : LONEA : 'Mama           E. Huliră ; 18,05 Gîntă surorile
sînt. dispuşi sub formă de inel    găduit să se stabilească, prin                 menilor de ştiinţă despre aşa-             ceasta, 400 staţii din 33 de                            De exemplu, la ziarul „Scînteia" nu­             vitregă; TEIUŞ: Săgeata al­             Kosak, Lavinia Slăveam şi
                                   măsurători directe, presiunea                  numitele variaţii neregulate               ţări desfăşoară observaţii pe­                          mărul de abonamente a crescut de la               bastră ; ZLATNA : Avalanşa ;
în jurul Pămîntului.               şi densitatea din păturile su­                 din ionosferă.                             riodice. Savanţii sovietici au                          ¦181 cîte erau în anul trecut la peste           APOLDU DE SUS: Lady Ha-                 Rodion Hodovanski; 18,30 Lec­
   încă înainte de lansarea ce­    perioare ale atmosferei pînă                                                              primit şi prelucrat, în aproape                         1.000 de exemplare. A crescut sim­               millton.
                                   !a altitudinea de 500 km.                        S-a descoperit fenomenul                 cei doi ani de cînd s-a lansat                          ţitor şi numărul abonamentelor Ia                                                        turi Ia cererea ascultătorilor;
lui de-al treilea satelit — scrie                                                 „scintilaţiei“ semnalelor sate­            satelitul, mai mult de 127.000                          „Munca de partid“ şi „Carnetul agi­                m i& m
„Pravda“ — s-a descoperit o          Pînă la lansarea celui de-al                 litului, care după cum au sta­             de înregistrări ale semnalelor                          tatorului“. La „Munca de partid“ sînt                                                    19,00 Balade şi jocuri populare
intensă radiaţie cosmică dea­      treilea satelit concentraţia par­              bilit savanţii sovietici pe baza           radioemiţătorului „Maiak“, cir­                         64 abonamente, iar la. „Carnetul agi­                     PENTRU 24 ORE
supra regiunilor ecuatoriale.      ticulelor electronice a fost de­               datelor experimentale, este de­            ca 28.500 observaţii optice de                          tatorului“ 712.                                                                          romîneşti; 19,54 Muzică de
Dar ce reprezintă această ra­      terminată prin măsurători di­                  terminat de eterogenitatea io-             Ia staţiile sovietice şi aproape                                                                            Vremea se menţine relativ
diaţie şi cum este ea orînduită    recte numai pînă la altitudi­                  nosferei, condiţionată la rîndul           20.000 de la cele din străină­                             Deşi în această muncă s-au obţinut            frumoasă cu cerul variabil.             dans; 21,05 Emisiunea: „Scri­
în spaţiu nu se ştia pe vremea     nea de 470 km. ; cu ajutorul                   ei de o serie de alte fenomene                                                                                                                      Temperatura staţionară. Ziua va         sori din ţară“ ; 21,15 Din reper­
aceea. La întrebările acestea      capcanelor ionice de pe sate­                  geofizice.                                 tate.                                                   succese însemnate ele nu sînt totuşi             urca între 13 la 18 grade iar           toriul orchestrei de muzică
au răspuns pentru prima da­        lit pentru întiia oară au fost                                                              Marile succese ale ştiinţei                           satisfăcătoare. Faţă de numărul mare                                                     populară a Radioteleviziunii ;
tă aparatele de pe cel de-al       stabilite valorile acestei con­                  Foarte importante şi intere­                                                                     de muncitori de Ia exploatarea mini­               •aptea va coborî între minus          21,50 Fapt divers; 22,00 Muzică
treilea satelit artificial al Pă­  centraţii pînă la o altitudine                 sante sînt rezultatele exploată­           sovietice în cercetarea cosmo­                          eră Lupeni, numărul abonamentelor la             1 la 15 grade. Vînt potrivit cu
mîntului. S a dovedit că centu­    de o mie de km S-a constatat                   rii îndelungate în condiţiile              sului deschid minunate pers­                            ziare şi reviste este încă mic. Pen­             intensificări din sectorul sitd-        de dans ; 22,30 Simfonia nr. 8
ra ecuatorială interioară de ra­   că la această altitudine con­                  cosmosului a bateriilor solare             pective pentru perfecţionarea                           tru viitor, Comitetul de partid şi-a             est. Dimineaţa local brumă.             în si minor „Neterminata“ de
 diaţii se compune din pro­                                                       care au o mare perspectivă ca              continuă atît a metodelor de                            propus să desfăşoare o muncă şi mal                                                      Schubert; 23,15 Melodii popu­
toni de mari energii — de zeci     centraţia este de 60.000 ioni                                                             cercetări cît şi a posibilităţilor                      susţinută pentru a se ajunge ca fie­                PENTRU URMĂTOARELE                   lare rom îneşti; 23,30 Muzică de
 şi chiar sute de milioane e-                                                     sursă de electricitate pe obiec­           de pătrundere în cele mai as­                           care muncilor să fie abonat Ia cel                               3 ZILE                  dans.
 lectronvolţi.                     pe cm3.                                                                                                                                           puţin un ziar sau o revistă.
                                                                                                                                                                                                                                        Vreme schimbătoare ou tem­               BULETINE DE ŞTIRI : 5,00 ;
   S-au primit noi date în le­                                                                                                                                                                                               I. CARP                                          6,00; 7,00; Ii,00; 13,00; 15,00;
                                                                                                                                                                                                                                                                              17,00; 19,00; 20,00; 22,00;
gătură cu densitatea atmosfe- Un însemnat rol în studierea tele cosmice viitoare. Stîrnesc cunse taine ale naturii.                                                                                          corespondent peratura în uşoară creştere.                        23,52 (programul I) 14,00;
                                                                                                                                                                                                                                                                              16,00; 18,00; 21,00; 23,00 (pro­

                                                                                                                                                                                                                                                                              gramul II).
   22   23   24   25   26   27   28   29   30   31   32