Page 27 - 1960-04
P. 27
N r. 4645 u H U M l I. S U I A A U . S Ml ' L U I P&g. 3
Invăiâiura le Cu spirit de răsp u n d ere Actualităţi din ţările socialiste
Rafila Popa, preşedinta Co le din raion au obţinut de ase
de D. A. LAZURKINA
mitetului raional al femeilor din menea unele, rezultate bune în
membră a P.C.U.S. din 1902
Uia, citise darea de seamă. De munca de creştere şi educare a
Pe toţi cei ce am avut fe — Ei, asta nu e bine —
SEMANATOAREA RAPIDA AIBSlegatele,. care umpluseră sala elevilor. Multe profesoare, învă
U. R. S. S. R. P. Chineză
ricirea să lucrăm sub con a observai imediat Lenin. în cinematografului din localitate, ţătoare şi educatoare participă DMITRI KÂMÎSENKO 0 METODA NOUA
ducerea directă a lui V. I. Le seamnă că voi înşivă nu a- trăiau emoţiile evenimentului. la activitatea cultural - artistică DE ELABORARE
nin, să fim alături de el în veţi o atitudine justă faţă Erau mîndre că darea de seamă desfăşurată la căminele cultura A OŢELULUI ALIAT
timpul evenimentelor revo de ele, înseamnă că le ig cuprinsese o bună parte din ac le precum şi la acţiuni patrioti Omul de ştiinţă sovietic Dmi- Moscovei a dat rezultate pozi La oţelăria din Bensii (Chi
luţionare, ne-a uimit atenţia noraţi. tri Kamîşenkc, doctor în ştiinţe tive. na de nord-est) aplicîndu-se
deosebită cu care llici trata tivitatea desfăşurată de femei în ce. Ou toate acestea, cadrele di agricole, a proiectat o semănă o nouă metodă de producţie
.amănunţit fiecare lucru, a- Şi imediat Vladimir llici toare pneumatică cu ajutorul D. Kamîşenko îşi propune să s-a redus timpul de elabora
timp de doi ani de zile, activi dactice din raionul Ilia mai au căreia la însămînţarea cereale iacă experienţe de însămînţare a re a oţelului în cuptoarele e-
lor se poate realiza o viteză de cerealelor ou ajutorul semănă lectrice cu 1,30 ore.
tate îndreptată spre dezvoltarea încă multe de făcut în organi 15-30 km. pe oră. Ea introduce toarei proiectate de el la o vi
cît se poate de bine seminţele teză de 50-60 km. pe oră. In- In acest scop au fost unifi
preciind şi ţinînd cont de a adăugat : şi întărirea economico-organiza- zarea timpului liber al elevilor, în pământ şi contribuie astfel la trucît nu există tractoare care cate operaţiile din converti-
obţinerea unui spor de recoltă să dezvolte o asemenea viteză, zor şi cuptorul electric, iar o-
orice detalii, chiar dacă a- — Noi trebuie să cîştigăm torică a unităţilor socialiste ale în munca de educare patriotică semănătoarele vor ii trase de jtelul lichid curge direct din
de 200-300 kg. la hectar. un elicopter cu ajutorul unui ca convertizor în cuptorul elec
cestea păreau la început agriculturii din raion, munca şi internaţionalistă a elevilor, blu. tric.
multora neesenţiale sau se Maşina poate fi folosită la în
cundare. Si de fiecare dată încrederea soţiilor muncito desfăşurată pe tărîm cultural şi în combaterea superstiţiilor şi sămînţarea oricăror culturi — Dacă experienţa va reuşi, se In prezent durata linei şar
Vladimir llici reuşea să do rilor,trebuie să ne stră obştesc. Erau mîndre şi pentru misticismului. deschide . frumoasa perspectivă je este de numai 2-2,5 ore in
duim a le transforma din- începînd cu macul şi terminând ca pe vastele întinderi din Ka- timp ce prin încărcarea cup
faptul că la s ă r - -------------------- v^ O sarcină de zahstan, Siberia şi regiunea Voi- torului electric cu încărcătură
W o v/ v • seamă în orga- cu porumbul. găi să se efectueze însămînţă-
vedească simplu şi convin tr-o forţă, în cel mai fericit băîoărea lor erau ¦ rile în termene cît se poate do
încercarea semănătoarei rapi scurte.
gător tovarăşilor săi de lup cazneutră, în simpatizante bdierofualtuai memrabiroi-i ^CUo- nnjfceiruini ţţua rruatiuonnuailuă «aniţzjkaerer aajfimCOppu!.-
de timp de cîţiva ani în colhozu
tă importan III! ale cauzei nal de partid în n f p n i p ií n r d i n IH n Hor revine şi pă-
ţa deosebită a noastre. Iar ffrriuthnftfei icr.uii tîonVv,. U J Í U I U U l M U U rriinn iţiillon rr anc™estt„orraa rile şi sovhozurile din regiunea
unei situaţii aimuditi. pentru aceas Dumitru Ţogoe, ....... .... şi în special ma-
sau a alteia, ta, nu e nici o
.prim-secretar a'l maior. Se mai
pe care ei nenorocire da Comitetului raional de partid întîmplă ca unele mame să pu
că ne intere
de.ip.*e JLmhin-o luaseră Ilia. nă copiii ia alie treburi, răpin-
în considera săm cu fiecare Darea de seamă a arătat că cju-ie din timpul rezervat pentru DEŞEURILEFABRICILOR rece necesita 3,5-4 ore.
Noua metodă de elaborarea
re mai înain ii ocazie de tre în cei doi ani de activitate, co învăţătură. Aceste atitudini au D. Germană
mitetele şi comisiile de femei, fost combătute cu tărie de că
te. îmi amintesc următoarea burile şi grijile lor, dacă în
sub îndrumarea permanentă a tre delegatele la conferinţă. oţelului permite de asemenea
întîmplare: cu ocazia sosi conjurăm cu atenţie copiii, organelor şi organizaţiilor de IE AMIDON să se facă economie de ener
rii la Geneva în 1904, am iar dacă e necesar, chiar să partid, au desfăşurat o activi Participantele ia (discuţii au a- gie electrică şi electrozi. Apli
primit sarcina de a relata le ajutăm în gospodării. tate rodnică. Dacă în anul 1958. naiizat cu spirit de răspundere L a . fabrica de amidon din bricţle de amidon, nu era între carea experimentală a acestei
lui llici despre felul cum în raionul Ilia existau doar 4 munca desfăşurată de comitetul Loitz, raionul Dominin, regiu buinţată. metode a început în aprilie
revoluţionarii de profesie — Această indicaţie leninistă gospodării agricole colective cu raional al femeilor şi au făcui nea Neubrandemburg, se obţine 1959. De atunci au fost elabo
bolşevicii — desfăşurau pro ne-a deschis ochii • asupra 142 de familii, în prezent în numeroase propuneri de îmbu albumină pentru furaje din apa Specialiştii întreprinderii au rate aproximativ 1.600 de şar
paganda printre muncitori, importanţei pe care o are raion sînt 36 gospodării colec nătăţire a muncii, de viitor. Ele în care au fost fierţi cartofi. pus la punct o motedă de' ob je.
i-am vorbiţ despre vizitele munca printre soţiile mun tive şi 90 de întovărăşiri agri au subliniat faptul că rezulta Pînă acum această apă, care se ţinere a albuminei prin evapo
făcute în cartierele fabricilor, citorilor, a devenit una din cole. Contribuţia femeilor la a- tele bune obţinute de către co găseşte în cantităţi mari la fa- rarea apei de cartofi fierţi. R. P. Bulgaria
despre discuţiile şi convor legile de bază ale activităţii tragerea ţăranilor muncitori pe mitetul raional al femeilor s-au
birile care aveau loc chiar in propagandei bolşevice din calea muncii în comun, a fost datorat îndrumării permanente R. Cehoslovacă O DEZVOLTAREA INDUSTRIES
locuinţele muncitorilor. Vla Petrograd. mare. din partea Comitetului raional ALIMENTARE
dimir llici m-a ascultat cu Uzina de ceasornice „Chro- cele şi-au păstrat dimensiuni
atenţie, apoi deodată m-a încetul cu încetul, munci Bine au muncit în această de partid Ilia şi ăl Comitetului notechna“ din Cehoslovacia a le anterioare şi forma plată. Industria alimentară este una
întrebat : toarele şi soţiile muncitori direcţie comitetele de temei din dintre cele mai dezvoltate ra
Eâpuşnic, Ilia, Dobra, Lăpugiu, regional al femeilor. muri ale economiei naţionale a
— Dar cum vă tratează lor erau antrenate tot mai Vete!, Pojoga, Burjuc, Şcimuşşi
soţiile muncitorilor ? altele, remarcîndu-se în mod Conferinţa raională a femei
activ în mişcarea revoluţio
lor din Ilia a demonstrat încă
nară. îmi amintesc ce ca
odată că femeile constituie un
Recunosc, această între racter grandios a căpătat deosebit tovarăşele Ioana An- ajutor preţios în lupta pentru pus la punct producţia ceasor Orificiul pentru indicarea da Bulgariei. Producţia ei reprezin
ghei, Rozaiia Drăghincea, Lu-
bare mi s-a părut că nu a- manifestaţia femeilor din creţia Costa, Viorica Rusii, Do constr uirea sociajisrrţului. nicelor de mînă „Primi“ care tei şi zilei este executat pe tă peste trei pătrimi din expor
vea vreo legătură directă cu Petrograd în anul de luptă rina Roşea etc. V. ALBU indică data si ziua. Ceasorni- cadran în locul cifrei trei. Sub tul ţării. Conservele, gemurile,
subiectul discuţiei noastre. 1917. Ele au ieşit pe străzi sticla protectoare s-a montat jeleurile şi compoturile de pro
Dar trebuia să răspund. Şi ducînd în Inimile lor indig In darea de seamă s-a ară o lentilă miniaturală care mă ducţie bulgară se bucura de o
deodată îmi răsar în minte tat apoi cum colectivistele au înaltă apreciere pe piaţa inter
privirile întunecate, neprie narea şi furia împotriva ab participat ia' muncă în gospodă reşte cifrele datei. naţională.
tenoase, cu care ne întîmpi- solutismului ţarist, împotri ria colectivă în proporţie de pes Conform prevederilor volumul
nau în locuinţele lor soţiile va exploatării şi nedreptă te 95 la sută şi că au desfă |VW»AA^A flau in ziua de 28 martie. I. P. D. Coreeană industriei alimentare va creşte
proletarilor. Dar cum să nu ţii. Ele au părăsit şirurile şurat o bogată activitate cultu anul acesta cu aproximativ 22
se intîmple astfel ? Doar ele lungi de la pîine, copiii flă- rală şi artistică. S-a arătat că ( Urmare din oag l-a) TITLUL IE „BHI8ADA la sută faţă de anul 1959, iar
anul trecut au funcţionat 56 în unele ram uri’ chiar şi mai
se temeau că noi, revoluţio mînzi de acasă, pentru a cursuri de îndrumare la care au Muncitorii fabricii de cio CEN-LIMA“ mult. Astfel, producţia de za-;
demonstra curajos sub lo participat 1.136 femei, 360 rapi din Sebeş, se aflau la hăr şi de pastă de roşii va creş
narii, ducem la închisoare, la zincile bolşevicilor: „Jos cercuri de citit la care au par sumă, regiunii noastre îi aceeaşi dată în avans faţă In R. P. D. Coreeană ia am te de peste două ori, de roşii
războiul!“, „Jos absolutis ticipat 9.500 femei, au fost fă revine o parte însemnată. de angajament cu 5 zile. ploare din ce în ce mai mare cojite — de patru ori, de gră
'¦'.rest pe unicul susţinător al cute 702 abonamente la diferite Această sarcină a fost viu mişcarea pentru obţinerea ti simi animale — cu 121 la su
mul!“, „Plinei“. reviste, au existat 5.426 cititoa dezbătută de către toate co Sînt multe colective care tlului de brigadă „Cen-lima“ tă. Producţia1 de carne va .creş
'omiliei. 1 re la bibliotecile comunale, s-au lectivele, au fost luate an- au luat-o înaintea timpu (Calul zburător), forma superi te cu aproximativ 30.000 tone,
(După „Pravila“) prezentat de către femei 121 re > gajamente şi s-a trecut la lui. Din păcate însă nu pu oară a întrecerii în muncă. Pînă de vin de struguri — cu peste
— Rău ne tratează, Vla cenzii pe marginea diferitelor ' muncă. Pentru ca această ţine sînt acelea care au în prezent au obţinut acest ti 90.000 litri, de conserve de le
romane, prezentări de cărţi, au <ţ muncă să fie eficace, să gume şi-fructe - - cu 43.000 to
dimir llici.
diţii ia radio, au contribuit Ia L poată fi urmărită, s-a dat rămas în urmă. Aşa sînt tlu un număr de 235 de brigăzi. ne, de compoturi —¦ cu circa
prezentarea a numeroase corn ( indicaţia ca angajamentele
ferinţe pe diferite teme, au or <: luate să fie defalcate pe cele colectivele de la Combinatul Un număr de . aproximativ 20.000 tone.
ganizat expoziţii etc. i 12 luni ale anului, pe sec- carbonifer Valea Jiului, U 70.000 de muncitori organizaţi
< ţii. locuri de muncă şi om. zina „Victoria“ Călan, Intre în 3.400 de brigăzi se află în Se acordă o deosebită aten
Delegatele la conferinţă, care prinderea 4 „Ardealul“. Uzi prezent în întrecere pentru ob ţie sporirii producţiei de alimen
au luat cuvîntuil, după ce au < Au trecut trei luni ăina- te dietetice, sucuri şi concentra
ţinerea acestui titlu. te de fructe, suc de roşii şi fruc
relatat succesele în munca lor, ( cest an. Rezultatele, bune nele metalurgice Cugir, fa te congelate.
au vorbit mult despre necesita L sau rele. au început să se brica „Vidra“ Orăştie... J?utia DUy IWOGBANUL BE
tea grădiniţelor sezoniere în Ş vadă. E îmbucurător faptul Colectivele acestor între- >
gospodăriile colective, ele con \ că siderurgiştif din Hune-
stituind u-n mare ajutor în mun [ doara. cei care au realizat prinderi, in loc să poată \
ca lor. Colectivistele din Dobra, < anul trecut economii la pre- răspunde că se află în luna L
Lăpuşnic, Bacea, Şoimuş şi Leş- \ ţul de cost peste sarcina martie, aprilie sau mai. tac. L eam ÎLM i& i 9 APRILIE 196C
nic au muncit fără grijă Ia ; planificată în valoare de
c.împ deoarece copiii lor se a- ( 75.000.000 lei. continuă tra- De ce ? Din cauza depăşirii ') Programul 1 : 7,30 Muzică in
flau la grădiniţă unde primeau 7 ditia In lunile ianuarie şi In cadrul „LUNII CU strumentaliă ; 8,30 Muzică de
o îngrijire atentă. Delegatele au L februarie din angajamentul consumurilor specifice, a re 3 estrad ă; 9,40 Cântece populare
propus ca în acest an să ia fiin ( total de 40.000.000 lei, au RĂŢENIEI“ — 20 martie- romîneşti; 10,10 Muzică distrac
ţă mai multe grădiniţe sezonie butului... şi aceasta în timp [ 20 aprilie — O.C.L. Pro- -j tivă; 10,30 Şcoala şi viaţa (re
re, astfel ca ele să poată presta realizat deja peste 9.700.000 luare); 11,45 Actualitatea lite
cît mai multe zi le-muncă. lei. înseamnă deci că la da ce Sfitlic de la Lupeni spu [ duse industriale Interraio- ) rară în revistele noastre; 12,00
ta de 29 februarie ei se a- [ nala Deva şi sucursalele ) Buchet de melodii; 12,20 Anul
Uiemistd Evct Dimos esle electrician la slaţia de conexiuni a fabricii Cadrele didactice de la şcoli- ne că sînt rezerve, în timp i sale din Alba lulia, Zlatna, ) olimpic 1960 (reluare); 12,30
de aglomerare a C. S. Hunedoara. Supraveghind cu atenţie aparatura, un viu interes de asemenea [• Sebeş, Orăştie, Brad şi 3 Muzică populară; 13,05 Concert
ea contribuie la buna funcţionare a agregatelor şi deci la realizarea şi cercetările asupra mişcării sa ce Semciuc de la Călan a- ( Cugir oieră un bogat sor- -j de p rîn z; 14,30 Formaţii de mu
depăşirea sarcinilor de plan. telitului în ultima vreme, cînd t timent de articole pentru ] zică uşoară; 15,10 înregistrări
a pătruns în păturile mai den firmă acelaşi lucru... de muzică populară belgiană;
se ale atmosferei. Datele cule cui 4ten ie. primite din partea Radiodifu
se în această perioadă sînt de In concluzie, existînd a- 0 DIFERITE ARTICO ziunii din Bruxelles; 15,45 Mu
zică de estradă; 16,15’Vorbeş
ceste rezerve, existînd an LE PENTRU ZUGRĂVIT, te Moscova!;' 17,25 Din cânte
E MARE SORTIMENT cele popoarelor; 18,00 Roză
gajamentele, precum şi ne
DE ARTICOLE PENTRU
' De 689 de zile continuă să ZECE Mii D i REVOLUŢII cesitatea îndeplinirii lor rit- [ CURĂŢIT,
se rotească în jurul planetei IN JURUL PĂMÎNTULUI
noastre cel de-ai treilea sate } mice, consider că pot pune • BOGAT SORTIMENT
lit artificial al pămîntului. In- < 7 PENTRU VOPSIT.
cepîndu-şi drumul la 15 mai < fiecărui muncitor, tehnician
1958, el a străbătut 446,6 mi < sau inginer, fiecărui colec
tiv, întrebarea: In ce lună
lioane km. săvîrşind zece mii rei. Cercetarea —— atmosferei şi a mare importanţă pentru rezol te afli ? Consumatori ! Vizitaţi cu vânturilor; 18,30 Muzică uşoa
de revoluţii. Ziarele sovietice vitezei de frî- AL. CIMPEANU propagării un- varea unei serii de probleme încredere unităţile noastre! 3 ră ; 19,05 Reportaj; 19,15 Mu
marchează acest original ju nare a sateli- corespondentul Agerpres la Moscova delor de radio legate de întoarcerea pe pă- \ ’ ] zică interpretată de fanfară;
bileu cosmic publicînd nume tului a permis l-au avut ob mînt a viitorilor sateliţi. Pentru îmbunătăţirea 19.30 Album de romanţe; 20,10
roase materiale. să se stabilească că densitatea servaţiile asupra funcţionării Ca şi sateliţii precedenţi, cel muncii de difuzare Pe teme internaţionale; 20,30
Rezultatele cercetărilor des atmosferei înalte, la 200 km şi radioemiţătorului „Maiak“ in de-al treilea satelit va arde în
făşurate cu cel de-al treilea mai sus, este cu mult mai ma stalat pe bordul satelitului. păturile dense ale atmosferei. & presei 0 fiS B M I P M iB ’B'ÍBWBi Cine ştie, c îştig ă!; 21,15 Mu
zică de d a n s; 23,28 Ciclul
satelit au îmbogăţit simţitor re decît s-a considerat ante Semnalele emise de el au fost Satelitul al treilea, avînd o Comitetul de partid de la E. M. 9 APRILIE 1960 „Cvartete de Adozart".
cunoştinţele oamenilor d'e ştiin rior. însăşi viteza de frînare înregistrate de zeci de staţii greutate de 1.327 kg. a rămas Lupeni, acordă multă atenţie muncii DEVA : Părinţi şi copii; AL
ţă despre păturile superioare a satelitului a fost neunifor sovietice şi străine, dispuse pe neîntrecut pînă în prezent. Din de difuzare a presei. S-a făcut o agi BA IULIA : Haiducii: Nu aş Programul I I : 15,00 „Sus
ale atmosferei, spaţiul cosmic, mă. In legătură cu aceasta, tot globul. Funcţionarea înde momentul lansării şi pînă a- taţie vizuală corespunzătoare, au fost tepta luna m a i; BRAD : Virsta pe munte“ — muzică uşoară;
şi au dus la descoperiri noi, s-au descoperit fluctuaţii ale lungată şi constantă a emiţă cum el a trezit un uriaş in confecţionate panouri cu situaţia a- dragostei; HUNEDOARA: Pri 15.30 Muzică populară romî-
•de mare însemnătate princi densităţii şi temperaturii at torului „Maiak“ a permis ur teres în întreaga lume. Circa bonamentelor pe sectoare etc. De a- ma zi de pace ; HAŢEG : Cîn- nească din diferite regiuni ale
mosferei înalte. S-a stabilit că mărirea propagării semnale 90 de staţii optice din Uniunea semenea, s-au organizat şedinţe de in tăreţul mexican; ILIA : Ani ţă rii; 16,30 Concert de muzică
pială. partea ei luminată are o den lor emise de el de la cele mai Sovietică şi 110 asemenea sta structaj şi de analiză a muncii difu- înflăcăraţi; ORĂŞTIE : Fata uşoară sovietică; 17,30 Sfatul
Incepînd din prima zi a zbo sitate şi o temperatură mai mari altitudini, la diferite ore ţii din alte ţări au desfăşurat rorilor voluntari. cu chitara; Telegrame; SEBEŞ: medicului: Colicistita; 17,45
mare ca aceea neluminată. ale zilei şi diferite perioade ale şi continuă să desfăşoare ob Secretul cifrului; PETROŞANI: Tribuna R adio: Industriali
rului, s-a descoperit un nou anului şi din diferite puncte servaţii permanente, trimiţînd In urma măsurilor luale, în lunile Ea te iubeşte: Un meci zarea socialistă — baza' dez
tip. de radiaţie, alcătuită din Utilizarea unor manometre ale globului pămîntesc. Aceste datele culese pe adresa „Mo’s- ianuarie, februarie şi martie, numă neobişnuit; SIMERIA: Abuz voltării economice ă ţării, de
electroni de mare energie ce magnetice prefecţionate a în cercetări au îmbogăţit datele oa cova-cosmos“. In afară de a- rul abonamentelor a crescut simţitor: de încredere : LONEA : 'Mama E. Huliră ; 18,05 Gîntă surorile
sînt. dispuşi sub formă de inel găduit să se stabilească, prin menilor de ştiinţă despre aşa- ceasta, 400 staţii din 33 de De exemplu, la ziarul „Scînteia" nu vitregă; TEIUŞ: Săgeata al Kosak, Lavinia Slăveam şi
măsurători directe, presiunea numitele variaţii neregulate ţări desfăşoară observaţii pe mărul de abonamente a crescut de la bastră ; ZLATNA : Avalanşa ;
în jurul Pămîntului. şi densitatea din păturile su din ionosferă. riodice. Savanţii sovietici au ¦181 cîte erau în anul trecut la peste APOLDU DE SUS: Lady Ha- Rodion Hodovanski; 18,30 Lec
încă înainte de lansarea ce perioare ale atmosferei pînă primit şi prelucrat, în aproape 1.000 de exemplare. A crescut sim millton.
!a altitudinea de 500 km. S-a descoperit fenomenul cei doi ani de cînd s-a lansat ţitor şi numărul abonamentelor Ia turi Ia cererea ascultătorilor;
lui de-al treilea satelit — scrie „scintilaţiei“ semnalelor sate satelitul, mai mult de 127.000 „Munca de partid“ şi „Carnetul agi m i& m
„Pravda“ — s-a descoperit o Pînă la lansarea celui de-al litului, care după cum au sta de înregistrări ale semnalelor tatorului“. La „Munca de partid“ sînt 19,00 Balade şi jocuri populare
intensă radiaţie cosmică dea treilea satelit concentraţia par bilit savanţii sovietici pe baza radioemiţătorului „Maiak“, cir 64 abonamente, iar la. „Carnetul agi PENTRU 24 ORE
supra regiunilor ecuatoriale. ticulelor electronice a fost de datelor experimentale, este de ca 28.500 observaţii optice de tatorului“ 712. romîneşti; 19,54 Muzică de
Dar ce reprezintă această ra terminată prin măsurători di terminat de eterogenitatea io- Ia staţiile sovietice şi aproape Vremea se menţine relativ
diaţie şi cum este ea orînduită recte numai pînă la altitudi nosferei, condiţionată la rîndul 20.000 de la cele din străină Deşi în această muncă s-au obţinut frumoasă cu cerul variabil. dans; 21,05 Emisiunea: „Scri
în spaţiu nu se ştia pe vremea nea de 470 km. ; cu ajutorul ei de o serie de alte fenomene Temperatura staţionară. Ziua va sori din ţară“ ; 21,15 Din reper
aceea. La întrebările acestea capcanelor ionice de pe sate geofizice. tate. succese însemnate ele nu sînt totuşi urca între 13 la 18 grade iar toriul orchestrei de muzică
au răspuns pentru prima da lit pentru întiia oară au fost Marile succese ale ştiinţei satisfăcătoare. Faţă de numărul mare populară a Radioteleviziunii ;
tă aparatele de pe cel de-al stabilite valorile acestei con Foarte importante şi intere de muncitori de Ia exploatarea mini •aptea va coborî între minus 21,50 Fapt divers; 22,00 Muzică
treilea satelit artificial al Pă centraţii pînă la o altitudine sante sînt rezultatele exploată sovietice în cercetarea cosmo eră Lupeni, numărul abonamentelor la 1 la 15 grade. Vînt potrivit cu
mîntului. S a dovedit că centu de o mie de km S-a constatat rii îndelungate în condiţiile sului deschid minunate pers ziare şi reviste este încă mic. Pen intensificări din sectorul sitd- de dans ; 22,30 Simfonia nr. 8
ra ecuatorială interioară de ra că la această altitudine con cosmosului a bateriilor solare pective pentru perfecţionarea tru viitor, Comitetul de partid şi-a est. Dimineaţa local brumă. în si minor „Neterminata“ de
diaţii se compune din pro care au o mare perspectivă ca continuă atît a metodelor de propus să desfăşoare o muncă şi mal Schubert; 23,15 Melodii popu
toni de mari energii — de zeci centraţia este de 60.000 ioni cercetări cît şi a posibilităţilor susţinută pentru a se ajunge ca fie PENTRU URMĂTOARELE lare rom îneşti; 23,30 Muzică de
şi chiar sute de milioane e- sursă de electricitate pe obiec de pătrundere în cele mai as care muncilor să fie abonat Ia cel 3 ZILE dans.
lectronvolţi. pe cm3. puţin un ziar sau o revistă.
Vreme schimbătoare ou tem BULETINE DE ŞTIRI : 5,00 ;
S-au primit noi date în le I. CARP 6,00; 7,00; Ii,00; 13,00; 15,00;
17,00; 19,00; 20,00; 22,00;
gătură cu densitatea atmosfe- Un însemnat rol în studierea tele cosmice viitoare. Stîrnesc cunse taine ale naturii. corespondent peratura în uşoară creştere. 23,52 (programul I) 14,00;
16,00; 18,00; 21,00; 23,00 (pro
gramul II).