Page 29 - 1960-04

Reg:o!i?i
mulsocialismului
I Anui XÎI Nr. 1646
«
Pentru închiderea în hune condiţiunî In întîmpinarea celei de-a 30-a aniversări
a învăţămîntului de partid şi politic
U.T.M. de la sate
Una 'din sarcinile actuale de
mare importanţă ce stau în
faţa comitetelor raionale de
partid, comitetelor raionale
U.T.M., comitetelor comunale
şi organizaţiilor de bază de
partid şi de U.T.M. de la sa­
te este pregătirea închiderii a-
nului de învăţămînt.
In perioada ce s-a scurs de
Ia deschiderea învâţămîntului,
comuniştii, activul fără de par­
tid şi tineretul organizat de la
sate, încadrat în cercurile şi
cursurile sistemului de învăţă­
mînt, au studiat principalele
probleme ale învăţăturii mar-
xist-leniniste în strînsă le­
gătură cu politica partidului
nostru de construcţie socia­
listă.
Preocupate de orientarea în-
văţămîntului de partid şi U.T.M., precum şi hotărîrile conferin­
spre rezolvarea problemelor ce
Ie ridică practica’ construcţiei
socialiste Ia sate, comitetele
raionale de partid au asigurat
pregătirii propagandiştilor şl în tele raionale de partid şi
general întregului învăţămînt
de partid şi politic U.T.M. de
Ia sate, un conţinut strîns le­
gat de problemele actuale ale
transformării socialiste a sa­
tului. Lectori şi propagandişti
recrutaţi din rîndul cadrelor
conducătoare de partid, de
stat, ingineri şi tehnicieni, au
susţinut în faţa propagandişti­
lor, în cercuri şi cursuri, lec­
ţii şi expuneri axate pe politi­
ca partidului nostru c a : ^In­
dustrializarea socialistă a ţării
şi însemnătatea ei pentru
transformarea socialisată a a-
griculturii“ ; „Schimbul de măr­
furi dintre oraş şi sat, baza
economică a alianţei clasei
muncitoare cu ţărănimea mun­
citoare“ : „Sarcinile organiza­
ţiilor de partid pentru întări­
rea economico-organizatorică a
gospodăriilor agricole colecti­
ve“ etc.
In perioada rce ne-a mai
rămas pînă la închiderea
învăţămîntului de partid şi po­
litic U.T.M. la sate, organele şi liza desfăşurarea şi închiderea
organizaţiile de partid vor tre­
bui să acorde o deosebită aten­
ţie asigurării nivelului calita­
tiv al convorbirilor de închide­
re. Deşi în cursul anului de în-
văţâmînt, principalele proble­
me ale' învăţăturii marxist-le-
niniste şi ale politicii partidu­ rea învăţămîntului, va trebui să
lui nostru au fost dezbătute şi
însuşite de către cursanţi, to­
tuşi — după cele reieşite din
recenta consfătuire a cadrelor
din domeniul muncii ideologice
din regiunea noastră — mai
sînt unele probleme care ne­
cesită a fi clarificate şi apro­
fundate. De pildă, în tratarea
problemei alianţei dintre cla­
sa muncitoare şi ţărănimea
muncitoare şi a transformării
socialiste a agriculturii, nu s-a sarcinile concrete actuale ale
pus suficient accent pe înţe­
legerea problemelor privitoare
la baza economică a alianţei,
contractările şi achiziţiile. In
unele locuri au existat inter­
pretări greşite cu privire la
ritmul de transformare socia­
listă a agriculturii. De aseme­
nea, în unele cercuri şi cursuri
de la sate, tratîndu-se proble­
PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIŢI-VA !
/8. \
Sîmbăiă 9 aprilie 1960
mele economice, n-a fost sufi­
cient reliefat rolul partidului
şl statului nostru în conduce­
rea economiei, în opera de
construcţie socialistă a ţării.
E necesar ca organele şi or­
ganizaţiile de partid şi U.T.M.
să acorde un sprijin efectiv
propagandiştilor şi cursanţilor
în clarificarea tuturor proble­
melor care s-au constatat a
fi insuficient înţelese. In a-
cest scop, comitetele raionale
de partid vor trebui să or­
ganizeze în mod diferenţiat
seminarii recapitulative, lecţii
şi consultaţii pentru propagan­
dişti, iar în cercuri şi cursuri
consultaţii date de către lec­
tori şi consultanţi ai cabinete­
lor raionale şi seminariilor per­
manente. Se recomandă să se
prelucreze cu toţi propagan­
diştii planul de măsuri al con­
ferinţei regionale de partid,
ţelor raionale de partid.
Pentru a veni în ajutorul
organizaţiilor de bază, comite­
U.T.M. vor trebui să-şi reparti­
zeze membrii pe cercuri şi
cursuri pentru a participa ac­
tiv la pregătirea şi desfăşura­
rea convorbirilor de închidere,
cît şi la adunările organizaţii­
lor de bază în care se va ana­
învăţămîntului de partid şi po­
litic U.T.M.
In centrul atenţiei organelor
de partid, a tovarăşilor tri­
mişi pentru a sprijini închide­
stea însuşirea temeinică de
către propagandişti şi cursanţi
a documentelor de partid, a
problemelor fundamentale ale
politicii partidului şi statului
nostru, în strînsă legătură cu
fiecărei organizaţii de partid.
Să se pună accent pe expune­
rile tovarăşului Gh. Gheor-
ghiu-Dej la cea d'e-a XV-a a-
niversare de la eliberarea pa-
trei noastre, la plenara C.C. al
(Continuare In pag. 3-a)
Succesele muncitorilor forestieri
Lucrătorii forestieri din regiunea
noastră au încheiat primul trimestru
din acest an cu un bilanţ rodnic.
Sarcinile de plan au fost depăşite cu
28.81 Ia sută ia producţia marfă s)
cu 19,58 Ia sută la producţia globală.
Ca rezultat al preocupării intense
pentru exploatarea şi valorificarea
lemnului în condiţluni mai bune şi
obţinerea unei cantităţi tot mal mari
de lemn de lucru din masa lemnoasă
exploatată, întreprinderile forestiere din bra. raionul Uia, bunăoară, s-a extins
cadrul regiunii au dat peste pian de
la începutul anului şi pînă la data
de G aprilie 11.100 m.c. buşteni de
gater şi rulaj, 671 m.c. cherestea,
peste 1.600 bucăţi traverse normale şl
altele.
Succesele lucrătorilor forestieri se
datoresc în mare parfe extinderii me­
canizării muncii şi a unor metode
înaintate de lucru. Numărul utilajelor
care lucrează în sectoarele de exploa­
tare a fost mărit în ultimele luni cu
încă 14 funiculare, 5 cojiioare meca­
•IÇS5A• Ceasul e «le vin ă?
4 pagini 20 bani
a naşterii lui V. I. Lenin
|A/VW W \î AM AAAAAj
Ac fiu ni „Decebal" şi Biblioteca sovietic „Părinţi şi co­
ale cercurilor regională din Deva, a
organizat joi după-a- pii" realizat după ro-
literare miază o interesantă şi
reuşită serată literară, mânui cp acelaşi nume *
Ultima şedinţă de pe tem a : „Figura ma­
lucru a cercului literar relui Lenin, în poezia al lui Turgheniev,
„Ion Slavici" din De­ lui Vladimir Maiakov-
va, de joi 7 aprilie, a ski". In prima parte a In sala cinemato ¦ De Ia Ministerul . Pe an ce trece, creşte
fost in întregime dedi­ seratei, tov. prof. Du­ numărul minerilor care lo­
cată pregătirii unor ac­ mitru Susan a susţinut grafului „Filimon Sir-
ţiuni închinate aniver- un referat pe tema res-
sării a 90 de ani de pedivă. hu" din localitate cuiesc în blocuri nou con­
la naşterea lui V. I. struite, cu apartamente spa­
Lenin. Cu acest prilej In continuare, ciţiva a avut loc an in­ Invăfâmîntului şi Culturii
s-au discutat progra- cititori fruntaşi ai Bi teresant simpozion. Por­ ţioase şi confortabile.
mele unor manifestări cu bliotecii regionale au
caracter public pe care citit fragmente din poe- nind de la opera Ga urmare a măsurilor luate Ministerul învăţămîntului şi Cul­ IN CLIŞEU : Blocuri date de cu­
le vor susţine in ora­ mul „Vladimir Ulei pentru înfăptuirea sarcinilor tra­ turii a stabilit ca înoepînd cu rînd in folosinţa minerilor de la
şul Deva membrii cer­ Lenin" şi alte poezii scriitorului clasic rus, ? sate de partid şi guvern cu acest an şcolar, să nu se mai l. M. Barza.
cului. închinate de Maiakov- tină examen de absolvire a cla­
ski întemeietorului pri- conferenţiarul care a X privire la continua dezvoltare :a
Acţiuni asemănătoa­ mului stat socialist
re vor avea loc- şi în din lume. sas(inu{ referatul pe învăţămîntului general, aproape sei a IV-a.
alte localităţi ale re­
giunii noastre. Simpozion margmea problemelor f 90 la sută din copiii care au In viitor elevilor care vor pro­
cinematografic dezbătute absolvit clasa a IV-a urmează mova clasa a IV-a în cadrul u-
Cu prilejul prezen- de film, a ^ în acest an şcolar'cursurile cla­ nei şcoli cu clasele t —VII nu li
(?ra !n premieră in o- vorbit despre mişcările > sei a V-a. S-au creat condiţii se vor mai elibera certificate
'hdUfeessifasBSi
raşul Deva a filmului revoluţionare care au ca în viitorul an şcolar numărul de absolvire, înscrierea lor în
o Bilanţul bogat al siderurgiş-
precedai apariţia mar­ absolvenţilor clasei a IV-a care clasa a V-a urmînd să se facă tilor.
xismuiui in p usia, miş- numai pe baza situaţiei înche­
vor fi şcolarizaţi în clasa a V-a iate la sfîrşitul anului şcolar. (pag. ll-a)
să crească.
cări care aşa cum ara­
Intrucît primele 4 clase ele­ Elevilor oare vor promova « Anastas Mikoian a plecat la
tă Lenin, au contribuit \ mentare fac parte integrantă clasa a IV-a la o şcoală de 4 Bagdad.
la zguduirea autocra­ din şcoala de 7 ani, care consti­ ani li se vor elibera adeverinţe ® Mari manifestaţii revendicati­
Serată literară ţiei ţariste, iar mai tir - ) tuie o unitate pedagogică, iar în vederea înscrierii în clasa a ve ale ţăranilor francezi.
ziu la răsturnarea ei ş i ) promovarea clasei a IV-a nu (pag. IV-a)
Consiliul regional instaurarea puterii mun­ mai reprezintă o încheiere a li­ V-a la şcoala de 7 ani cea mai
nul ciclu de învăţămînt, ci tre­ apropiată.
A.R.L.U.S., in colabo- ¦m-
rare cu Şcoala medie citorilor şi ţăranilor. cerea de la o clasă la alta în
cadrul învăţămîntului de 7 ani, l l lilIIIIHIB I I n a i W W *-y 7V TTT^TT* :
-5SSM- voluntar Ie rind cu tot satul
Corespondentul vorba, a satisfăcut ’de curînd s y \ă ş in ă agale, Nicolae Ne- Comitetului comunal de par­
serviciul militar. Reîntors la ^p J grilă se întorcea îngîn- tid, faţă de Ioan Roşu, pre­
locul de muncă, s-a încadrat clurat spre casă. Fusese in­ şedintele comitetului executiv
repede în iureşul producţiei, tr-un sat vecin după nişte al sfatului popular comunal,
obţinînd rezultate apreciate. treburi. Deodată, auzi o voce faţă de toţi cei care au încer­
Piesele ieşite din strungul pe cunoscută; cat să-l convingă, iar el, le-o
care-1 mînuieşte cu pricepere, tăiase mereu cu amînarea.
sînt de bună calitate, iar nor­ — ...Da, n-am mai rămas în
ma depăşită în mod obişnuit, afară ăecit ciţiva. La treierat. 3 n cumpănă a stat pînă a-
îi aduc aprecierea întregului n-om avea nici cu cine să ne proape să înceapă munci­
colectiv şi un salariu lunar de ajutăm. Eu nu mai aştept, mă le din primăvara acestui an.
aproximativ 1.000 lei. înscriu in colectivă şi gata... Atunci n-a mai răbdat. în
afară mai rămăseseră doar cîţi-
Cu mult drag răspunde tînă- Vorbele căzură ca un pumn va, vreo 8-9 familii ia număr.
rul strungar de la Atelierele de sare pe o rană. Nicolae Să stea el deoparte de toţi
centrale Gurabarza chemărilor Negrilă ridică privirea. Era ceilalţi ţărani muncitori div~
organizaţiei de partid! la ac­ chiar Mihai Curca; acesta Ilia ? Ce va spune lumea des­
ţiunile de muncă voluntară, vorbea cîtorva gospodari din pre el ?
pentru obţinerea a cît mai Frăraîntat de asemenea gîn-
multe economii. Cele 40 ore de llta. care ca de obicei se a- ăuri se duse la sfatul popu­
muncă voluntară — efectuate dunaseră in faţa căminului lar,
în zile de duminică — cu ca­
re ocazie Uie Vişa a produs cultural să mai stea la taifas. — Tovarăşe Roşu, aş vrea
alte piese la strungul său, sînt Negrilă plecă ochii către pă- să ştiu ce fac cu grădina da­
concludente. că, bunăoară, mă înscriu în
mint. Nu luă In seamă nici colectivă ? Dar cu vaca ?
In primăvara anului curent, salutul celor ce se sfătuiau.
Grăbi pasul, călcind apăsat, Preşedintele sfatului, tovară­
pornit parcă la treburi ce nu­ şul Roşu, îl privi întii nedume­
rit, apoi se lumină...
mai pot aştepta deloc. Se
hotăriseră deci să intre în co­
lectivă şi Mihai, şi Baie, veci­
IN CLIŞEU I 'Iile Vişa la locul 'de mutică. tinărul strungar s-a decis să nii lui, aproape toţi I — Adică... te-ai hotărit ?
devină corespondent al ziaru­ S 7 \e la o vreme, pe unde se — Ei... aş vrea aşa, să ştiu.
Aplecat peste strung, tînă- lui nostru. S-a gîndit să tri­ LA întorcea, numai de în­
rul urmăreşte cu atenţie cu­ mită ziarului ştiri din mun­ scrieri in colectivă auzea. Pînă —Păi, nene Negrilă, ştii
nice, automacarale şl altele. In felul ţitul care muşcă cu nesaţ din ca şi realizările ortacilor şi nevastu-sa, care la început doar bine că grădina-ţi rămt-
acesta pe lingă faptul că se asigură piesa prinsă în universal. Din săi, să scrie despre econo­ nici nu vroia să audă de co­ ne. E mai mică de 30 de ari.
o productivitate sporită, extinderea me­ cînd în cînd opreşte strun­ mii şi acţiunile patriotice, des­ lectivă, îi spusese într-o zi, aşa Iţi rămîne şi vaca pentru că
canizării a dus şl la realizarea unor gul, măsoară cu şublerul di­ pre colectarea fierului vechi, printre altele, că nu numai în n-al ăecit una singură. Sta­
importante cantităţi de material lem­ mensiunile piesei, verifică cu­ înfrumuseţarea sectorului în Ilia, ci în întreg raionul, cei tutul prevede doar clar toate
nos. In parchetele unde lemnul este ţitul şi, satisfăcut de rezultat, care munceşte etc. mai mulţi ţărani muncitori în­ astea.
transportat la rampele de încărcare cu pune din nou strungul în miş­ tovărăşiţi şl cu gospodării in­
funicularele nu mai sînt necesare ca­ care. Stocul de suporţi pentru Corespondentul nostru vo­ dividuale apucă pe drumul gos­ — Atunci... m-am hotărit I
nale construite din lemn pentru trans­ funicular, la care lucrează tî- luntar Uie Vişa îşi citeşte cu podăriei colective. De altfel, şi — se grăbi Nicolae Negrilă să
portul materialului exploatat. nărul, creşte continuu. mîndrie în ziar articolele sale, el ar fi trebuit să facă acest lămurească.
pentru care primeşte şi mul­ pas, dar parcă ceva îl ţinea pe
La întreprinderea forestieră din Do- Zilnic, la aceeaşi oră de după- ţumirile tovarăşilor săi de loc. ştia că în gospodărie se Băgă apoi mina în buzuna­
masă, cu servieta doldora de muncă. obţin recolte bogate că doar rul hainei, scoase o hîrtie îm­
la toate cele 9 parchete care sînt in cărţi, tinărul strungar intră la văzuse cu ochii lui, dar în­ păturită cu grijă şi o puse pe
exploatare metoda de scoatere în trun­ şcoala medie serală din Gu- Perspective de viitor ? Strun­ cerca să mat amine. Se prin­ masă.
chiuri şi catarge. La cele mai multe rabarza. In clasa X-a, este a- garul Uie Vişa este decis ca sese de amlnarea ceea ca de
brigăzi s-a organizat munca în acord preciat ca un elev silitor, ca­ d’upă terminarea şcolii medii, ceva menit să-l scape de la o — Pentru asta am şi fă‘
global. Ca urmare, muncitori! fores­ re n-a primit pînă acum notă să urmeze şcoala de maiştri, mare încurcătură. Dar cînd cut-o... Vezi dumneata dacă e
tieri aparlinînd întreprinderii foresliere mai mică de 7. Duminica, îl iar pînă atunci şi după aceea, îl auzise vorbind pe Mihai bună, s-o duc pe urmă la gos­
Dobra, lucrează acum în contul celei poţi vedea Ia club, disputind să trimită ziarului articole tot Curca, şovăiala şi neîncrede­ podărie.
de a doua decade a lunii mai. Şi la partide de şah, în compania mai multe şi mai bune. rea începură să-1 părăsească.
colegilor de clasă, sau cu or­ Se simţea parcă vinovat faţă Preşedintele îi apucă minaşi,
întreprinderea forestieră Baia de Criş, tacii de la atelier. GH. LUPAN de Liviu Munteanu, secretarul zimbindu-i, i-o scutură puter­
nic, bărbăteşte.
raionul Brad, s-au realizat pîflă acum Candidatul de partid Uie Vi­
sa, strungarul despre care este Zîmbea şi Negrilă. încrun­
aproape jumătate din sarcinile de plan tarea ce-i stăpînise atîta timv
faţa se destrăma.. Păşise şi el
penlru cel de-al doilea trimestru. pe drumul cel nou. V. PIŢAN
•WE'-
Fier veehi pentru otelarii
j r-1r—>r-*/ 11 ' r -* *'/—<i—•/—*i—¦»r~*rj
• * • »-®» » O * *¦ La redacţia noastră au sosit mal man, 'care în prezent se află în •)
L multe scrisori în care cetăţeni din perioada de acomodare, a dat cale "1
La chemarea ceferiştilor si- laminorul 800 mm., care a co­ L oraşul Lupeni au sezisat faptul că liberă trenului cu încă trei minute 3
lectat 1.035 tone fier vechi. Re­
merieni pentru a colecta cît mai zultate importante în colectarea [ în staţia C.F.R. Lupeni nu se res- înainte. De acest lucru se face vi-T
mult fier vechi pentru oţelării, {ierului vechi au obţinut şi or­
organizaţiile U.T.M. din G. S. ganizaţiile U.T.M. de la secţiile: {. pectă ora de plecare a trenurilor, novat şl înlocuitorul şefului de gară 2
Hunedoara, sub îndrumarea bi­ O.S.M. nr. 1, care a colectat 903
Pe şantierul tur­ rourilor organizaţiilor de partid tone fier vechi, O.S.M. nr. 2, (, precum şi modul defectuos în care Alexandru Gherasimov. deoarece sub -j
nătoriei de lingo- din secţii şi a comitetului U.T.M. 025 tone, bluming 413 tone, fur­
fiere din Călan lu­ a! combinatului, au reuşit să nale 1—4, 257 tone. L unii casieri vînd biletele de tren. supravegherea şi îndrumarea lui se ţ
crează şi brigada colecteze în trimestrul I a. c.
de lăcătuşi meca­ 3.839 tone fier vechi. Colectarea fierului vechi con­ f Un redactor al ziarului nostru a face acomodarea tov. Constantin 3
nici condusă de tinuă în trimestrul II al anului
tinărul Vasile Io­ Brigada utemistă de muncă curent cu o şi mai ţnare am­ L constatat că cele sezisate în scrisori Teleman. 3
nele. Ea îşi depă­ patriotică fruntaşă în colectarea ploare.
şeşte in fiecare fierului vechi1este cea condusă ^ corespund realităţii: de pildă, în Mulţi dintre cetăţeni, cu toate că 1
lună norma cu de utemistui Ioan Iancu de la I. DUMITRU L ziua de 30 martie a.c., trenul personal au fost în staţie cu mult înainte \
15—20 la sută.
j. nr. 2387, care are plecarea stabilită Ia de p]ecarea trenului, nu au reuşit "j
l ora 15 şl 20 de minute, a plecat din sg p|ece din cauza modului defer-3
. staţie mai repede cu 5 minute. A- ţuos !n care s_au distribuit biletele 1
L cest lucru a făcut ca mulţi munci- de tren. '2
L tori să fie obli2ati ,să se Urce !n Organele competente âu datoria ]
-m [L tsăi-l pîniaarrdTă. U' ’ 'ar 3,1 ade se3 r,UeSapecmtaăs‘înrit'oecm"aeiceSoarraeriupl entrten- n3
Cu desfînafîa; Caransebeş La confruntarea ceasurilor la re- -n-u--r-i1l—or, —pentru ca vi nzarea biletelor J
3t gulatorul de circulaţie şl mişcare s„ă„ s„e„ facă mai o„pe*ratiitv,. Tovarăşului 3
Din secţia de preparare a cursul zilei de joi au fost ex­ [ din Petroşani, s-a constatat că cel ““ r '"“. y
conservelor a I.A;R.T. Deva, pediate în oraşul. Caransebeş,
pornesc zilnic in diferite părţi 4.000 kg. conserve care vor fi L din staţia Lupeni era în avans cu ConstantinTeleman îirecomandăm-,
ale ţării cantităţi însemnate de puse în vînzare prin magazine­
preparate din carne. Numai in le din localitate. L 2 minute. Cu toate acestea, impie- ca Pe viitor să dea_cale liberă Ia 3
^ gatul de mişcare, Constantin Tele- ora exactă. ^
.. / fk_ vJ uJ hJ u/ uJ uJuJ uf uf