Page 30 - 1960-04

!*ay . 2 DRV MU L sOi :t ALrSMd LUI Nr. 1646

rnam arnam im m m iiiEâm EÉEm EtEilim iim iim EiâEEim BWttWWW

3BPxamViriMÍr w iiitasa:W O T i K t w i w m - « jt»trmiiuu*s?!ain.iíkxxo, Cu aceleaşi agrégate, metal mai mult şi mai bun

La sfîrşit de

trimestru

>M

- vN/V/VV/VA/v-« „Secretul** succeselor

® 16.982 TONE COCS ŞI 'MINEREU AGLÖ- înţelegînd chemarea partidului, in frunte cu
comuniştii, aceşti oameni au dai o bătălie
•MERÄT. strînsă cu timpul, cu vechiul, CU rutina şi au n o a stre
0 9.16I TÖNE FONTĂ. învins. A fost descoperii şi pus in valoare noul,
au crescut Oamenii, s-au născut iniţiative; a-
® 25.289 TONE OŢEL MARTIN Şl ELECTRIC. gregatele au fost mai bine folosite, multe din
canalele pe care se pierdeau înainte banii au
® 34.033 TONE LAMINATE. mm,umn°cpa3CtlVddei mla InL-çefCui. sCecOţiNei SaTAl-Na TfIuNrnEaSleCU |f|ar-ciultleeprj^ieUn^m!uíţie
fost închise, siderurgiştn au săvirşit adevăra­
înIată in cîteva. cifre tonele de produse side­ secţia I-a fur- c. Hunédoara citori sa aiba da--
te dete de eroism.
rurgice date peste Nietn pîiîhul trimestru Sini cîteva cifre doar. Ele cuprind noi trac­ nafe a (3. S. Hu­ rul de a con­
nedoara a dat patriei peste plă­ tribui Ia îmbunătăţirea procesu­
de harnicii siderurgişti din Hunedoara şi toare, noi camioane, noi strunguri, noi apar­ nui primului trimestru al aces­ lui de producţie. Important este
tui an 4.259 tone fontă de bună faptul că aplicarea-acestor pro­
Călăii, in plus, pe&t’é 9.700.Ö00 iei economii tamente, tóate în plds, neprevăzute Şi toate calitate, dintre care numai în puneri este urmărită cu deose­
suplimentare la preţul de cost planificat nu­ luna martie peste 2.700 tone. bită atenţie.
acestea înseamnă darul sîăefurgişiilor din Hu­ Succesul acesta se datoreşte în­
mai in lunile ianuarie şi februarie. E un bilanţ deosebi faptului că s-au obţinut Planul de măsuri tehnico-or-
nedoara şi Călan, oferit patriei, poporului, pen­ indici înalţi de utilizare. Astfel, ganizatorice a fost îndeplinit în
Yodnic, care cuprinde în el nu numai metalul în luna trecută, indicele dé uti­ cursul trimestrului I ax. în to­
tru bunăstarea sa, pentru mersul lui înainte... lizare planificat a fost depăşit talitatea iui. Ca urmare, timpul
sau economiile în şina, ci ceva mai mult. Se cu 0,148 tone fontă pé m. c. de reparaţii planificate a fost
volum util de furnal. De remâr- redus de la 24 la 16 ore. De
poate, vorbi prin prisma acestor cifre de o cat că în această perioadă s-au asemenea, datorită faptului că
înaltă înţelegere a rolului muncii, de o înaltă obţinut cei mai înalţi indici din la opririle planificate s-âii fă­
istoria furnalelor. cut reparaţii de butlă calitate,
conştiinţă. , au fost reduse opririle acciden­
Rezultatele acestea se dato- tale.
La bluming, în zilele resc faptului că a fost îmbună­
tăţită disciplina în mutică, pro­ întrecerea socialistă, organiza­
La începutul anului, iii con­ tîrziu, la începutul lunii mar­ problema marcării automate a cesul tehnologic. Biroul organi­ tă pe brigăzi, are Ia bază obi­
blumurilor ; s-a trecut la folo­ zaţiei de partid â 'îndrumat con­ ective concreté, ca de p ild ă:
sfătuirea de producţie organi­ tie, au fixat drept obiectiv a- sirea cilindrilor uzaţi prin su­ ducerea administrativă a secţiei sporirea producţiei, sporirea In­
darea cordoaneior ; se foloseş­ pentru a găsi cele mai bune dicilor dé Utilizare, reducerea
zată cu prilejul dezbaterii sar­ propiat al întrecerii lamina­ te pe s'Cară largă strierea cilin­ metode. în vederea îmbunătăţi­ córtsüihului dé cocs, reducerea
drilor, ceea ce duce lâ mări­ rii. disciplinei tehnologice.
cinilor dé plan pé 1960, tova­ rea a 200 lingouri pe schimb. rea posibilităţii de prindere a numărului absenţelor nemotiva­
materialului îhtte cilindri şi Numeroase deficienţe în pro­ te ele. De asemenea, rezultatele
răşul Nicolae Şerban, actual­ In prezent se studiază posibili­ totodată ia reducerea uzurii cesul tehnologic am întîmpinat întrecerii sînt urmărite şi popu­
lor. Au fost modificate sche­ anul trecut şi din cauza nivelu­ larizate, ceea ce fa'ce ca între­
mente şeful laminorului, arăta tatea laminării a 230—250 lin­ mele electrice de funcţionare a lui tehnic neoorespiinzător al cerea să fie din ce în ce mâi
macaralelor. unor muncitori. Ţinînd seama de vie.
că stă în putinţa colectivului gouri intr-un schimb. acest lucru, conducerea secţiei
Toat.e acestea au dus pe lin­ a deschis în luna octombrie uri Spre deosebire de artul tre­
laminorului să producă peste Pe acest obiectiv s-a pornit gă sporirea producţiei şi la curs de rniniitl tehnic. Drépt ur­ cut, în acest an arh primit un
realizarea unor însemnate e- mare, în prezent se respectă în­ prefios sprijin din partea tova­
sarcinile anuale de plan circa o vie întrecere între schimburi. conomii la preţul de cost. Pe tocmai procesul tehnologic, fapt răşilor cocsari, a minerilor de
bună dreptate laminatorii se dovedit de îndeplinirea tuturor ia Giiclar şi în ultima vreme a
10.000 tone laminate. Unor Balanţa victoriei înclina cînd mîrtdresc cu cele 2.000.000 lei indicilor de plan şi îndeosebi de minerilor de la Teliuc. Astfel, în
economii la efort propriu, rea­ calitatea din ce în ce mai bună cursul lunii martie, rezistenţa
participanţi la consfătuire li se spre un schimb, cînd spre ce­ lizate numai în lunile ianua­ â ion tei. cocsului a fost în medie de 3Ó0
rie şi februarie. Cu alte cu­
păruse oarecum exagerată a- lălalt. Rezultatele au depăşit vinte, angajamehlul a fost de­ De un real folos în munca kg., iar cantităţile de minereuri
ja realizat. noastră au fost consfătuirile de primite au corespuns prevede­
ceastă cifră şi clătinau a ne­ aşteptările. Recordurile au că­ producţie, al căror nivel a cres­ rilor contractuale. Aceasta ne-a Echipa condusă de p'rim-iopiiorul Alexandru Nofogan, de la oţelăria
Şi dacă la ora actuală în­ cut. mult faţă de anul trecut. Re­ ajutat să sporim indicii de uti­ Martin fir. 1, a încheiat primul trimestru cu 325 to n e- ofei peste pian,
încredere din cajp. zut unul după celălalt. Meritul trebi pe cineva din secţie cum feratele întocmite de către comi­ lizare şi să reducem preţul de fiind in acelaşi iimp fruntaşă pe sec ţie în ce priveşte caliiaiea producţiei,
e cu angajamentul iniţial, se tetul sindical de secţie sfiit con­ cost al toiiéi dé fontă.
Acum, la sfîrşit de trimestru, e al organizaţiei de partid, ca­ uită la tine surprins şi fără crete, aXate pe problemele celé lală-i pe membrii echipei, discuţi nd in faţa graficului Întrecerii.
prea multe comentarii te lă­ mâi lhi'pórtánte din munca îur- Bilanţul ácésttii prim trimes­
e fapt dovedit că angajamen­ re a antrenat întregul colec­ mureşte : e vechi. Aşa e la naliştilor. Acestea fac ca dis­ tru lié îndeamnă să rnlincitii şi -BUS-
bluming in zilele acestea şi cuţiile purtate să fie mai vii-. măi birlé* pentru că în viitor să
tul iniţial a fost cu mult sub tiv în Conducerea procesului după cilm arată realizările,
aşa va fi şi de acum înainte. repurtăm succese şi mâi valo-
posibilităţile colectivului. Des­ de producţie. róásé;
Câlan. Uzina ,*Victoria”. -Si-
pre acest lucru vorbesc mai Au fost şi greutăţi mai aleS derurgiştii de aici, ca şj cei din Oţelării în frunte
Hunedoara, muncesc zi şi noap­
bine decît orice, cele 24.425 to­ fn ce priveşte întreţinerea ma­ te ,.cu eforturi sporite pentru a
da patriei cît mai multe produ­
ne laminate peste pian, canti­ caralelor Tigler, de ia subsec- se.

tate cu care laminatorii au ţia cuptoare. La începutul a- Bilanţul cu care au încheiat Printre colectivele Combinatu­ La oţelăria ATartîn fir. I, de
lui siderurgic din Hunedoara, asemenea, au fost obţinuţi i-ri-
încheiat această primă parte nului, remedierea unei defec­ celé ále oţelăriilor s-au afirmat dici de utilizare ridicaţi. Aceasta
cu o deosebită tărie în întrece­ îndeosebi fie scama măririi tâ-
a anului. Aceasta înseamnă că ţiuni se făcea în 16-24 ore. rea ce se desfăşoară pentru a pacităţii cuptoârelbr nr. 5, 4 şi
da patriei cît - mai mult metal, 2, pe seama evacuării oţelului în
angajamentul anual, deşi ulte­ Azi se face în numai 2 ore. A- încă din prima zi a anului, co­ două oale sitnúitarí, â îmbunătă­
lectivele celor două oţelării Mar­ ţirii şi pregătirii diri fifrip â ari-
rior sporit, e îndeplinit şi de­ ceasta datorită faptului că se tin şi oţelăriei electrice, au por­ sâmblelor de turnare. Crescîhd
nit la muncă hotărîte să pro­ indicii de utilizare a cresciit ‘şi
păşit. Drept urmare, lamina­ pregătesc din timp subahsâm- ducă cu aceleaşi agregate me­ producţia* colectivul secţiei îri-
tal cît mai mult şi de cea mai cheind primul trimestru cu fin
torii au hotărît Ca în cinstea biele. bună calitate. Din această ho- plus de producţie de ăproape
tărîre. s-a născut ulterior anga­ 5.800 tone oţel.
zilei de 1 Mai să mai lamine­ Au crescut apoi oamenii, s-a jamentul de a produce peste
plan* pînă ia sfîrşitul anului, Cu rnai bine de 2.100 torte
ze încă 2.000 tone lingouri pes­ sudat colectivul. Petrii Zăvă- 100.000 tone oţel. oţel peste plart áii ínchéiát pri­
mul trimestru şi oţel Urii de la
te plan. laş, manevrant, l-a crescut pe Ne aflăm la începutul celui oţelăria electrică. Supraîncărcîrtd
de-al doilea trimestru. Bilanţul cuptoârele, ei au reuşit să pro­
Hotărirea de a duce la buh Nicolae Grigoreanu şi, acum, realizărilor e bogat şi vesteşte ducă zilnic, începînd cü a doua
noi succese. Sporind indicii de jumătate 'a lunii februarie; cu
sfîrşit angajamentele, consti­ acest tînăr de 19 ani îşi între­ utilizare a cuptoarelor, oţelării 26,4 tone oţel mai mult decît
Hunedoarei au reuşit să pro­ în anul trecut .Merită subliniată
tuie unul din factorii reuşi­ ce profesorul. La cuptoarele ducă în primul trimestru cu de asemenea iniţiativa schimbu­
25.289 tone oţel mâi mult decît lui condus cíe inginerul Ştefan
tei. N-a fost totdeauna aşa şi adinei, numele lui Gaşpar Ră- aveau planificat, ceea ce repre­ Cornea, care consta în îritr-a-
zintă depăşirea angajamentului jutorarea echipelor aceluiaşi
sé poate spune că cei mai ri­ doane, Gheorghe Ivanov, Sa- aferent acestei perioade. schimb în timpul ajustării cup­
toarelor.
dicaţi oameni din secţie,- co­ . moilă Semciuc, sînt mai mult In fruntea întrecerii s-au si­
tuat de această dată oţelării Aceste succese, aşa ctiiri ă-a
muniştii, au avut mult de mun­ decît cunoscute. primul trimestru ăl.anului 1960 pe indiscipiirtăţi şi i-âii ajutat de la oţelăria Martin nr. 2, care rnai spus, se datoresc în mate
esté deosebit de rodnic. La sec­ sa şe îndrepte. Aşâ s-a ájüns şi-au depăşit planul trimestrial măstjră muncii' politice de ma­
cit. După multe dezbateri, ei, Pe de altă parte, s-a dus o ţia furnale, de pildă* au fost că din ilină în lună, treaba să cu mai bine de 17.400 tone oţel. să. In incinta oricărei secţii al
produse peste pian 894 tone meargă tot mai biiie. Explicaţia âcesfiiî remarcabil merge, găseşti lozinci şi panouri
comuniştii* au lansat iniţiati­ susţinută campanie de îmbu­ fontă. succes se găseşte în traducerea mobilizatoare, concrete, care â-
Sub îndrumarea coriiiletii'lui în viaţă a planului de măsuri rată clar şi concret cé âllufne
va de a lamirta pe schimb cel nătăţire a procesului tehnolo­ In ultima zi din luna' martie, tehnico-organizatorice, precum şi înseamnă depăşirea planului de
furnâiiştii loan Blaj, Gheorghe de partid au fost fortrtate co­ în intensa muncă politică des­ producţie, îmbunătăţirea calităţii
puţin 70 lingouri. Apoi, vă- gic. In acest sens, merită a fi Ivaşcu şi loan RUsu au lucrat lective de tehnicieni şi irlgirteri făşurată de comunişti în mijlo­ şi reducerea preţului de cost.
care răspund de îndeplinirea cul oţeiarilor. Agitatorii sînt instruiţi diferen­
zînd că cifra e sub posibilităţi­ scoasă în evidenţă contribu­ mai vioi, mai veseli. Âve-au de sarcinilor de pian în diferite ţiat, pe probleme, activul fără
ce : graficele şi situaţiile statis­ secţii* de organizarea şi Urmă­ Amintim că în această peri­ de partid este atras în rezolva­
le reale, au sporit-o la 155. Măi ţia inovatorilor. S-a rezolvat tice arătau că timp de 3 luni ei rirea întrecerii socialiste. La oadă a fost mult îmbunătăţit re­ rea operativă a sarcinilor te
au fost mereu fruntaşi în între­ cele mal importante tocuri de gimul termic la cuptoare, a fost stau în faţa colectivului. Tonte
P e drumul cel hun cerea socialistă. mUncâ aii fost repar tizaţi mem­ scurtată durata de elaborare a acestea arată că a crescut m a­
bri şi candidaţi dc partid, oa­ şarjelor, s-a redus durata repa­ turitatea organizaţiilor de par­
La cocseria combinatului lucrurile procesul tehndlbgic s-a reuşit că tim­ muncitorilor prin cursurile de ifiiiilm Francise Varady, loan Cior­ meni pricepuţi şi cu înalt s-imţ raţiilor între şarje de la 70 mi­ tid, competenţa acestora în re­
au intrat în normal. Planul e depă­ pul afectat pentru acest lucru să nu tehnic organizate in acest scop. De nei şi Gheorghe Ciubuc conduc de răspundere, Ei au insultai nute la 30—32 minute. De ase­ zolvarea problemelor de produc­
şit zilnic, nu cu mult, dar e depăşit, depăşească mai mult de o tună. As- asemenea, întrecerea socialistă a cu­ cele mai bune echipe de turnă­ tuturor încrederea în forţele pro­ menea, a fost mărită capacita­ te . Şi mai arată, că oţelării
in consecinţă, oamenii Şi-au descreţit iâzi, bateria IlJ-a funcţionează la ca- noscut un avint deosebit, fiind axată tori. Eforturile lor au contribuit prii şi entuziasm în întrecerea tea oalelor de turnare cu circa sîflt hofârîţi să facă toidi pentru
frunţile, mişcările sînt mai degajate, păcilatea celorlalte două, succes pentru pe sporirea producţiei şi reducerea socialistă. Itl mijlocul muncito­ 15 tone, prin aplicarea unui nou â'-şi duce la îndeplinire anga­
se glumeşte. La sjirşitu l' lui februa­ care c'ocsarii merită ioaie felicitările numărului de spargeri. ce! mai mult Ia producerea a rilor, lâ fiecare loc de muncă, sistem de înzidire. Un atcent jamentul luat în fata Conferin­
rie, atmosfera era alta. Secţia ră­ şi care le-a asigurai de altfel recu­ 26,2 tone tub iui de scurgere, agitatorii care au fost instruiţi deosebit s-a pus pe ridicarea ţei regionale de partid.
măsese datoare furnalişlilor cu mul­ perarea restanţei din februarie şi de­ In această întrecere s-a evidenţiai ia’ timp cu cete mâi importante calificării ofelarilor, în vederea
te sute de tone de cocs şi dacă pu­ păşirea pianului trimestrial. In mod deosebit schimbul condus de 48,1 tone radiatoare, 36 tone probleme de producţie aii între­ cunoaşterii cît mai complete a Şi ultimul
teau fi mulţumiţi in ce priveşte caliia- maistrul Ştefan Slaroit de la baterii cazane băi şi 170 ni.p. cazane ţinut Vie flacără întrecerii so­ procesului tehnologic. Toate a-
iea — peste 300 kg. rezistenţă — e- Concomitent cu acest factor, la de­ şi schimbul condus de inginerul încălzire centrală, peste planul cialiste. cestea au dus la realizarea unor angajament e prea
tistau temeri in legătură cu soarta păşirea cifrelor de plan a contribuit Gheorghe Grozăvescu de la pregătirea primului trimestru. indici de utilizare superiori sar­
planului trimestrial. creşterea procentului de cocs metalur­ cărbunilor. Cuvinte de laudă meriiă întrecerea socialistă a cuprins cinii trasale de Conferinţa regio­ mie/ >
gic din cocsul loial. Aceasta, îndeo­ întreg colectivul şi îndeosebi tovară­ La secţia semicocs, bilanţul toate brigăzile, schimburile şi nală de partid.
A venit şi sfirşiiul trimestrului. Bi­ sebi pe seama îmbunătăţirii calităţii- şii loan Marcovici, loan Miriiu, me­ trimestrului I a fost încheiat cu secţiile. Pentru ca oamenii să Faţă de anul trecut, se prevede ca
lanţul, deşi nu mulţumeşte colectivul E cunoscut faptul că in prima jurnă- canici pe maşinile de şarjare, care un plus de 710 tone semicocs. aibă mereu în atenţie obiecti­
(doar 1.292 tone cocs metalurgic pes­ laie a lunii februarie !urnalişîii de an avut cele mai puţine spargerii Lo- Fruntaşele acestei secţii sînt e- vele întrecerii,ele au fost tre­
te plan), e de naiură să bucure. S-a ia secţia l-a furnale au adresai coc- ghin Golcea, Ernest Volenschi, Mir- chipeie conduse de Dumitru cute pe pa-tt-oüri şi lozinci şi â-
muncit mult, susţinut, oamenii au Saritor o scrisoare de mulţumire pen­ cea Breaza şi alţii. Fi lip, Cornel Rusuroi, Flore-a fişâte la diferite lOcitri de mun­
dat dovadă de adevărat eroism, ne- tru caliiaiea cocsului. Această scri­ Decebal şi Constantin Bucur.
precupeţindu-şi eforturile pentru a se soare a constituit un nou imbold Recent, o corespondenţă ne-a in­ că. Rezultatele ei se urmăresc
încadra In cifrele de plan. Se punea iii munca cocsaritor. Drept urmare, format că numai in intervalul 1—7 a- Pentru ca rezultatele să fie
cu multă tărie problema ridicării in­ zi de zi, rezistenţa cocsului a depă­ prilie, cocsarii hunedoreni şi-au de- din ce în ce mai bune, colecti­ zilnic. în fiecare secţie, pe bază
dicelui de uniformitate a celei de a şit cifra de 300 kg. năşit pianul cu mai bine de 540 tone vele de fu-rnaliştl, semicocsari
IlI-a baterii de cocs ta nivelul ce­ de cocs. Acest lucru arată că ei sînt şi turnători au pus Un deosebit de grafice. Şi ceea ce este
lorlalte două. Oamenii aveau deja ex- Nu lipsită de Importanţă a fost accent pe consfătuirile de pro­
berienţâ. insă ridicarea ăceslui indij măsura privind remedierea după gra­ pe drumul cel bun, că hotărirea lor de ducţie. In fiecare consfătuire aü mai îmbucurător, Ia aproape
ce, cerea iimp. Urmărind cu aienţie fic a defecţiunilor accidentale, precum analizat amănunţit.factorii care
şi ridicarea gradului de calificare a a-şi îndeplini angajamentul prinde contribuie mai mult la obţinerea toate produsele, graficele cu
unor realizări frumoase, au îă-
-eissas- viată. eut propuneri şi au criticat lip­ realizări arătau la sfîrşitul tri­
surile. Muncitorii, inginerii şi
tehnicienii au criticat pe codaşi* mestrului qă s-a depăşit ou mult

limita de sută Ia sută.

ÎN LUNILE IÂNUAWE SI TIBRU&RIt COLECTIVUL ia secţiilor dedeservire in acest an producţia de laminate
să crească cu 52 la sulă. Cu toate
C.«a, HUNfDOMU Â RE&UZ&T XCONQMMJsfa. PREŢUL acestea, laminatorii — şi cei de la

3® CUI.T IU V eL O Â R E B E bluming, şi cei de la 650, şi cei de

Cu cîteva zile în urmă, tovarăşul Frurtiaşe este direcţia de transporturi. vlaritor hunedoreni, obţinute în acest la 800 — s-au angajat nu numai
ingiiter Constantin Constantinescu, Deocamdată, pe primele două luni. trimestru, sînt şl mal valoroase dacă să realizeze aceste sarcini, ci chiar să

MACINI DE CrMlNiTU&J M A R miO PANTOFI şeful secţiei l-a furnale a C. S. Hu­ Feroviarii speră însă să reediteze ţinem 6eattia de faptul că s-ă muncit le depăşească.
nedoara. vorbind despre succesele succesul şi pe luna marlie (analiza în condiţii grele, cînd toiul a fost Colectivul laminorului de 800 fnm.,
m â l a t &u F e „ c o w c w '- „b d m a q w colectivului pe care îl conduce, a ţi­ rezultatelor nu s-a făcut încă) şi deci sub ihflUenţa frigului, cînd vagoanele
nut să facă următoarea precizare: să menţină pe mai departe drapelul încărcate erau predispuse îngheţului. de pildă, s-a angajat la iiicepuitil a-
roşu. Şi au temei pentru aceasta. Pia­ Cu toate acestea* feroviarii raportea­ nului să lamineze in afara sarcinii
— Ani fost ajutaţi foarte mult de nul intern pe trimestrul 1 a fost de­ ză reducerea locaţiilor Ia zero, lucru anuale de plan 5.000 ione oţel. Schimbu­
secţiile de deservire şi îndeosebi de păşit cu 3,5 la sută, Iar cel al pro­ îrttilnit pentru prittla dată în combi­ rile conduse de inginerul Eugen Păcu-
feroviari. De aceea, succesul nostru ducţiei marfă expediată cu 11 lâ sută; nat, într-un trimestru de iarnă. Fap­ raru şi de maistrul losif Triju au
este şi al lor. de asemenea, în primele două luni tul vorbeşte de la sine despre felul doborii multe recorduri. Ca urmare,
s-au realizat economii în valoare de cutii s-a muncit. Merită îndeosebi a bilanţul priiliei luni indica un plus de
Iată un lucru plăcut. Şi acesta peste 422.000 lei. fi evidenţiat colectivul de Ia întreţi­ plan dc 3.010 tone laminate. In luna
cu atît mal mult cu cît în urmă cu nere, care a asigurat reparaţia la februarie, s-du dat alte 1.000 ione in
cîjiva ani, între secţiile de bază şl Este interesant de arătat ctiih s-a tirtip şi de catitate â parcului uzinal contul angajamentului.
cele de deservire nu exista suficien­ ajuns aici. Lucrurile nu s-aii peRe- (vagoane şi locomotive).
tă colaborare. De multe ori, activi­ cut „peste noapte“, ci în timp, că re­ — E prea iîiic angajamentul — au
tatea secţiilor de bază era stînjenl- zultat al unei munci perseverente La fel de bine au niuttcit şi fero­
tă de felul defectuos de muncă al dusă de feroviari îrt frunte cu coitiu- viarii dirt staţia Peştfş, şi cei de ta spus comuniştii. Să-l sporim la 11.000
transporturilor. Aciim însă, lucrurile rtiştil. Să luăm, de pildă, faptul că Triaj... Cu toţii au contribuit Ia to­ tohe.
slau cu totul altfel. Alimentarea oţe- în prezent în cele mal iitipoftante nele de ntetâl pe care siderurgiştil
iănilor, furnalelor, lâminoarelor etc. secţii transportul să face după gra­ Se pare insă că şi acesl angaja­
fic. E 6 realizare a îăroviăHior deo­ hunedoreni le-au dat patriei, cu toţii ment e prea mic, deoarece la sjirşi­
cu materialele necesare, se face în sebit de valoroasă, obţinută cil uluite tul primului trimestru, plusul de pro­
mod ritmic. eforturi. au contribuit la obţinerea Unor suc­ ducţie depăşeşte cifra de 5.500 ione
laiiiinăte. Oricuhii garanţia realizării
De fapt, în acest scop există o Rezultatele b'urie ale muncii fercF cese cu care Hunedoara cucereşte sti­ lui există şi dacă angăjătYieYiiul Se va
dovedi prea mic, laminatorii ii vor
întrecere între secţiile de deservire. ma întregii ţări, reînnoi.