Page 31 - 1960-04
P. 31
Nr 1646 DRUMUL SUUALINMU LUI Pag- 3
i ir iííhmébi B in ...... IHlilii ilIIÍMIi i iIBl'l
In comuna
Bertefot
M. I. KALiNlN Au reparat drumul!
Tovarăşul Lenin şi-a în dele mic-burgheze, socialiş Printre echipele fruntaşe iii muncă de pe şantierul nr. 3 al noului Evoluţia micilor balerini in curind, publicul spectator Drumul ce. leagă şoseauă Haţeg--
chinat întreaga viaţă UHui tii-fevoluţibnarî de pildă, şi oraş muncitoresc din Călan, se num ără şi echipa de betonişli condusă din Cugir, Hunedoara şi Deva, Măşcaş de satul Crăguiş, are o lun
singur ţe l: desfiinţarea com totuşi acest lucru nu con de Alexandru Szubo. in fiecare lună, această brigadă işi depăşeşte sarcini Elevii şi elevele ce activea vor putea aplauda pe sc'ehele gime de peste 2 km. Pe el insa se
plectă a robiei, sub toate tribuia la creşterea influien- le de plan in medie cu 15—17 la sută. ză la cercul de balet de pe lin teatrelor din localitate evolu circula greu, mai ales pe timp ploios,
formele, chiar cele mai mas ţei ţăranilor asupra victo gă Casa de cultură din Orăş- ţia micilor balerini. din cauza noroiului şi gropilor, dru
cate şi măi ascunse. Tot ce riei revoluţiei. Tovarăşul Le IN C L IŞE U : Alexandru Szabo şeful echipei, explică unor muncitori tie au prezentat recent în faţa mul era de asemenea prea îngust-.
contribuia, tot ce ducea la nin a fost primul care a cum se dozează betonul peniru a respecta normele prevăzute in STAS. unui numeros public, un specta IOAN ELENA
desfiinţarea inegalităţii, a arătat necesitatea alianţei col, rod al celor trei luni de La propunerea sfatului popuiar co
înrobirii, găsea în Vladimir muncitorilor şi ţăranilor în ¦CrOO pregătiri. corespondentă muna!, colectiviştii din Crăguiş au
Ilici cel măi fierbinte parti lupta împotbiva asupritori liotărît să-şi repare drumul Ei au
zan : tot ce dezvolta, întă lor : el nu s-a mulţumit nu io activitatea Aplauze vii au răsplătit pe O nona brigada ş tiin ţific ă cărat în acest scop pietrişul şi piatra
rea, apăra robia, avea în el mai să arate, ci a dovedii interpreţii dansului rusesc necesară timp de trei zile. Cei 50 de
lin puternic adversar. El concret că numai în condi „B ă s m ă lu ţa a dansului chi La sfîrşitul lunii trecute şi-a cetăţeni care au lucrat aici, au efec
lupta împotriva robiei pe ţiile acestei alianţe, a mun nez, precum şi a dansului inaugurat activitatea brigada tuat 1.200 ore de rhuncă voluntara,
viaţă şi pe moarte. citorilor şi ţăranilor, sub georgian şi mexican. De un fru ştiinţifică din comuna Cioară,
conducerea partidului comu mos succes s-a bucurat şi inter raionul Orăştie. Şi aici, ca pre Acum, drumul este pietruit şi nive-’
lată de ce-l urăsc pe Le nist care îi uneşte, este po pretarea fragmentelor din „La tutindeni de altfel, ţăranii lat, au fost îndreptate cotiturile pe
nin atît de mult asuprito sibilă victoria muncitorilor cul lebedelor“ şi a scenei co muncitori au primit cu multă care le avea şi a fost lărgit.
rii tuturor popoarelor. In şi a ţăranilor asupra duşma regrafice pentru griipa mică bucurie vestea că brigada ştiin
persoana lui, ei au un ad nilor lor, că ţărănimea este „Povestea din pădure“. ţifică vă răspunde la întrebă Merită să fie subliniat aportul pe
versar cu care nu pot în puternică în măsura în ca rile ce-i frămîntă. care şi l-a dat în această acţiune de-'
cheia, in spatele poporului, o re merge în alianţă cu Varietatea dansurilor, costu putătul Anton Bercu.
înţelegere dezavantajoasă muncitorii. maţia adecvată, gingăşia şi Intr-o linişte desăvîfşită, lo
pentru popor. Pe el nu-l pot graţia micilor interpreţi, au cuitorii comunei au urmărit cu Lia îotul şcolâr
cumpăra cu nici un fel de Nimeni nu a făcut atita constituit o adevărată desfă atenţie răspunsurile date de
bunuri ale lumii, pentru că pentru întărirea alianţei tare. către membrii brigăzii. Ei au Tot voluntar, colectiviştii din Ber-
aceste bunuri îi erau străi muncitorilor şi ţăranilor, în- răspuns la întrebările: „Cum Ihelot au lucrat la îngrădirea iotului
n e p e el îl stăpinea o sin Succesul micilor artişti a- ia naştere fondul de bază în experimental al şcolii de 7 ani. La
gură pasiune: „Jos robia“. ăreptată împotriva căpiţa- L matori ă fost o răsplată bi G . A . C „ t i a c ă există viaţă şi chemarea sfatului popular din comună;
Pe tovarăşul Lenin îl ca liştilor şi a moşierilor ca ' ne meritată a muncii depuse pe alte planete“, „Ce sînt e- părinţii elevilor şi mulţi alţi cetăţeni;
racterizează faptul că a mo Vladimir Ilici. de profesoara Barbu Maria. clipsele de lună şi soare şi ău dat pentru împrejmuire fie stîlpi
bilizat şi a îndrumat forţe conducătoarea cercului de ba cum se explică ele“, „Dacă este do stejar sau salc.îm, fie buşteni de
uriaşe spre lupta împotriva Cel mai frumos monu let, a tov. Muchi Orelt, care ereditar cancerul“, „Care sînt plop şi arin, din care să se facă scîn-'
robiei. ment ridicat lui Lenin va fi a asigurat muzica, şi a tov. foloasele întrebuinţării îngrăşă dură. S-au strîns astfel 93 de stîlpi şi
să păstrăm, să dezvoltăm şi Crîng Dorina care a executat mintelor organice, minerale şi- peste 4 m;c, buşteni, pentru seîndură.
O astfel de forţă este ţă să nu pierdem nici o clipă decorurile. bacteriene“, „Cum se comba După ce seîndura a fost făcută, s-a
rănimea. Desigur, ţărănimea din vedere scopul principal, te păduchele de San Jose“ şi amenajat gardul. Acum, lotul experK
a fost şi înainte o forţă u- Costumele au fost confecţio la altele. mental al şcolii este împrejmuit.
victoria deplină a muncito nate de către părinţii elevilor.
riaşă. De această forţă ţi rilor şi ţăranilor în lupta Pentru explicarea acestor Pe şantierul căminului
neau seama chiar şi parti împotriva asupritorilor din probleme au fost folosite plan cultural
lumea întreagă. şe docutiientare, mulaje şi alte
materiale. Colectivizarea în întregime a satu
lui Găuriceâ a creat posibilităţi Şi
I. ROŞU
corespondent
© in organizaţiile de partid brii acestui activ care să şi productivităţii mtiricii, îmbu ttiai largi peniru construirea unui 1b-'
se prelucrează planul de mă studieze şi să facă propu nătăţirea calităţii şi reducerea S p e c t a c o l e i a A l b a Iu lia cal destinat căminului cultural. Ast-l
Veşti dinindustria localăsuri adoptat de către Conferinţa neri pentru punerea în va preţuiţii de cost al cărbunelui. • Formaţia de muzieji uşoa fel, avînd materialul necesar, s-â reu
regională de partid. Cu acest loare a noi rezerve interne. De pildă, pe un palton mare ră, soliştii vocali şi instrumen şit ca nutilai în 6 zile să se ridice
prilej comuniştii analizează po Aceste colective au făcut propu este scrisă chemarea la întrecere tişti, corul şi brigada artistică pe o suprafaţă de 190 hi.p. clâdiVea
neri pentru înlocuirea injectoa- a minerilor din Lupeiii şi răs de agitaţie ale sindicatului sa unui cămin cultural cu scenă fixă,
Produse pesie plan sibilităţile ce le au şi îşi iau reior de gaz cu altele rnai iriafi, punsul colectivului minei Petrila nitar din Alba Iulia au prezen cu o sală festivă ce are o capacitate
angajamente sporite privind în in scopi.il creşterii producţiei dp care s-a angajat să dea peste tat zilele trecute, pe scena ca de circa 250 locuri şi o încăpere des
siderită prăjită, modificarea sis- planul anual 25.000 tone cărbu sei raionale de cultură, un spec tinată bibliotecii.
In fcinslea zilei de 1 Mai, colecti şi Gtiră Morii şi-au depăşit sarcinile deplinirea şi depăşirea sarcini lehiului de încărcare a furnalului ne, din care cel puţin 10.000
vul de rtiurtcitori de la întreprinderea de plan cu 800 tone piatră concasâtă lor de producţie. Comuniştii de tone pînă la 1 Mai, să realizeze tacol intitulat „Mărţişoare, Odată zidurile ridicate, s;a pus pro-t
de industrie locală „Crişana" din ora şi I.OOi) boitori. De asenienbâ, la fa ia secţiile turnătorie nr. 1 şi 0 productivitate medie anuală mărţişoare“. blema materialului lemnos pentru ă-
şul Brad, acordă o atenţie deosebită brică de văr s-au dat în luna mârtie electrică de la uzina „Victoria“- de 1,120 tone pe post, să reali coperiş. EI a fost adus din pădurea
realizării şi depăşirii sarcinilor de peste sarcinile de plan 200 tone var. Călan, în urma discutării planu zeze economii suplimentare ia ® Un bogat program artistic „Valea fierului“. Pentru terminarea
pian. Ca urrtiarfe, în mai multe sec In mod deosebit, din aceste sectoare, lui de măsuri, au făcut propuneri preţui de cost de 820.000 lei complectă a căminului cultural, s-au
toare s-au obţinut în luna martie re s-au evidenţiat tovarăşii Alexandru pentru îmbunătăţirea muncii de din care 350.000 lei pînă la a prezentat spectatorilor şi e- mai procurat 300 kg. ciment, 2.000
zultate îmbucurătoare. Astfel, munci viilor şi şi-au luat angajamente 1 A4ai. De asemenea, colecti echîpa artistică a sindicatului bucăţi ţiglă, 3.000 kg. var şi âlte
AÎamâia, tudor tudoran, Ioah Bîrha sporite în cinstea zilei de 1 Âiaf. vul minei Petrila s-a anga lucrătorilor din comerţ din
torii de la barierele de piatră Crişcior şi alţii. jat ca toate brigăzile din abataje Alba Iulia.
Astfel, turnătorii s-au an
Programul ă înmăhuhchiat
Din primele zile ale lunii gajat să dea peste plan, în a- piese corale, cîntece populare
fara angajamentului anterior,
Muncitorii de la atelierul de tîm- Ia sala de maşini, a croit de Ia 1 a- pînă ta 1 Mai, două cazane în să-şi îndeplinească planul şi şi dansuri romîheşti. materiale.
plărie al întreprinderii „1 Mai“ din prilie şi pînă în prezent, toate piesele călzire centrală, 20 bucăţi pos nr. 4, ceea ce duce Ia creşterea angajamentele. Demn de remar rOAÎA PETRO P. PARCAŞItJ
oraşul Deva au încheiat luna martie necesare confecţionării a 55 garnituri tamente pentru cazane de băi, producţiei cu 40—50 tone fontă cat esté şi faptul că agitaţia vi corespondent corăSpdndefit
cu un frumos succes trimiţînd spre mobilă de bucătărie tip „G“. De ase zuală de aici are şi un caracter
vînzare magazinelor de specialitate, 50 menea, echipa cbndusă de tov. Iban !0 tone tuburi de scurgere, e tc.,, zilnic. Propunerile făcute vor fi combativ., în incinta exploatării
garnituri de bucătărie tip „C“, cinci Borghin, a terminat confecţionarea a 40 'aplicate m~vikţă. Se-evîdenţiază- sînt expuse caricaturi care com
garnituri de bucătărie lip „A“ Si 10 iar electricienii s-au angaja? sa tov. G. M arinesca Gin Surugiu, bat artumite stări de fapt nega Acţiuni patriotice
garnituri „Camere combinate'1. Acest dortoeze petttru mobilă fină şl a în tacă economii în valoare de tive ca' : neglijenţa în serviciu,
succes î-ă însufleţit în muncă şl în ceput confecţionarea a încă 40 dorme 20.000 lei. N. Jelér şi alţii, c.ît şi' inovatorii absenţele nemotivate, tendinţa Brigada iţtemistă de muncă
lima aprilie au pornit cu mai mult ze; Succese îmbucurătoare a obţinut şl T. Hágea, M. Binei, N. Spătă- de chilii şi altele. patriotică, din sectorul cazan-
elan pentru realizarea şi chiar de echipa condusă de Andrei Varga care gerie, ai Atelierelor G.F.R. St- realizat economii în văloare de
păşirea sarcinilor de plan. Astfel,- e- în primele 7 zile aie lunii a confec G. GHIRIAC şi A. TUZA ceanu. Prin inovaţiile propuse R. BALŞAN rneria, a obţinut importante rea circa 1.800 lei.
chipa condusă de Ladislau Gsapo de ţionat taburete pentru 18 garnituri lizări, etectuînd pînă acum sute
® Organizaţia de bază din şi aplicate de către tovarăşii din ® Organizaţiile de bază din de ore de muncă voluntară. S-au evidenţiat de fiecare dată
mobilă de bucătărie tip „C". secţia I-a furnale de la C. S. activul fără de partid secţia a întreprinderile oraşului Deva, toţi membrii brigăzii şi fa mod
Hunedoara, şi-a format un larg îndrumate de comitetul orăşe Tinerii brigadieri s-au anga deosebit, loan Ritl, Iban Şiişa-
Au depăşii angajamenful activ fără departid care cu realizat în primul trimestru al nesc de partid, se ocupă cu a- jat ca în cursul acestui an să bă, Vioreî Măruriţ, Mihâi ’Şer-
prinde f'urnalişti, ingineri şi acestui an economii în valoare tenţie de munca de primire în realizeze economii în valoare de ban şi Traiân Gtoşan.
de péste 145.000 lei. partid. Datorită muncii depuse 49.000 lei.
în acest scop, eie au primit în iGANi NlSTOR
D. ILIE cursul iuniior ianuarie şi februa Peniru traducerea în viaţă a cazâiijgiii
rie, 36 membri şi 25 candidaţi angajamentelor luate, ei vor în
Muncitorii de la secţia tîmplărie a de 127 ia sută. Acest succes a fost tehnicieni fruntaşi, inovatori. ® La mina Petrila, agitaţia de partid. Bine aii muncit or treprinde o serie de acţiuni pen secretarul orgâîtizifi'eî de baiză
întreprinderii ,,I. C. Frimu" din Orăş posibil datorită întrecerii socialiste în Pentru ca acest activ să-şi a- vizuală este strîns legată de sar ganizaţiile de bază de ia între tru colectarea fierului v^cliî, vot U.T.M.
tie s-au angajat că pe lună mâHie căite sînt cuprinşi toţi muncitorii. In ducă o contribuţie tot mai mare prinderea minieră şi şantierul
să-şi realizeze sarcinile de plan în fruntea îrtfrecen'i se situează brigada la înfăptuirea sarcinilor de pro cinile de producţie, -de angaja de construcţii nr. 1. participa la amenajarea bazelor nm programul m
proporţie de 120 la sută. La încheie de tineret condusă de Radu Oprfeah. ducţie, organizaţia de bază a mentele luate de mineri în între sportive, la plantarea puieţilor Î 1“‘ir I1
rea bilanţului s-ă constatat însă că ei De asembrtbă, s-âu mai evidenţiat tîm- luat măsuri pentru organizarea cerea socialistă. Toţi muncitorii, şi la o serie de lucrări în proce
şi-au depăşit acest angajament, rea- piănî Victor Deto, Nicolae Berescu inginerii şi tehnicienii sînt che A
lizîrtd sarcinile de plan In proporţie şi alţii. maţi prin numeroase lozinci să
10 APRILIE 1960
unor colective formate din mem lupte pentru creşterea producţiei
Pentru închiderea în bune tin'du-lC spre analiza proble răspundere cadrele de propa sul de producţie. Programul I : 7,15 „Plecăm
melor de conţinut. Ei vor tre gandişti, învăţămîntul de par Pînă în prezent, ei au colec
condi fiuni a învăţămîntului de bui de asemenea să participe tid s-a desfăşurat în condiţii în excursie“, prograin de mhzi-
la adunările generale ce vor a- bune, a crescut nivelul calita tat peste 10.000 kg. fier vechi că u şo ară; 8,00 Din folclorul
partid şi politic U.T.M. de la sate vea loc, să contribuie activ la tiv ai discuţiilor, ele fiind mai şi 4.300 kg. metale nefieroase. popoarelor; 9,00 Teatru la mi
ridicarea nivelului discuţiilor, să strîns legate de problemele crofon pentru copii: ;,Vrăjito
(Urmare din pag, l-a) mea întreagă, împotriva im bîndite de cursanţi în cursul propună adunării generale mă practicii. Au fost însă şi ca Zilele trecute, a fost trimis rul“ prelucrare şi dramatizare
perialismului, colonialismului, anului d'e invăţămint, la aju suri menite să ducă la îmbu zuri de promovare în munca secţiei l-a locomotive, pentru a după o povestire de Lagliin ;
nătăţirea conţinutului, la ri de propagandist a unor tova ti supus probei de presiune, ca 10,20 Gurs de iniţiere muzicală:
dicarea nivelului calitativ al răşi care nu aveau pregătirea zanul locomotivei nr. 324.008, Ghid muziceti (XIX); 11,30 Con
propagandei noastre de partid, necesară pentru a putea face căruia, prin iminca voluntară, î structori şi construcţii ; , 12,15
s-au făcut reparaţii la armătu Figura lui Lenih oglindită în
ră, i s-au înlocuit ţevile fierbă- 'literatură (IV); 13>10 De toate,
toare, etc. Dintr-un antecalcul, pentru to ţi; 14,00 Gîntece de
rezultă că ia aceste lucrări s-a'u
P.M.ft, din 3-5 decembrie 1959, pentru apărarea păcii şi secu tarea în însuşirea acestor pro la îmbunătăţirea stilului de faţă acestei munci. Va tre nuntă şi jocuri populare romî-
cit şi expunerea ţinută la Con rităţii popoarelor, pentru pro bleme a acelor cursanţi care, muncă, a metodelor organiza bui ca organele de partid să-şi n e şti; 15,15 Mujică uşoară;
ferinţa regională de partid movarea coexistenţei paşnice din diferite motive, nu au frec ţiilor de partid şi U.T.M. în îndrepte atenţia spre folosirea s s« nas 5?m m i r a i s Bi î6,32 Suita „Privelişti moldove
neşti“ de Mihail Jora ; 18,30
Cluj, din 1960. dintre state. ventat cu regularitate învăţă- conducerea învăţămîntului. în această muncă a tuturor
In discuţiile recapitulative Pe lingă problemele mai sus mîtttul de partid. A închide învăţămîntul de activiştilor de partid, a cadre Gintă Ioana Radu ; 19,05 Dru
din Cercurile şi cursurile' în- arătate, indicate a se discuta Convorbirile de închidere tre partid nu înseamnă nicidecum lor conducătoare din aparatul 10 APRILIE 1960 meţii veseli; 21,15 Muzică de
văţămîntulUi de partid de la in toate Cercurile şi cursurile, buie să constituie nu numai întreruperea muncii de propa de stat şi economic, absolvenţi DEVA: Părinţi şi copii; AL dans ; 21,30 Concert de muzică
sate — ce se vor desfăşura în se vor dezbate principalele pro un prilej de verificare a Cunoş gandă, Organele şi organizaţii ai şcolilor de partid. Trebuie BA IULIA: Haiducii: Nu aş populară sovietică; '23,08 Simfo
tre 5 şi 15 ale acestei luni — bleme ale formei de învăţă- tinţelor asimilate de cursanţi le de partid vor trebui ca în să se ţină seama de faptul că tepta luna m a i; BÎtAD : Virst a nia nr. 88 în Sol major de
se indică să fie dezbătute pro mînt respective. în timpul anului, ci şi un bi- timpul verii să desfăşoare larg în regiunea noastră sînt foarte dragostei; HUNEDOARA : Pri Haydn, interpretează orchestra
bleme c â : roiul conducător al lâriţ al rezultatelor obţinute de propaganda prin conferinţe. multe cadre care au absolvit ma zi de pace; HAŢEG: Cin- simfortkiă din Filadelfia, dirijor
partidului în revdluţia şi con Dezbaterea temeinică a aces dînşii în popularizarea şi apli Vor trebui organizate expu diferite şcoli de partid, cadre tăreţul mexican; ILIA : Ani Eugen Ormandy.
strucţia, socialistă, industriali tor probleme impune organe carea în viaţă a celor studiate. neri. şi conferinţe pe teme ac care n-au fost însă folosite în înflăcăraţi; ORĂŞTIE : Fată
zarea socialista, dezvolta lor şi organizaţiilor de . partid Cel mai important criteriu în tuale ale politicii partidului suficientă măsură. cu chitara: Telegrame: SEBEŞ: Programul l i : 7,00 Muzică
rea sectorului socialist în ca pentru desfăşurarea convor aprecierea desfăşurării invăţă- nostru, ale situaţiei interne şi Secretul cifrulUi; PETROŞÂNI: uşoară ; 8.00 Muzică uşoară e-
agricultură, folosirea întregii birilor să asigure timpul nece mîntului de partid este toc- internaţionale. Dat fiind complexitatea sar Ea te iubeşte: Un meci
capacităţi a parcului de trac sar, organizînd convorbirile pe mâi aplicarea în viaţă a celor cinilor ce le ridică munca de neobişnuit; SIMERIA: Abuz xeciltată hi diferite instrumente;
toare şi maşini, rentabilitatea cit posibil în două şedinţe. Or studiate. In curind. vor apare documen propagandă, rolul ei deosebit de încredere; LONEA : Mama 8,30 Clubul voioşiei; 10,00 For
gospodăriilor agricole de stat ganizaţiile de partid trebuie să tele celui de-al iil-lea Congres în lămurirea şi antrenarea co vitregă; TEIUŞ: Săgeata al maţii, artistice de.amatori în stu
şi a S.M.T.-urilor, întărirea e- vegheze ca în discuţiile ce vor In adunările generale ale or al partidului nostru. Va trebui muniştilor şi a maselor de oa- bastră : ZLATNA : Avalanşa ; diourile Uoastfe; 10,50 Trans
ccbomico-organizatorică a gos aVea loc, cursanţii, în rezolva ganizaţiilor de bază în care se organizată studierea lor de că mei ai muncii de la sate în APOLDU DE SUS: Lady Ha- misie din sala Ateneului a con--
rea problemelor, să pornească va analiza desfăşurarea şi în tre fiecare membru şi candidat construcţia ¦socialistă, această millton. certului orchestrei simfonice a
podăriilor agricole colective şi de la baza teoretică, să lege chiderea învăţămîntului de par de partid, dezbaterea lor în muncă trebuie să constituie o Filarmonicii de Stat „George
ă întovărăşirilor. De asemenea, problemele teoretice de sarci tid, în centrul atenţiei va tre adunările generale ale organi preocupare nu numai a unor ¦ m ts r w m r m m im k Enescu“ ; 13,15 Muzică uşoară
se vor dezbate probleme c a : nile ce Ie ridică practica con bui să fie problema calităţii, zaţiilor de bază. Vor trebui ela anumiţi lucrători de partid, ci
sporirea producţiei de cereale, strucţiei socialiste din comuna, a conţinutului propagandei de borate şi susţinute expuneri pe o preocupare a întregului or PENTRU 24 ORE în interpretarea soliştilor noş
carne, lapte e tc , sporirea şep- satul sau unitatea respectivă. partid, caracterul combativ al marginea documentelor Con gan de partid. Vreme schimbătoare cu cerul t r i ; 14,15 „Primăvară-nsorită“
teluTui proprietate obştească şi Trebuie imprimat discuţiilor un acesteia, eficienţa sa. Trebuie gresului. variabil temporar noros. Izolat — prograîh de rtuUGcă uşoară ;
legat de aceasta, lărgirea ba caracter Concret, viu şi comba să lichidăm cu practica dău închiderea învăţămîntului de vor cădea ploi slabe. Tempera 14,30 La microfon: Satira şi
zei furajere, cultivarea de po tiv, luptînd împotriva oricăror nătoare de pînă acUm de a a- Tot în această perioadă, or partid şi politic U.T.M. la sate, tura Vă creşte uşor variind ziua umorul; 16,00 Vorbeşte-Mosco
rumb siloz etc. Se vor discuta manifestări de relatare meca- naliza numai latura organiza ganele şi organizaţiile de par eveniment important în acti între 16 şi 19 grade iar noap va !; 16,45 Cîntă corul de co
apoi probleme ale situaţiei in hică, şcolărească, bucheră, sau torică a acestei mutici. Tova tid şi U.T.M. vor trebui să ia vitatea organizaţiilor de partid tea între 2 şi 6 grade. Vînt po pii al Radioteleviziunii; 17,30
terne şi internaţionale. In dez simplistă a problemelor puse răşii din partea organelor de măsuri 'de pregătirea în mai şi U.T.M. trebuie să constituie trivit cu intensificări din secto Concertul nr. 1 în Re major
baterea problemelor situaţiei îtt discuţie. partid care răspund de pregă bune condiţiuni a noului an de un prilej de mobilizare a tu rul sud şi sud-est. pentru vioară şi orchestra de
internaţionale, trebuie pus ac tirea şi desfăşurarea închiderii invăţămint. In acest scop se turor oamenilor muncii de la P aganini; 18,20 Buchet de. me
centul pe lupta ţărilor lagăru Trebuie imprimat convorbi învăţămîntului de partid, vor vor constitui comisii pentru re sate la executarea la timp şi lodii din ţări prietene; 20,05
rilor un caracter de discuţii crutarea şi selecţionarea pro în bune condiţiuni a campa Solişti şi ansambluri instrumen
tale din ţări prietene; 21.?0 Mu
zică de dans ; 22,30 Din cele
lui socialist, îtt frunte cu tovărăşeşti care să servească la trebui să ajute birourile orga pagandiştilor şi cursanţilor. niei agricole de primăvară, la PENTRU URMĂTOARELE mai frumoase melodii populare
Uhiunea Sovietică, a partidelor clarificarea şi aprofundarea nizaţiilor de partid de ia sate Practica a dovedit că acolo traducerea în viaţă a hotărî- 3 ZILE romîneşti; 23,30 Trio în re mi
comuniste şi muncitoreşti, pe problemelor sus amintite, Ia în întocmirea rapoartelor pen unde organele şi organizaţiile rilor partidului şi guvernului Vreme cu cerul noros şi tem nor pentru pian, vioară şi vio
lupta oamenilor muncii din lu consolidarea cunoştinţelor Go- tru adunarea generala, orien- de partid aii selecţionat cu nostru. -sr'"”" peratura în creştere.
loncel de Arenski.