Page 33 - 1960-04

I

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNITI-VA / m urfr

• Roadele pasiunii — Însemnări li avea p e to ţi în faţă. s e d e a p r o a p e . E r a p r i m a l o r î n -î
uită la ei p e rină şi zim bi
pe marginea unui spectacol de m ulţum it, m ai m ult ca p en ­ tilnire...
tru sine.
amatori (pag. 2 -a) Prfma lecţie
Toţi sîn t tineri. A proape co­
o O iniţiativă care !-a bucurat pii. Lui Anghel nici nu i-au P rim a întîlnire a fost de
d a t b in e tu leii. A re abia 21 de fa p t şi p rim a lecţie pen tru
pe Lenin. ani şi lu crează la m in ă din noii săi ortaci. D upă ce le
’58. D e n ă z d r ă v ă n i i l e l u i s e s ă ­ strtn se m îinile cu putere, P e­
(pag. 3-a). turase pîn ă şt taicăsu. M artin tr u T o th se a pu că să -l isco-'
este ceva m ai trecut prin via­ dească pe unde au lucrat
o Săptămîna internaţională. ţă . A r e 24 d e ani. L a 18 an i înainte, la ce lucrări, cu cine,
s-a căsătorit. Acum are o fe­ despre viaţa lor de fam ilie şi
(pag. 4 -a) tiţă de 4 ani. L ucrează la m i­ preocupările din tim pu l liber.
n ă d i n ’59. I i p l a c e m u l t ţ u i c a Le spu se că el lucrează de
Anul X î i Nr. 1647 Duminică 10 apriiie 1960 4 pagini 20 bani şi fum atul. Aron, să to t aibă m u lt tim p in m ină, că a lu­
25 de ani, p a re ceva m a i copt. crat m u lt la în ain tări şi că
După cum M1RGEA LASeONI Succese îmbu­ Tovarăşii Şte­ T oţi sîn t din com una Luncoiu abia din octom brie a trecu t în
ştim, anul 1960 curătoare am fan Szekely, loan de Jos. Şi un lucru c u r io s : au abataj. Apoi, le-a vorbit d e s­
a fost declarat preşedintele Comitetului executiv Simon, Balint Dec- acelaşi num e de fa m ilie : Pe- pre felul cum a m uncit cu e-
an al economii­ al Sfatului popular orăşenesc obţinut şi pe li­ ze, loan Fili- truţ. Pe deasupra se bucură chipele pe care le-a condus
nia amenajării mon, Njcolae Năs- de aceeaşi faim ă, nu prea m ă ­ pîn ă atunci, despre re zu lta te­
tase şi Constan­ gulitoare. le bune p e care le-a obţinut.
lor, iar la aJ Deva zonelor verzi. tin Ispăscanu din
fotografia de faţă, T oate acestea le cunoştea Cei tre i tin eri îl ascu ltau cu
ceastă mare bă­ In acest scop sînt şefi de briga­ destul de bine P etru Toth. m u ltă atenţie, îi sorbeau p a r ­
dă !a grupa! Ii Toth e un com unist încercat. că fiecare cuvînt. Aveau m u lt
tălie pentru realizarea de cit comitetul executiv s-a îngri­ şantiere montaj L u c r e a z ă l a B a r z a d i n ’4 4 ş i respect pentru Toth-baci. E ste
I.C.S.H. Lucrînd niciodată nu s-au auzit despre doar cel m ai bun şef de echi­
mai multe economii sînt che­ jit din timp de procurarea ma­ pc şantierul oţelă- el decit cu vinte de laudă. M un­ pă de la m ina Barza. F aim a
riei Siemens Mar­ ca şi viaţa l-au învăţat să p ă ­ lui a trecu t de m u lt gran iţele
mate să-şi aducă o contribuţie terialului săditor şi a florilor tin nr. 2 , brigăzile tru n dă în sufletul oam enilor, minei. De aceea, considerau
conduse de ei şi-au sâ -i p o a tă înţelege. H otărîrea că a lucra cu el este o cinste.
însemnată şi sfaturile popu­ necesare. E suficient să ară­ depăşit normele în de a form a cu aceşti tineri o Şi sim ţea u cu m li se u rcă sîn -
luna trecută cu e c h ip ă d e tin e r e t m o d e l n-o. gele in obraji de bucurie. P în ă
lare. La noi, această problemă tăm că numai în zona cetăţii 2 5 -4 2 la sulă. lu at-o la în tîm plare. ştia că atu n ci n-'au d isc u ta t n icio d a ­
m u nca în colectiv e ste p rin ci­ tă cu el p e îndelete. Nu l-au
a fost discutată şi de către s-au plantat în acest timlp palul factor care-l form ează crezut atit de bun, de priete­
pe om, care-i dezvoltă sim ţă ­ nos. C uvintele lut le m e rg ea u
conferinţa orăşenească de par­ 17.000 molizi. In această ac­ m in tele bune şi priceperea. In la inim ă. C ină adulte vo rb a
inim a lui stăru ia convingerea despre echipa lor, desp re ceea
tid. Atunci s-a hotărît ca pro­ ţiune ne-au sprijinit în mod că cea m ai sănătoasă educaţie ce aveau să facă, s-au sim ţit
este acea pe care ţi-o dă şcoa­ in tim idaţi. A proape că nu le
blema realizării de economii să deosebit organizaţiile U.T.M. la m uncii. Şi voia să d o ve d ea s­ venea să -şi creadă urechilor.
că acest lucru cu cei trei Pe- C um adică, ei, d esp re care se
fie strîns legată de acţiunea din întreprinderile şi institu­ truţi. despre care auzise atîtea spuneau atîtea şi a tîtea lucruri
vorbe neplăcute. neplăcute, să form eze o echi­
pentru înfrumuseţarea oraşu­ ţiile oraşului. De asemenea, pe pă m odel ? Nu se puteau du­
înainte de a trece la trea ­ m iri ce l-o fi determ inat p e o -
lui. străzile Aurel Vlaicu, Bariţiu bă. îi c h e m a s e s ă s t e a d e v o r ­ m ul acesta a tit de bun şi p ri­
bă cu ei. s â - i cu n o a scă m a i în- cepu t să le acorde a tîta în ­
Pe baza recomandărilor con­ şi Eminescu au fost plantaţi 400 credere. Le spunea că echi­
giale“ a fost găzduita Fieri de pa lor va fi o echipă fru n ta ­
ferinţei orăşeneşti de partid, pomi decorativi iar pe margi­ două centre muncitoreşti. şă, de calitate, ceea ce în ­
Comitetul executiv al Sfatului nile şoselei Deva—Sîntuhalm seam nă că vor extrage m ine­
Muncitorii din Cugir au a- reu m u lt şl bun, că va fi e-
popular orăşenesc Deva a în­ un număr de 300 pomi fructi­ piaudat pe artiştii amatori dc x em p lu de disciplin ă a tit in
la fabrica chimică din Orăştie, tim p u l m uncii cit şi în tim pu l
tocmit un plan de măsuri la feri. De. menţionat că în ce de ia căminul cultural din Vi­ liber, de p arcă ar fi fost un
nerea, şi de la clubul „Gheorghe lucru gata făcut.
aplicarea; căruia, în practică, priveşte extinderea şi amena­ Apostol“ din localitate.
Se în tîm plă de obicei ca a-
au fost chemaţi să-şi dea con­ jarea de zone verzi gospodine­ La Ghelar, concursul a’ reunit tunci cină unui om to a tă lu ­
echipele de teatru din satele în­ m ea îi sp u n e că n u -i bun de
cursul toţi membrii comitetu­ le au luat iniţiativa de a a- vecinate şi pe cea a clubului n im ic şi d e o d a tă cineva îi dă
muncitoresc din localitate. A- dovadă de încredere, el caută
lui executiv, deputaţii, organi­ menaja ronduri cu flori pe plauzele au răsplătit din plin să dovedească cu orice p re ţ că
strădaniile artiştilor amatori. m erită. Aşa s-a în tim plat şi cu
zaţiile U.T.M., de femei şi ce­ toate străzile acolo unde spa­ tinerii noştri.

tăţenii oraşului. ţiul permite. Comitetul execu­ GH. COMŞUŢA

In această vastă acţiune tiv le-a sprijinit în această ac­ întrebarea pusă de procent Cum am obţinut acest suc­ (Continuare în pag. 2 a)
ne-am propus trei obiective ţiune, asigurînd materialul să­
principale şi anume : prestarea ditor şi îndrumarea tehnică p r i n z i a r c o l e c t i v e l o r d e m u n ­ c e s ?_
de muncă voluntară pe cele 7 necesară. De altfel în scopul
că din u n ităţile econom ice ale Cea m ai m are parte a eco­

şantiere de construcţii, ame­ asigurării oraşului cu material regiunii a stîrn it un viu in ­ nom iilor a fost realizată pe

najarea de zone verzi şi repa­ săditor pentru zonele verzi am teres în rînăurile ju rnaliştilor seam a reducerii consum ului _C_o__n_f_e_n_n ¦f_a___U_n_i_u_n__ii
rarea străzilor mărginaşe. amenajat de curind o pepinie­
Munca a fost şi este organiza­ ră pe o suprafaţă d’e 1 ha.. noştri. T ocm ai m ă în dreptam specific de cocs. Aşa, de p il­ regionale a cooperaţiei
tă pe circumscripţii. De mobi­ unde am şi sădit cîteva mii de
lizarea cetăţenilor răspund de­ trandafiri. către poarta principală a co m ­ dă, în luna februarie, num ai de consum
putaţii şi membrii comitetului
binatului p ev'ru a m erge aca­ pe această cale am obţinut o Ieri, în sala festivă a Sfatului
popular regional, s-au desfăşu­
să. In d ru m a m în tîln it un eco n o m ie de 15,58 lei p e ton a rat lucrările conferinţei Uniunii
regionale a cooperaţiei de con­
to p ito r de la fu rn alu l 5 din de fo n tă albă şi de 49,82 lei p e sum.

executiv iar 'de îndrumarea Pentru repararea’ străzilor, schim bul de dim ineaţă. Avea tona de fo n tă cenuşie. La conferinţă au participat
tovarăşii Aurel Bulgărea, secre­
tehnică a lucrărilor — tehni­ înărginaşe am' început extra­ ziarul „D rum ul socialism ului“ La reducerea consum ului tar al Comitetului regional
cieni care s-au oferit în mod gerea şi transportul prin P.M.R., Ioân Bodea, vicepreşe­
voluntar să facă acest lucru. inuncă voluntară a pietrei din în m ină. S-a apropiat de m i­ specific de cocs au condus o dinte al Comitetului executiv al
In felul acesta muncim de a- cariera întreprinderii „1 Mai“. Sfatului popular regional, Errii-
proape o lună de zile şi re­ Astfel numai în primele două ne şi m i-a spu s: seam ă de m ăsuri telm ico-or- lian Lustre, din partea Comite­
zultatele nu au întîrziat să se tului executiv al Centrocoop şi
— Ce zici, to va ră şe Cism aş. ganlzatorice pe care colecti­ alţii.

A vem ce răspu nde procen tu ­ vul nostru le-a aplicat încă de La conferinţă, s-a analizat ac­
tivitatea desfăşurată de organele
lu i? la în cepu tu l anului. E ste vor- şi organizaţiile cooperaţiei de
consum în perioada 1958— 1959
arate. zile de la începerea acestei I-am răspuns ¦¦¦¦ b a , p r i n t r e a l - şi s-a ales noul consiliu de con­
ducere al Uniunii regionale a
Privind realizarea primului acţiuni s-au extras şi tran­ c ă d a . Ş i în - RăspimSlll f Îinialiştiîor te le , d e r i d i c a r e a cooperaţiei de consum.
obiectiv — prestarea de mun­ sportat pe străzile mărginaşe
că voluntară pe cele 7 şantie­ 120 m.c. piatră'. De asemenea, tr-a d e v ă r !a v em hunedorem tem peraturii a- Âlfe 5 blocuri :lvi ^
re de construcţii din oraş — am luat măsuri pentru con­ un răspuns, u- __ erului insuflat
am reuşit ca’ pînă acum să fecţionarea a noi bănci şi vop­ In cursul zilei de ieri, în Va­
obţinem o economie de 52.426 nul îm bucurător. şi de folosirea gazului m etan lea Jiului a început construcţia
Colectivul nostru s-a anga­ la f u r n a l u l n r. 5. altor 6 blocuri de locuinţe. Din­
lei. Aproape 2.000 de cetăţeni sirea celor existente în parcu­ tre acestea, trei blocuri sînt în
ja t să realizeze în acest an Succesele noastre se dato- cvartalul de la Livezcni, iar trei
au prestat peste 50.000 ore de rile oraşului. In acţiunea de econom ii la preţul de cost de resc, în m are m ăsură, m uncii în cartierul Viscoza din Lupeni.
cel pu ţin 5 m ilio a n e lei. N u ­ pline de a vîn t a oam enilor, in Fiecare din blocurile amintite
brâncă voluntară. In acest timp înfrumuseţare a’ oraşului o m ai in lunile ianuarie şi fe ­ frunte cu com uniştii. Astfel, va avea cîte 32 apartamente.
bruarie am realizat din an gaja­ datorită faptului că disciplina
pe şantierele din străzile 'Ge­ contribuţie importantă au a- m en t, 2.775.000 lei. A şadar, la in m u ncă a fo st la înălţim e, au Concurs de teatru
începutul lunii m a rtie ne aflam fost respectate întocm ai reţe­
neral Bălan, Aurel Vlaicu şi dus-o deputaţii Gheorghe Mo- cu an gajam en tu l în cel de-al tele de încărcare şi ca u rm a ­ Faza raională a concursului
doilea sem estru al anului. re, s-a u obţin u t în sem n ate e- bienal de teatru „I. L. Gara-
altele cetăţenii au făcut săpă­ canu, Iuliana Eremie, Ştefan conom ii la încărcătura m e ta li­
Luna m artie a fost şi mai că şi m ai ales la m aterialele
turi pentru amenajarea de a- Bodoş, Gheorghe Csikos, La- rodnică. D upă calculele ope­ auxiliare.
rative, am realizat in această
lei asfaltate, au strîns mate­ dislau Abraham şi numeroşi lu n ă e c o n o m ii d e cca. 2 .000.000 R ezultatele bune obţinute de
lei. A cea sta în se a m n ă că din voi în acest trim estru dove­
rialele nefolosite de pe şantie­ cetăţeni Care au răspuns cu an gajam en tu l anual, în prim ul desc că m ai avem posibilităţi
tr im e s tr u a m re a liza t 4.775.000 pentru reducerea preţului de
re, au sprijinit pe construc­ entuziasm chemării noastre. lei. Cu a lte cu vin te, la în tr e b a ­ cost.
rea procentului putem răspu n ­
tori la instalarea de borduri Noi sîntem convinşi că vom de a s tf e l: în prezen t realizăm GH CISMAŞ
econom ii în contul lunii d e­ secretarul organizaţiei de bază P.M.R.
etc. De asemenea, tot prin primi şi de aici înainte spri­ c e m b rie a.c.
secţia a Il-a furnale — C.S.
muncă voluntară s-au făcut şi jinul preţios al cetăţenilor, Hunedoara

o seamă de demolări care e- pentru ca în cinstea zilei de

rau prevăzute în devize de lu­ 1 Mai să facem din oraşul

crări, realîzîndu-se astfel im­ nostru o localitate cu care să Brigada complexă de tineret „Filimon Sîrbu“ de la Uzinele „Semănătoarea“
din Capitală luptă pentru titlul de „Brigadă a muncii socialiste“. In
portante economii. ne putem mîndri. acest an, ea a realizat o economie de 1 1 . 0 0 0 Iei.

In cursul primelor 'două luni O dovadă a faptului că se In clişeu: şeful brigăzii Andrei Dumitru, discuiînd cu lăcătuşii lancu
din acest an, Combinatul car­ munceşte la general o consti­ Iulică, Aristache Ştefan şi Apostol Florea, asupra calităţii lucrării de
bonifer al Văii Jiului a depă­ tuie şi felul cum lucrează mai­ montaj a cardanului de combină.
şit preţul de cost planificat cu ştrii. La mina Lupeni încă nu
2.653.000 lei. La această sumă s-a ajuns ca maistrul să fie ele­ '.c;
au contribuit cu mai mult de mentul hotărîtor în producţie.
1.300.000 lei exploatările minie­ — Am acordat o deosebită a- za conţinutului prea mare de beşte insă cu suficientă profun­ De multe ori, maiştrii trec cu O scrisoare recomandată trimi­ noaşleţi că cei 6 km. au fost par­
re Lupeni, Vulcan şi în mai tenţie calităţii. S-ar putea spu­ steril ? Cine se face vinovat de zime. despre cauzele care au dus uşurinţă pe lîngă locurile de să din Agigea (regiunea Con­ curşi tot in 24 de ore.
mică măsură, Uricani, adică ne că în prezent preocuparea acest lucru ? ia neaiegerea şistului, nu se cri­ muncă, nu iau în seamă faptul stanţa), parcurgând o distanţă de
acele exploatări care furnizea­ noastră nr. 1 este calitatea şi tică cu suficientă tărie abaterile că laolaltă cu cărbunele se în­ 712 km., ajunge la Brad in 24 de — Şi, fiindcă problema trebuie
ză economici naţionale cărbune nu cantitatea i Tóate forţele au Pentru a răspunde acestor în­ de la disciplină, nu există în carcă şi sterilul. ore. dusă piuă la capăt — va continua
cocsificabil, fost mobilizate în scopul reali­ trebări, să pătrundem mai adînc referate ace! element mobiliza­ tov. Ioan Sîrbu — să vă pun o
zării acestui obiectiv. în esenţa muncii desfăşurate în tor care să-i îndemne pe oa­ Rău este şi faptul că ia mina — Ce distanţă a parcurs intr-o altă întrebare: De la oficiul poş­
Diri analiza preţului de cost scopul îmbunătăţirii calităţii căr­ meni la discuţii. Şi după cum Lupeni nu s-au găsit încă mij­ oră scrisoarea respectivă ? tal Crişcior şi pînă la locul meu
se observă că o depăşire apre­ E evident că un astfel de bunelui, să vedem '-.îi de con- este de aşteptat, propunerile loacele prin care să se stimu­ de muncă, să tot fie vreo 2 km.
ciabilă a fost înregistrată din răspuns, convingător prin însăşi care se fac îmbracă tot utr ca­ leze material oamenii care de­ — Foarte sim plu: 14,83 km. pe Cit i-a trebuit factorului poştal
cauza nerespeciăril calităţii căr­ argumentaţia lui, dă impresia —... T.LjvxF?} racter generai, neeficace. pun ¦străduinţă în alegerea ste­ oră — veţi răspunde cu toţii. Este din Crişcior pentru a-mi imnina
bunelui. Astfel, cele trei ex­ că rezultatele sînt dintre cele rilului. Ar fi bine dacă s-ar stu­ o problemă uşor de rezolvai. scrisoarea ?
ploatări au plătit în . primele mai frumoase. Realitatea însă -A ^ C IH liE Similar se prezintă şi situa­ dia posibilitatea premierii me­
două luni penalizări pentru ne- este alta. ţia agitaţiei vizuale. Pot fi vă­ canicilor de craţere, sau a oa­ — De acord, problema n-are — Cam greu de apreciat —
respeclarea calUăţii in valoare cretă, cît de operativă este ea. zute multe lozinci la general, menilor din alte puncte de lu­ nici o complicaţie — va răspunde veţi răspunde. In orice caz, vreo
de 541.000 lei. intr-adevăr, comparativ cu a- Şi pentru acest lucru, să vor­ ca de exemplu: „Tovarăşi mi­ cru. flîn raport cu numărul de şi tov. Ioan Sîrbu, maistru la u- 2—3 ore.
ceeaşi perioadă a anului trecut, bim mai întîi despre desfăşura­ neri ! Luptaţi pentru continua vagonete încărcate cu şist ales. zina de preparaţie din Gurabarza.
Pentru că nici in luna mar­ cărbunele extras este de calita­ rea consfătuirilor de producţie. îmbunătăţire a calităţii cărbu­ Să rezolvaţi însă, următoarea pro­ — Inexact — va răspunde din
tie situaţia calUăţii cărbunelui te mult mai bună. In vreme ce nelui !“. Acest tip de lozinci este In concluzie, se poate spune blemă : dacă scrisoarea cu pricina nou iov. Sirbu. Din ziua ajun­
nu satisface cerinţele, redacţia în ianuarie şi februarie 1959 Este bine ştiut că baza pen­ nemobilizator. De aceea, comi­ că munca depusă la Lupeni în a făcut intr-o oră 14,83 km., cit gerii scrisorii la oficiul P.T.T.R.
ziarului „Drumul socialismului" s-au plătit penalizări în valoare tru discuţii trebuie s-o consti­ tetul de partid al minei trebuie scopul îmbunătăţirii calităţii n-a i-a trebuit să ajungă de la Brad Crişcior (30 martie) şi piuă ce
a organizat un raid-anchetă la de aproape .1 2 0 0 . 0 0 0 lei, în a- tuie referatul. Bunul mers al să ia măsuri în acest scop, cu fost rodnică tocmai datorită fap­ la oficiul poştal din Crişcior, (ca­ mi s-a inminat (2 aprilie), au tre­
cele /rei exploatări, in scopul ceeaşi perioadă a anului curent consfătuirii, eficienţa acesteia, atît mai m ult.cu cît ia unele tului că n-a fost concretă. Fap­ re se afla la 6 km. de oraşul cut exact trei zile, respectiv 72 de
analizării cauzelor care au dus penalizările n-au depăşit cifra depinde de felul în care este sectoare (sectorul III. de pildă) tul că la sortul bulgări — a- Brad) 7 ore.
de 200.000 lei, Cu toate acestea, întocmit referatul, de modul cum există lozinci concrete. Artico
la această stare de lucruri. conţinutul de steril în cărbune acesta reuşeşte să antreneze Iele de la gazetele de perete colo unde se poate practica cei — Cu aproximaţie, 40 de minu­ — Cine este acum in măsură
rărnîne mai departe peste cel participanţii la discuţii. Intîiul trebuie să depăşească graniţa te — veţi răspunde dumneavoastră. să rezolve această problemă în­
Publicăm mai jos constatări­ neajuns tocmai în aceasta con­ enunţării faptelor, trebuie îmbo­ mai bine alegerea şistului — curcată ?
le noastre. admis, lucru pentru care exploa­ stă. Despre' calitate se vorbeşte găţite. Ele trebuie să arate oa­ — Nu-i adevărat, va răspunde
tarea plăteşte lună de lună pe­ foarte la general. Singurul fapt menilor cît s-a pierdut prin re- procentul de cenuşă este încă tov. Sîrbu şi pentru a vă dovedi — Fără îndoială, Direcţia re­
Mai sonerei! concret îl constituie enumerarea butarea unei cantităţi din pro­ va scoate din buzunar un plic ce gională P.T.T.R. Deva, care tre­
nalizări şi deci depăşeşte preţul brigăzilor care au d â t' multe ducţia unei zile. cum influen­ ridicat, dovedeşte că nu s-a reu­ poartă ştampilele oficiilor poşta­ buie să ia măsuri ca aiit scri­
Oricare din membrii colecti­ de cost planificat. vagonete cu producţie necores­ ţează acest lucru asupra cîşti- le din Agigea, Brad şi Crişcior, sorile cit şi ziarele desiinaie oa­
vului de conducere de la mina punzătoare, precum şi valoarea gului fiecărui om. şit încă să fie atrasă întreaga arăiind data ajungerii acestei menilor muncii din Gurabarza, să
Lupeni ar fi întrebat despre ca­ In seama cui trebuie puse penalizărilor plătite. Nu se vor­ scrisori la poşta din Brad (28 ajungă din timp in posesia aces­
litatea cărbunelui, ar da un cele peste 1.600 tone de cărbune masă de muncitori în această martie) şi apoi la Crişcior (30 tora.
răspuns similar cu acesta: xebutate în trimestrul I din oau- martie) şi vă va face să recu-
acţiune. In vederea eliminării a- GH. LUPAN

cestei deficienţe, este necesar

să se acorde o atentie deosebi-

(Continuare în pag. 3-a)