Page 34 - 1960-04

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI N r. i t 47

La şcoala lui Toth U n d e m epggem Roadele pasiunii

(Urmase din pag. l-a) văţat să se folosească de puş- Gongul a1 sunat prelung şi se răzbună crunt în clipa tîr-

carea selectivă, să folosească Gonsiliul regional A.R.L.U.S. Şcoala profesio­ grav. Prin aerul sălii, în aştep­ zie cînd (retras în turnul de

D u p ă c e l e e x p l i c ă c u m v o r d i n p l i n c e l e 4 8 0 d e m i n u t e a l e ^ organizează astăzi la căminele nală din Gurabar- tare, a trecut la început un tildeş al preocupărilor tale, rup­

m unci îm preună pentru a fo­ zilei de m u n c ă şt m u lte a lte ­ ^ culturale din comunele Berthe- za asigură elevilor zvon ca un oftat, apoi, pe mă­ te de cele ale societăţii), te tre­
le. S p iritu l lui in v e n tiv îl fa ce săi condiţii opti­
losi tim p u l de lucru cu m a ­ să vină m ereu cu ceva nou. ^ lot, Sîntămăria Orlea, Livadia ’ me de învăţătură sură ce cortina eiibera scena, zeşti uitat, înconjurat de răcea­
Bunăoară, cu cîteva săp tă m în i şi recreiere.
xim u m de ran dam en t. Toth în u rm ă, văzîn d că se pierde L din raionul Haţeg, Zam, raio- ^ tăcerea învălui pe spectatori ca la singurătăţii.
m u lt m inereu pe vatră, a p ro ­ IN CLIŞEU :E-
le spu se : pus un sistem de podire a ei [. nul llia şi Ia G.A.S. Gălan, levii anului II — o pînză moale şi subţire de bo- Aceasta era soarta ce-l aştep­
cu ploturi m etalice (bucăţi de electricieni, dispu-
— Aţi văzut panoul din tablă lungi de circa 2 m. şi la ­ C. conferinţa „Iaroslav Gij răspun- tind un meci de rangic. Undeva în spate se des­ ta şi pe profesorul V. I. Okae-
te de 30 cm .). A cestea p e rm it volei.
curte. Are trei ta b e le : frun ­ ca m inereul de pe va tră să de prietenilor“. Gu acest pri- chise o uşă şi-aipoi se închise mov, eroul din piesa „Maşen­
p o a tă fi evacuat în întregim e.
taşi, codaşi şi indisciplinaţi. ^ lej, participanţii la conferinţă discret. ka“. Deodată însă, în viaţa lui

D acă num ele vreunuia din noi L vor putea cunoaşte metodele fo- Totul are azi ceva cald, săr­ apare o fetiţă, e nepoată a sa,

a p a re în a ltă p a rte ăecît la t losite de crescătorul de porci bătoresc, ceva de intimitate. fiica fiului său.

fruntaşi, să ştiţi că ne su p ă ­ f. Iaroslav Gij, Erou al Muncii Pare că asişti la o premieră fes­ El o primeşte ursuz, deşi ea îi

răm . Socialiste din U.R.S.S. ~ ¦) tivă, cu artişti preferaţi, pe care intră în casă ca o rază de soa­

F eţele lor spuneau însă că ^ • Dimineaţă, în sala casei ) abia aştepţi să-i vezi în roluri re, luminoasă şi caldă, cu su­
vor face tot ce le stă în p u ­
tinţă pentru a nu da pricini [ raionale de cultură din Orăştie, 1 noi şi interesante, pentru a le fletul încărcat de o dragoste de
de supărare.
Cînd se lucra fără ploturi, iar după-amiază în sala clu- -j răsplăti strădaniile cu aplauze. oameni pe care doar partidul
pierderile se ridicau la 5 pînă
l a 10 1a. s u t ă . A c u m s î n t e v i ­ bului „Gheorghe Apostol" din ^ Numai că cei care încep să se comunist, comsomolul, ştiu s-o
ta te în întregim e.
* Gugir, tov. lector universitar ) ¦JiSAC. perinde pe scenă nu sînt artişti sădească în inima celor tineri.

A dona Vasile Ionescu din Bucureşti va 1 cu nume răsunătoare, ci simpli Aceasta e Maşenka, raza de

Inovaţia este în stadiu de ’ conferenţia despre „Leninismul, T amatori — studenţi, asistenţi, soare care va topi sloiul de
e x p e rim e n ta re la ech ip a lor.
Toth şi-a dat seam a din p ri­ R e zu lta te le 'sînt p e m ă su ra a ş­ steagul victorios al epocii ' profesori ai Institutului de mine gheaţă din inima singuratecu­
m ele zile că băieţii sîn t har­
nici şi că p o t face treabă noastre“. -j din Petroşani. Nu sînt nici la lui şoarece de bibliotecă Okae-
m ultă. Ceea ce-l neliniştea în ­
să era faptul că uneori p ă ­ teptărilor. In curînd ea va fi • 0 conferinţă interesantă va *j primul spectacol. Piesa adusă mov, dîndu-i la bătrîneţe bucu­
reau istoviţi, deşi se străduiau
d in r ă s p u te r i 'să n u a ra te . Ş i-a extinsă. ’ ţine şi tov dr. Gostin Anatol, jj în lumina reflectoarelor, la ram­ ria trăirii vieţii din elin.
dat seam a că totul provine de
la' f u m a t şi bău tu ră. D ar cu m * candidat în ştiinţe medicale din "] pă, — o piesă plină de opti­ Regizorii spectacolului (VI.
să-i facă să înţeleagă că u-
nui m in er i se cere să fie cu m ­ Bucureşti pe tema „Gum luptă ? C o n c u r s „ D r u m e ţ i i v e s e l i 11 Prin Intermediul unor reuşite mism şi tinereţe („Maşenka“ de Jurăscu şi E. Nedelcu), pregă­
p ă t a t ?...
Nim erisem . în a b a ta ju l lui organismul nostru împotriva mi- ] fotomontaje, cu note explicative A. Afinoghenov) — se prezintă tit de studenţii şi cadrele didac­
In tr-u n a d in zile, ei au v e ­
n it la şu t m a i toropiţi ca de Toth în tr-un m om en t de re­ La căminul cultural din Zlat- bazate pe cifre statistice, expo­ pentru a 3-a oa­ tice cTe ia I.M.P.,
obicei, m a i traşi la faţă. Erau
du pă o sea ră de chef. Toth crobilor". Conferinţa va fi ex* 1 na, în cadrul acţiunilor culturale ziţia înfăţişează vizitatorilor oî- ră în Petroşani, au înţeles a-
s-a făcut însă că nu observă
şi le-a ceru t să lucreze într-ur. paus şi ca într-o doară l-am pusă dimineaţa în comuna llia ^ închinate zilei de 1 Mai a avut teva din cele mai reprezentative pe scena teatru- î n s e m n ă r i p e m a r g i n e a cest mesaj, în-
ritm m a i viu ca de obicei.
întrebat dacă nu fum ează. iar după-amiază la Dobra. -j Ioc deunăzi un concurs „Dru­ realizări ale regimului nostru lui de stat. Şi unui s p e c t a c o l de a m a t o r i drumînd Just jo-
— 'Azi tr e b u ie s ă - i d ă m b ă ­ totuşi, sala e p li-_____ / _______ ....___________ cui actorilor a-
ta ie — sp u n ea el. Ieri n -a — Eu m i-am fum at ju m ă ta ­ ® Tot mîine, la Hunedoara, i meţii veseli“. democrat-popular în regiunea

m ers to cm a i binişor. Şi-i p ri­ te din porţia de azi, ră sp u n ­ tov. prof. universitar Eduard -j Concursul a avut menirea să Hunedoara. Sînt expuse de ase­ na, curiozitatea matori, cu înţe­
vea pe furiş. V edea că pe
tim p ce trecea lucrau m ai se rizînă Anghel, cel m ai ti- Nicola va conferenţia despre •} popularizeze în rîndurile munci­ menea portretele muncitorilor spectatorilor Ia fel de mare ca legerea şi pasiunea cerută. Se
greoi, oboseala creştea. C îte
unul 'scotea din bu zu n ar o ţi­ n ă r d in tre ei „Aplicaţiile electronice în in- "] torilor şi ţăranilor muncitori lup­ fruntaşi din diverse ramuri ale la prima reprezentare. In sală, poate spune că s-a realizat un
gară, dar văzînd că şeful de
echipă lucrează ăîrz, fără în ­ — Cum adică, ai porţie ? dustrie". Conferinţa este orga- 1 ta poporului nostru împotriva ju­ industriei grele şi a bunurilor afară de studenţi şi profesori, spectacol al pasiunilor nobile,
treru p ere, o băga im e d ia t la — N -aţi auzit în că ? N e-am
loc fă ră s-o aprindă. nizată de filiala regională ă gului otoman şi a asupririi cla­ de larg consum precum şi re­ sînt prezenţi muncitori din oraş în care s-au oferit spectatorilor

De la o vrem e, cînd T oth v ă ­ S.R.S.G. ^ selor stăpînitoare din ţara noa­ zultatele frumoaso obţinute de — constructori, ceferişti, meta- trăsături ale tineretului sovietic
zu că tinerii au obosit d e-a bi-
lăsat cu toţii de fum at. Eu C, • Amatorii sportului cu ba- •) stră, precum şi Înota dusă ¦de siderurgişti, mineri şi colecti­ lurgişti de la U.R.U.M.P., mi­ dintre cele mai caracteristice.
n e l e a , l e p r o p u s e o p a u z ă . /I-
am a ju n s acu m la 2 ţig ă ri pe - Ionul rotund vor putea urmări j către clasa muncitoare sub con­ vişti. TOMA PETRU neri... Şi rectorul institutului Dintre interpreţi, desigur, cele
ceştia a tîta aşteptau. Se a şe­
za ră jo s şi în ce p u ră să fu ­ zi. : de la ora 16,30 pe stadionul J ducerea P.G.R., pentru răsturna­ corespondent este de faţă (deşi el îi mai vă­ mai multe laude le merită
m eze.
„Jiul“ din Petroşani meciul d§ rea regimului burghezo-moşie- zuse de atîtea ori pe „băieţi“ Amalia Popescu, interpreta Ma-
— P ăreţi cam obosiţi astăzi, resc şi instaurarea1 regimului P r e m i e r ă l a „ P r i c h i n d e l "
c e - a v e ţi? — îi în tre b ă el. M i-au m ai spus apoi că fotbal de categoria A Jiul—' -j la repetiţii şi pe scenă 1 ). E bucu­ şenkâi, studentă fruntaşă din a-

— Să vezi, Toth-baci... s-a u lăsat şi de băutură, că Petrolul. De asemenea, pot fi ) democrat-popular. ros să-şi vadă studenţii şl co­ nul III, facultatea de mine a
— A m înţeles... iar aţi băut.
—.¦ D a r n - a m f ă c u t n i m i c duc o viaţă colectivă bogată Urmărite meciurile de fotbal din ~] Gu viu interes a urmărit pu­ Spectatorii din Alba1 Iulia, a- legii şi în altă postură, în a- I.M.P. Eroina adusă în scenă e
blicul răspunsurile bune date de tît copii cît şi adulţi, au avut
şi p lă c u tă . că to a te a cestea le ¦ etapa a IlI-a a returului cam- către elevii Zurman Lucia, Puş­ prilejul să aplaude o nouă pre­ îară de aceea de pasionaţi ai plină de candoare, de o purita­
caş Livia, Iliesou Dan, Savonea mieră a teatrului de stat de pă­
d a to rea ză lui T oth-baci. : pionatului regional de fotbal. Livia, Vlăduţiu Ion, Beca Titus puşi „Prichindel“. Este vorba cifrelor, formulelor şi calculelor te sufletească pe care doar la
şi alţii. de satira caustică şi plină de
®La Alba Iulia, în sala de -| vervă „Lenevită“ semnată ele abstracte, ai analizelor chimice oamenii unei societăţi fără ex­

A m aflat de la în soţitorul , sport „Horia", pot fi urmărite ) minuţioase sau ai experienţelor ploatare o poţi afla. Talentata

m eu că d esp re echipa lui T oth în continuare (în cea de-ă ) fizice exacte. studentă a ştiut să se facă în­

rs e s p u n e l a B a r z a c ă - i o a d e ­ doua zi), întrecerile în cadrul 1 Acesta e doar începutul. Gu- ţeleasă ele spectatori, tocmai

vă ra tă şcoală. M -am convins campionatului republican fază ' Expozifie Mircea Sîntimbreanu. Atît piesa ri'nd, spectatorii petroşenenl vor pentru că şi ea, la rîndul ci, a

regională, masculin şi feminin, ^ cît şi interpretarea artistică s-a putea gusta şi din alte specta­ înţeles să scoată în evidenţă a-

de adevăr. E chipa lui T oth e ste In sală mică a Gasei raionale bucurat de aprecierea unanimă cole prezentate de studenţii şi ceastă trăsătură de bază a Ma-

şcoala în care se fo rm ea ză a celor mai buni jucători de -j de cultură din Alba Iulia s-a a publicului de toate vîrstele. cadrele didactice de la I.M.P. — şenkăi. Un joc bun au avut şi

m lâdiţele echipelor de m uncă tenis de masă din regiunea jj deschis recent expoziţia „Regiu­ MARIA BOLD,URA cele ale corului bărbătesc de 1 2 0 tov. A. Saim.ac, M. Pusac, C.

!s o c i a l i s t ă . noastră. "j nea Hunedoara’ — I960“. corespondentă de persoane, cele ale orchestrei Bogatu şi Octavia Dâduiescu,

de muzică uşoară sau ale co­ dinire cadrele didactice, care

-5533- lectivului de dansatori amatori... s-au urcat pe scenă, alături de

Vom obţine producţii sporite C ură|ă păşunile Dar... P s t ! Să nu-1 contur­ studenţi talentaţi ca I. Tudor,

In întrecerea dintre gospodă­ curăţat, numai într-o singura băm pe artiştii amatori. Se a- Lucia Haier, El. Preda. M. Po­

de legume flâ doar în scenă, dînd viaţă... pescu, funcţionarele Ol. Coto-

MaşenkăL Să fim numai ochi roiu şi D. Ioanovici.

rău... se scu zau ei cu stîn g ă - riile colective din regiunea noa­ zi, 198 hectare. şi urechi, .fiindcă o merită. Au In jocul lor s-a văzut pasiu­

cie. In gospodăria colectivă din mai multe legume, aslgurînd în stră, un obiectiv principal este In această' acţiune s-a evi­ pregătit un spectacol bun. nea omului zilelor noastre, care

— N u d e s p r e a s t a - i v o r b a . Mihalţ există c preocupare "in­ acelaşi timp şi aprovizionarea şî asigurarea bazei furajere pen­ denţiat deputatui Petre Lăză- Piesa dezbate o problemă Im­ ştie că tot ceea ce face e spre
rescu şi tov. Ion Sarghi preşe­ portantă : problema înţelegerii folosul colectivităţii, al societă­
Voi sîn teţi tineri, organism ul tensă pentru mărirea producţiei pieţelor în vederea satisfacerii tru animale. Pentru îndeplinirea dintele G.A.G. Tîmpa, care au rostului vieţii, necesitatea ca ea ţii noi pe care o clădim. E o
vostru nu su portă atîta tutun de legume. Dar, cum sîntem cerinţelor oamenilor muncii. acestui obiectiv, colectiviştii din mobilizat la' muncă întreaga să fie trăită în mijlocul oame­ pasiune ce se cere întreţinută,
şi băutură. Şi oricum aţi fi încă lă început — gospodăria satele Băcia şi Tîmpa, raioniţj

acestea dăunează. Un m iner a luat fiinţă numai în vara a- VIAN BEDELEAND Hunedoara’, au pornit acţiunea' masă de colectivişti. nilor, în folosul lor. Dacă te roadele ei fiind pline de folos
bun trebuie să fie sănătos. în ­ nului trecut — cultivarea legu­ colectivist din Mihalţ, raionul de curăţire S păşunilor. Din rupi de oamenii din jurul tău
cercaţi num ai să fum aţi m ai melor se face pe suprafeţe ceva cele 350 hectăre păşune,t s-au ION TODEA şi nu cauţi să-i înţelegi, viaţa şi satisfacţii.
Alba corespondenl IR1MIE STRAUŢ

p u ţ i n ş i s ă n u m a i b e ţ i a t î t a mai mici, urmînd ca în viitor să

şi v e ţ i v e d e a c i t d e u ş o r o s ă extindem suprafeţele de teren şi

l u c r a ţ i , c e b i n e o s ă v ă s i m ­ să cultivăm mai mufte legume.

ţiţi. Sînt atîtea şi atitea alte Pentru acest an, am prevăzut N -a veţi noroc nici de data Inspecţiile tonăşiifi In c ita u to a te intrr o singură zi şi de
distracţii... căm in cultural, ci­ să cultivăm pe o suprafaţă de
n em atograf, bibliotecă... 25 ha. varză de toamnă, roşii
tîrzii, ardei graşi, vinete, ceapă
D e a tu n ci brig a d ierii lui
etc.
T oth n -a u m a i ve n it isto viţi la
In acest scop am confecţio­ aceasta, im i spuse cu un zim - jez. P ot însă telefona — aceea nu p o a te fi g ă sit nici
bet m ai m ult fo rţa t secretara cretara tov. Dinculescu. T re ­ m i-a m zis — şi dacă starea M -a m in teresa t la una din
ş u t . 'Au s l ă b i t - o c u c h e f u r i l e , nat din vreme răsadniţele, am secţiei al cărei şef este tov. sări. Părea oarecum încurcată unităţile pe care am fost in ­ în ru ptu l capului.
Dinculescu. D acă vreţi să n elin iştită sau p oate chiar su ­ fo rm a t că le controlează. Ş e­ Din nou m -a m dus cu gînăul
ş i lucru d e n ecrezu ţi toţi au pregătit terenul şi apoi ăm în- vorbiţi cu dum nealui poftiţi părată. sănătăţii nu e gravă, o să ful acesteia, un gestionar de
î n c e p u t 'să 'se la s e d e f u m a t . sămînţat ceapa de arpagic, var­ m îin e la o r e le 10. L a se rv ic iu produ se alcoolice, m i-a spus
ză de primăvară, guliile, roşiile, vine înainte de ora 8 însă — Of, îm i p a re ră u c-a ţi încerc. că a fo st la el, dar a p leca t la secretara secţiei al cărei
Lecţia a prins. ardeii, vinetele etc. im ediat începe o şedinţă, m venit degeaba — m i se adre­ la a ltă u n itate. M -a m dus
ju ru l orei 10 în să te rm in ă ş e ­ De la celălalt ca p ă t al fi­ şi acolo. Şeful resp ectiv m i-a şef e tov. D in cu lescu ; m i-am
dinţa şi o să pu teţi vorbi să ea. N u-i aici tovarăşul sp u s la fel şi chiar m -a în ­
cu tov. şef. ştiţi, tov. D in ­ şef. ie ri a m u ita t să v ă spun rului (d isp en sa ru l T.B.C.) m i-a cred in ţa t că -l găsesc la acea ream in tit aprecierile elogi­
culescu este foarte ocu­ că şedin ţa nu se ţine în b i­ u n ita te m ărginaşe, la care
Şi celelalte Deşi nu ăVem contract cu sta­ pat ; de dim ineaţa pînă sea ­ roul ăînsului, ci la una din răsp u n s un m edic şi m -a în ­ s-a dus în „inspecţie“. M are oase ale acesteia la adresa
ţi.;! pentru aceste produse, noi ra lucrează fără întrerupere. u n ităţile din suborăinea sa. m i-a fo st m irarea cină am
Face piuită m uncă de te r e n ; N -aş pu tea să vă spu n la ca ­ credinţat că de m ai m ulte aflat că înainte cu două m i­ şefului, felul cu m îl c o m p ă ­
are m ulte unităţi pe care tre ­ re din ele deoarece sîn t m u l­ n ute de a aju nge eu, tov.
C e i t r e i P e t r u ţ i a u a v u t m u l ­ vom livră totuşi prin achiziţii buie să le controleze. E tare te. P e la birou n -a trecu t. zile n -a avu t nici un pacien t D inculescu p lecase la o uni­ tim ea că e obosit, nervos din
greu I D e m u lte ori sta u şi C red că s - a du s d irect la ta te de acelaşi fel. Nu m -a m
t e l u c r u r i d e î n v ă ţ a t d e la o parte ’din legumele obţinute. m ă gîndesc cum reuşeşte să şedinţă. pe n u m e Dinculescu. lăsat bătut, m -a m dus şi a- cauza inspecţiilor dese, cu
le cu prin dă pe toate, cînd se colo şi de acolo în altă p a r­
T o t h . E l i - a î n v ă ţ a t s ă l u c r e z e Avînd în vedere veniturile mari odihneşte, cînd m ai stă şi pe F ără să stau m u lt pe gîn- — Vă rog să verificaţi re­ ochii roşii de n esom n din
acasă. De birou nu m ai zic n i­ ăuri, am plecat. Puţina în cre­ te şi aşa, rin ă p e rlrid, în
c u s p o r , a şya f e l î n c î t s ă d e a pe care led,ead,lue¦cgeu,mceo,lectniveişvtiolomr mic. ştiu că oricît ar vrea, să dere în fa p tu l că totu şi o să -l gistrul de evidenţă — am in ­ cauza n o p ţilo r p ie rd u te
producţia stea la birou nu poate, nu p o a ­ întîlnesc a dispărut. Era a ziua aceea am vizita t toate
ş i c a n t i t a t e ş i c a l i t a t e , l - a î n - ( strădui mereu să producem tot te şi pace. B unăvoin ţă are, p u ­ 13-a o ară cînd m -a m dus la u n ită ţile T.A.P.L. din D eva. ş.a.m .ă. M i-a m d a t sea m a că,
te re de m u n că la fel, dar cu biroul dînsului fă ră să -l în ­ sista t eu pe Ungă m edicul La toate, am fost inform at,
to a te acestea, la birou nu p o a ­ tîlnesc. La telefon nu m ai ştiu că tov. Dinculescu a fost şi a aceasta fiind starea de lu ­
te 'sta. U neori, cîn d îi a d u c c o ­ de cîte ori am încercat să respectiv. Poate nu-l cu­ p le c a t; a s ta t la fiecare cîte
resp o n d en ţa la se m n a t (rar o oră, o oră şi ju m ă ta te sau cruri, tov. D inculescu tre­
de tot pentru că vă spuneam vorbesc cu e l ; a p ro a p e_ în noaşteţi personal. De altfel e m ai puţin şi a plecat.
că n -are tim p pentru birou ),îl buie a ju ta t să ren u n ţe la o
vă d obosit, cu ochii roşii de fiecare zi ceream num ărul său greu de ţinut m in te num ele C o n t r a r i a t d e t o t c e m i 'se
nesomn, nervos, frăm în tat de d e t e l e f o n ’d a r d e r ă s p u n s spu sese despre el şi despre p a rte din „inspecţiile“ de fe ­
în fm n tîn d ploaia gîn d u ri... 'Mă p r in d e c h ia r m i ­ n u -m i răspu n dea n im en i în m u n c a lui, d e s p re şe d in ţele
la de dînsul. D ar totuşi, to tu şi afară de secretară. fiecărui pacient. ce le ţine, d esp re inspecţiile lul a cesta şi să -şi m a i va d ă
fiindcă ştiu că de m ai m ult ce le face, am plecat la in ­
tim p îl c ă u ta ţi, v e n iţi m îin e N -am apucat să fac cîţi- — II cu n o sc b in e, t o v a r ă ­ stitu ţia m ea. in m inte, im a ­ de odihnă, să se calm eze
cum v ă spu n eam şi o să -l g ă ­ va p a şi 'spre in stitu ţia unde ginile au început din nou să
siţi. In tim pu l şedinţei o să-i lucrez şi deodată aud o voce şe. E vorba de tov. D in cu les­ se perinde. De acum, îm i a- p en tru ca secreta ra lui să
spu n eu că l-aţi căutat. Din- cu n o sc u tă . păreau însă în fa ţă oarecum
De-abia mijiseră zorile şi sa­ aproape. Loc de adăpost nu era s u l v ă c u n o a ş t e ?, cu, şeful... C um să n u -l cu ­ clar m otivele pen tru care tov. n u -l m a i com p ă tim ea scă , iar
— Tovarăşe, staţi tovară­ şef D inculescu nu p o a te fi
tul Boşorod răsuna de cîntec şi însă nicăieri. Stropii mărunţi de — Da, m ă cu n oaşte şi chiar... găsit. cei care au nevoie de el să-l
— Cu a tît m a i bine. V ă a- şe I Am aflat unde e tovară­
voie bună. Pe Ia porţile case­ ploaie primăvăratică au început şul Dinculescu... Of, ce bine M -a a ju ta t şi şeful lui de p o a tă găsi la lucru.
s i g u r c ă o rs ă - l g ă s i ţ i . L a r e ­ îm i pare I Nici nu vă pu teţi reso rt de la organul re g io ­
lor, tinerii se îndemnau unii pe să cadă. După vreo două ore, vedere. în c h i p u i c î t 'de b in e m ă s i m t nal să aflu şi m ai m u lte lu­ Cititorii noştri s-a r putea
ştiind că vă pot ajuta să daţi cruri. A cesta m i-a sp u s că
aiţii să pornească la locui fi­ ploaia nu dădea nici un semn Am p lecat din biroul secre­ de u rm a tovarăşu lui şef. Nu tov. D inculescu e „băiat bun“, în tre b a : dar cum se nu­
xat cu o zi înainte. că va înceta. t a r e i m u l ţ u m i t ’d e a s i g u r ă r i ­ ştiu în să 'dacă p u te ţi vorbi capabil, că se descurcă bine
le ei şi de fa p tu l că voi p u ­ cu dînsul deoarece m i-a te ­ n o s c ? II c u n o a ş te t o a t ă D e ­ în problem ele econom ice, de m eşte secţia al cărei şef e
Se hotărîse în adunarea Ge era de făcut ? Un consiliu tea vorbi cu tovarăşul D incu­ lefonat de la dispensarul s ta t şi finan ciare şi că de
generală a organizaţiei U.T.M, ad-hoc a încercat să hotărască. lescu m ai pe îndelete. T.B.C. S în t în g rijo ra tă de e l ; v a } to ţi oam enii de aici de cele m a i m u lte ori, resortu l tov. Dinculescu, care este n u ­
ca tinerii din satul Boşorod să nu cum va să se fi îm bolnă­ în ca'ărul căruia m u n ceşte a
In ziua u rm ătoare, la orele v it. V ă s p u n e a m eu 'de a l t ­ la m ic la m are, de la tin ăr p rim it un sp rijin real din m ele de botez al tov. D in­
9.30, am fo s t p re ze n t în fa ţa fel că m unceşte m ult, u m ­ la vîrstnic. partea sa. Singurul păcat a
biroului său. M ă gin ăeam că blă m u lt, şi... lui D inculescu în să este că culescu, cine este şeful său
e m ai bine să a ştept eu o ju ­ Enigm a a luat proporţii. Nu are p erio a d e cin ă fa ce „in ­
participe prin muncă voluntară I-au cerut părerea şi lui Aclam m ă ta te de oră. A m p le c a t în g ra b ă 'spre m ai ştiam ce să cred. îm i s p e c ţ i i p r e a dese p e la u n i­ direct de la organul reg io ­
dispensar. îl vedeam parcă fu g e a gîn ău l la se cre ta ra lui
ia plantarea de Muntea'nu, un p e tov. D inculescu sub con­ de secţie şi m ă în fu riam p e n ­ nal şi ca re e s te n u m e le lui,
sult m edical, galben ca tu rta tru că nu m i-a spus adevă­
pin negru pe utemist harnic, de ceară, ş.a.m .ă. M -a m oprit rul. D ar totu şi, ea nu e v i­ ce funcţie are şi cum s-a
şi m -a m întrebat dacă e ca­
coastele ’ sterpe venit de curînd n o va tă — m i-a m . zis. O fi g în dit să a ju te în viitor pe

din Valea Pur- w m p o m H T U L U i din armată. Ci­ v o r b it cu el la te lefo n şi, în ­ tov. Dinculescu. E bine să se
căreţii. Iată deci neva a strig at: crezătoare că şeful ei vorbeş­
te de la dispensar, m -a in for­ ştie că persoana descrisă în
m a t despre acest lucru cu
care este expli­ „Să plecăm a- intenţii bune. articolul de m ai sus există
caţia faptului că în acea zi de casă !“
Prin m in te m i se perindau în rea lita te şi-şi desfăşoară
martie, tinerii s-au sculat aşa Tinerii s-au uitat unul la al­ fel de fel de im agini. M i-l
închipuiam de acum p e tov. activitatea în oraşul Deva,
de dimineaţă. tul, s-au înţeles din priviri şi Dinculescu în exerciţiul fun c­
ţiunii la inspecţii p e la uni­ este cunoscut de popu laţia o-
Pe şantierul de împădurire, şi-au continuat lucrul. Gel care tăţi, în şedinţe, red a ctîn d r a ­
poarte, procese verbale, dînd raşu lu i şi se re cu n o a şte şi el
la muncă voluntară se aflau strigase şi-a lăsat ochii în jos indicaţii subalternilor, obo­
sit, necăjit, ba chiar şi bol­ citind aceste rînduri.
încă din prima zi, tinerii Nico- ruşinat.
nav. Totuşi nu m i se părea Nu am dat prea m ulte de­
iae Popovici. membru în biroul Apoi, Adam Munteanu a în­ deloc clar faptu l că de a tî­
talii în legătură cu el d e­
organizaţiei U.T.M., Olivia Bă- ceput să cînte o doină. Unul t e a z i l e îl c a u t — şt a m a -
fla t că îl ca u tă şi alţii — f ă ­ oarece ne gindeam că se su­
loiu, bibliotecară, Maria Dăn- cîte unul, tinerii au reluat cîn-
p ă ră alţii care m a i obişnuiesc
c.escu şi Susa'na Bodea, două tecul. Şi munca1 a continuat în
să „con troleze“ şi să facă
tinere care cu o zi înainte pri­ ciuda ploii ai cărei picuri pă­
„in sp e c ţii“ a sem ă n ă to a re cu
miseră insigna de „Brigadier al trundeau prin haine.
ale tov. Dinculescu. Se ştie
muncii patriotice“. Seara cînd s-ău întors în sat,
că m ai sînt tovarăşi care
Acum, pe şantierul' de împă­ cei 94 de tineri erau mîndri de
sp u n că m erg in con trol sa u
durire de la Valea Purcăreţii ele bilanţul muncii. In ciuda ploii,
că s în t ch em a ţi la şe d in ţe
cca. 15 ha'., celor 54 de tineri au plantat 4.100 puieţî de pin,
şi în realitate fac ce face tov.
din satul Boşorod, li s-au ală­ cu mult mai mulţi decît în ziua

turat şi alţii. Au fost cu toţii, precedentă. D in cu lescu .

cei noi şi cei vechi. 94 de ti­ Munca pe şantierul de împă­ E bine ca a tît tov. D incu­

neri. duriri din Valea Purcăreţii a lescu, cit şi alţii care p ro ­

Cuprinşi în iureşul muncii, continuat şi în zilele următoare. A m a şte p ta t acolo. La un zul sau nu să -l m a i su p ă r şi ră m ă c a r să -i dau de u rm ă. tăţile T.A.P.L., p e la g e stio n a ­ ced ea ză ca el, să tra g ă co n ­

nici nu au simţit cum au trecut In 10 zile, s-au plantat 30.000 m o m en t dat, uşa biroului se eu cu treburi de serviciu. Am C ineva m i-a su g era t o idee şi rii acestora. Sînt m u lte ca­ cluziile necesare.
orele. După 'un timpi însă, s-au puieti de pin. d e s c h i s e . I n f a ţ ă î m i a p ă r u "se- luat hotărîrea să nu-l deran­ am luat-o ca bună. zuri cînd le „controlează“ p e
i. s.

lăsat nori negri. Ploaia eră PETRE FARCAŞIU