Page 35 - 1960-04

Nr. 1647
Bilifiitiil B S I-i fclCilPitI M
Era pe la sîîrşitul anului 1917 cînd agronomul Vladimir
Alexandrovici Bulanje a luat iniţiativa de a organiza pa lingă
Sovietul Moscova o direcţie a fermelor şi grădinilor de zar­
zavat. Aflînd despre aceasta, V. I. Lenin i-a încredinţat perso­
nal sarcina de a elabora împreună cu Dzerjinski un plan de
organizare a legumicultorii şi de creare a unor ferme pentru
aprovizionarea cu lapte a instituţiilor de copii şi a spitalelor.
l)e atunci au trecut peste 40 .de ani. Astăzi V. A. Bulanje
este pensionar. El păstrează vie amintirea întâlnirii sale cu Lenin
şi într-un articol publicat în ziarul „Trud“ el relatează citito­
rilor acest episod de neuitat din viaţa iui.
5n tr-u n a din zilele p rim ă ­
verii anului 1919, ven in d
la servici, unul din funcţionari
îm i s p u s e :
— Aţi fo st că u ta t la telefon
de Lenin.
— Da, şi ? — am în trebat
eu. fără să sezisez im ediat des­
pre ce este vorba.
— V ladim ir Ilici a spu s că
va telefona din nou.
Abia atunci am început să
m ă dezm eticesc... Lenin, a tît
de ocupat cu im portante tre ­
buri de stat, şi-a găsit tim p
să telefoneze personal unui a-
gronom necunoscut.
P este vreo două ore a sunat
din nou telefonul.
— Tovarăşul Bulanje ? — a
răsu nat su rd de la capătul ce­
lălalt al firului o voce grase­
iată. A ţi pu tea să ven iţi la
m ine ? A stăzi pu teţi ? Nu vă
va fi prea greu ?
V ladim ir Ilici m ă în treba ca
şi cum s-a r fi tem u t cu m ă
d istra g e de la treburi ex trem
de im portante.
A m sosit la K rem lin, am u r­
cat la etaju l al doilea, am în­
tr e b a t cu m se p o a te aju n ge la
to varăşu l Lenin. A m b ă tu t la
uşa indicată. M -a p rim it Bonci-
Bruevici, s-a in teresat cine
sîn t şi m -a rugat să aştept
Lenin a in trat in cabinet
foarte repede. Am observat că
p u r ta u n c o s tu m vech i, iLzat,
de culoare închisă, dar foarte
îngrijit. A m fost im presion at
de privirea ochilor săi — o
privire blîndă, tandră, atentă.
~ D um neavoastră sîn teţi to ­
varăşul Bulanje ? m -a în trebat
înclinindu-şi capul. — Bună
ziua — şi m i-a strln s p u ter­
nic m ina. Luaţi loc, v ă r o g !
Şi cu un gest larg V ladim ir
Ilici îm i a ră tă un fotoliu lin ­
gă un birou m are, el luînd loc
in fotoliul alăturat.
Eram atît de em oţionat in­
cit nu ştiam despre ce să vo r­
besc. O bservînă acest lucru L e­
nin m -a în tr e b a t:
— L ucraţi în dom eniul g ră ­
dinilor ?
M -a în trebat aşa ca şi cum
a m f i s t a t d e m u l t 'de v o r b ă ,
im e d ia t m -a m sim ţit m ai uşor,
îm i trecuse stinghereala, e-
m oţia.
__ D a , a m o r g a n i z a t o d i r e c -
ţie a grădinilor de zarzavat
şi a ferm elor pe lingă sovietu l
M oscova. în treaga cantitate de
legum e şi lapte o dăm locuito­
rilor M oscovei, în 'special in ­
stitu ţiilo r p en tru copii.
_F o a r t e b i n e '! — a r ă s ­
p u n s m u lţu m it Ilici. Şi parcă
Cărbune cocsificabil mal bun
şi mai ieftin
( Urmare din pag. 7-5}
tă activităţii de la locurile de
muncă, acolo unde de fapt se
hotărăşte soarta calităţii produc­
ţiei.
In loc de penalizat/
se puteau prime b onificaţii
Numai în primele două luni
din acest an, Ia mina Vulcan
s-au plătit penalizări în valoare
de 274.000 lei din cauza depă­
şirii procentului de cenuşă ad­
mis.
Este adevărat că în luna ia­
nuarie şi o parte din luna te-
bruarie, brigăzile de mineri nu
au putut fi asigurate în mod rit­
mic cu vagonete goale şi cu
materiale, ceea ce a influenţat
negativ îndeplinirea sarcinilor
de plan. Aceasta însă nu a con­
stituit o piedică pentru alege--
rea şistului vizibil. Depăşirea
conţinutului de cenuşă admis se
datoreşte în primul rînd faptu­
lui că conducerile sectoarelor
s-au preocupat mai mult de can­
titate, negii jind calitatea.
Calitatea cărbunelui, cocsifica­
bil pe primele două luni a fost
slabă în primul rînd datorită
faptului că conducerile sectoa­
relor I şi II şi comitetele sindi­
cale de secţii s-au preocupat
foarte puţin de această proble­
mă. Do pildă, la sectorul I,
unde prin alegerea şistului vi­
zibil se pot obţine lunar mari
economii, în primele două luni
s-au plătit penalizări pare se
pentru a-şi susţine ideea a pus
cu p u tere m in a p e m asă. M i-
jin d u -şi ochii şi zîm b in d vesel
Lenin a început să m ă în trebe
despre num ărul grădinilor, u n ­
de sîn t ele a m plasate, cine le
m unceşte.
Condiţiile noastre de m uncă
erau p e atunci extrem de gre­
le. S ă p a m can ale s tîn d p în ă
la genunchi în noroi — a sa ­
n am terenul. Nu erau suficien­
te braţe de m uncă, din care
cauză m uncitorii erau m u taţi
Amintiri despre marele
conducător
m ereu de p e o parcelă pe alta.
In jurul M oscovei erau n u m e­
roase grădini — la Lujniki,
Ostankino, după barierele Spa-
ski şi Rogojski. Am început
m unca pe loturile libere, pe
loturile p ă ră site de foştii lor
proprietari-legum icultori. Foş­
tii proprietari, u rm ărin du -n e
m unca îşi băteau joc de orice
greşeală şi dădeau asigurări
că nu vom reuşi. D ealtfel, nici
alţi legum icultori din M oscova
nu credeau în succesul in iţiati­
vei noastre.
V ladim ir Ilici a ascu ltat cu
m ultă atenţie povestirea mea.
El şedea în fotoliu p e ju m ă ta ­
te aplecat spre mine. Cu cit
in teres sezisa el orice a m ă ­
nunt...
— Vor crede, obligatoriu, vor
crede — a sp u s Lenin.
Cu o deosebită satisfacţie a
ascultat cele relatate de m i­
ne despre creatorii grădinii, in
brigăzile noastre m unceau con­
ştiincios, uniţi, oam eni de di­
ferite naţionalităţi, o adevărată
in te rn a ţio n a lă . Avem lingă
— Bine spus.
1M o s c o v a b r i g ă z i i n t e r n a ţ i o n a ­
le ! A d m ira b il!
Lenin, em oţion at, s-a rid i­
cat şi a început să se plim be
prin cam eră, repetînd bucu­
ros : A d m ira b il! Apoi, oprin-
du -se brusc în fa ţa m ea m -a
î n t r e b a t rs e v e r , d a r v e s e l :
— De ce aţi tăcu t pînă a-
c u m ? A ţ i v r u t rs ă v ă b a z a ţ i
num ai pe propriile forţe ? Da ?
Doar despre aceasta trebuia să
ţipaţi în gura m a r e ! Singur,
fără ajutor, nu pu teaţi s-o scoa-
te ţi la 'capăt. O g ră d in ă m u n -
citorească... m in u n at I încheie
el entuziasm at. Dar după o
scurtă pauză m i se adresă:
— S pu n eţi-m i direct, fără
'jenă, de ce a v e ţi n evo ie ? Cu
ce v ă p u te m a ju ta ? Şi ca şi
ridică la aproape 100.000 iei. De
asemenea, Ia sectorul II, penali­
zările pe această perioadă s-au
ridicat la peste 118.000 lei. Gu
toate acestea, nu au tost luate
din timp măsuri concrete pen­
tru alegerea şistului vizibil.
Metodele înaintate de lucru
ale brigăzilor fruntaşe nu au
tost răspîndite şi la celelalte bri­
găzi din sector. Aşa, de exem­
plu, în cursul lunii ianuarie şi
februarie, brigada condusă de
tov. Gheorghe Drob de la sec­
torul II, cu toate că a lucrat
într-un loc de muncă cu mult
şist, a obţinut rezultate deose­
bit de valoroase în alegerea
acestuia. Din păcate, experien­
ţa brigăzii respective nu a fost
răspîndită şi la celelalte bri­
găzi. Aşa se explica faptul că
numai în luna februarie, secto­
rul II a plătit penalizări în va­
loare de 54.000 lei.
Este adevărat că depăşirea
procentului de cenuşă admis la
sectorul II se datoreşte şi fap­
tului că în majoritatea locurilor
de muncă exploatate în luna fe­
bruarie au existat mari interca­
laţii de piatră. Insă conducerea
sectorului nu a luat cele mai
corespunzătoare măsuri pentru
reducerea conţinutului de cenu­
şă. S-a constatat că cea măi
mare cantitate de şist vizibil ă
fost în cărbunele de granuiatie
mică. Cu toate acestea, consu­
mul de exploziv, care joacă un
rol determinant în ce priveşte
'grănulaţiăv este îno'ă exagerat
cum ar fi con ceput pe loc un
plan începu să vorbească în ­
cet : — trebuie să vă aprovi­
zionăm cu cartofi de săm lnţă,
sem inţe de legum e vă vom da
p este rină. Trebuie convocată
o şedin ţă în acea stă p roblem ă
sub preşedin ţia lui D zerjinski,
trebuie discutate toate detaliile
organizării legum icultura. D a­
că se ivesc greutăţi telefonaţi-
m i direct. T ran sm iteţi to va ră ­
şilor ăv. că ei sîn t oam eni m i­
nunaţi, că au în treprin s o ac­
ţiune im portan tă, nobilă, de
m are răspundere. T ransm iteţi-
le că noi lu ptăm pe două fron ­
turi —' cu intervenţioniştii şt
cu foam etea. P ovestiţi-le, expli-
ca ţi-le cui foloseşte m unca lor
ăîrză. E ste foarte im p o rta n t ca
ei să ne înţeleagă,
C on ăucîn ău-m ă pîn ă la uşă,
V la d im ir Ilici m i-a m u lţu m it,
m i-a strîns m ina şi m i-a spus
zîm bin d:
— E ste fo a rte bine că aţi
venit. F oarte b in e ! Ii voi te ­
lefona şi lui D zerjinski, — şi
a re p e ta t: Dacă va fi nevoie
de ceva a d re sa ţi-vă direct mie.
Nu a m ai fost nevoie să-i a-
m in te sc lui V la d im ir Ilici. Cu-
rlnd după această întîlnire m e­
m o r a b ilă F. E. D ze r jin sk i a
organizat consfătuirea despre
care vorbise Lenin. Iar după
cîteva zile direcţia n oastră a
prim it p este rină sem in ţe de
leg u m e şi, ceea ce era m a i im ­
p o rta n t — cartofi de soi. fo a r­
te frum oşi, din regiunea Vo-
ronej.
în su fleţite de ajutorul p ri­
m it din p a rte a lui Lenin, b ri­
găzile noastre „internaţionale“
au m uncit fără să cunoască
oboseala. In tr-u n tim p scu rt
va stele cîm p ii de la periferiile
M oscovei au fo st lucrate şi în-
săm în ţa te, iar in luna m ai ele
s-au acoperit de verdeaţă. A st­
fel, paralel cu victoriile rep u r­
ta te asupra gardiştilor albi şi
intervenţioniştilor pe front, am
în vă ţa t să repu rtăm victoria şi
a s u p r a f o a m e t e i i n s p a t e l e sarcinilor de plan, ea reuşeşte să ob-
frontului.
-sa-
Construcfii de folos obştesc
Cu ocazia adunării populare
pentru votarea contribuţiei vo­
luntare pe acest ah,' cetăţenii din
comuna Livadia s-au angajat ca
prin muncă voluntară, să con­
tribuie la construirea unui pod
peste rîul Strei şi _să termine
căminul cultural din satul Va­
lea Lupului. Gu această ocazie,
cetăţenii au cerut ca din fondu­
rile contribuţiei voluntare, să li
se pună la dispoziţie numai ma­
terialele necesare.
O o n fe rS n íá
De curînd, la clubul muncito­
resc „ 1 1 Iunie“ din Călan, tov.
Sergiu Verona ziarist de la
Agerpres, a prezentat conferin­
ţa „Vizita lui N. S. Hruşciov
in Franţa“.
la multe locuri de muncă. De
asemenea, nu s-a aplicat întot­
deauna puşcarea separată.
Gu toate greutăţile întîmpina-
te, în cursul lunilor ianuarie şi
februarie, în loc de penalizări,
se puteau primi bonificaţii. A-
cest lucru îl spune şi tovarăşul
loan Ursa de la sectorul I. Din
păcate conducerea sectorului şi
comitetul sindical de secţie nu
au acordat atenţia cuvenită a-
cestei probleme. De asemenea,
nici organizaţia de partid de la
sectorul I nu a îndrumat în su­
ficientă măsură comitetul sindi­
cal de secţie, ceea ce a făcut
ca membrii comitetului de sec­
ţie să neglijeze această impor­
tantă problemă.
Toate aceste deficienţe au fost
analizate de comitetul de par­
tid şi în ultimul timp s-au luat
măsuri concrete pentru ca pier­
derile din primele două luni să
fie recuperate, iar pînă la stîr-
şitul anului să se realizeze im­
portante economii prin primi­
rea de bonificaţii pentru cali­
tate.
Printre măsurile care s-au
luat poate fi amintită aceea că
în prezent la fiecare brigadă
este repartizat un membru sau
candidat de partid care răspun­
de de alegerea şistului vizibil.
Fiecărui tehnician şi inginer i
s-au trasat sarcini concrete pen­
tru sprijinirea brigăzilor, pentru
popularizarea şi urmărirea re­
zultatelor obţinute în întrecere.
Pentru rezultatele bune pe
DRUMUL SOCI ALIS MU LU) Pag. 3
Femei fruntaşe In producţie^ ŞTIRI DIN INDONEZIA
La fabrica „Simion Bărnuţiu" din Sebeş, lucrează îtt DJAKARTA (Agerpres). zieni. Pe zi ce trece a- aproximativ, 2.000.000 oa­
rînd cu celelalte muncitoare şl femei surdo-mute. — „Gotong-Roiong“ (Miş­
carea de intr-ajutorare) ceastă mişcare ia o am­ meni. *f i
In clişeele de faţă, prezentăm pe trei din aceste fe­ — este una din cele
mei, fruntaşe în producţie. mai vechi tradiţii ale In­ ploare tot mai mare. ¦dr
doneziei. In ajunul pro­ -k
MĂRIA COSTEA clamării independenţei, ' Autorităţile indoneziene
muncitoare lă preşedintele Sukarno sub­
linia : „într-ajutorarea — Indonezia a obţinut o au '?optat un plan de în­
secţia marochină- înseamnă efortul comun
rie. menţinut, activitatea în sporire a producţiei ore­ frumuseţare a Djakartei,
comun, într-ajutorarea în
Datorită conştP lupta comună, sprijinul zului — principala cultu­ capitala Republicii indo­
inciozităţii cu care acordat de toţi pentru
lucrează, ea îşi de­ realizarea intereselor co­ ră agricolă — cu apro­ nezia. --î
păşeşte sarcinile de mune, folosirea forţei tu­
plan, în medie cu turor pentru fericirea co­ ximativ 200.000 tone a- Istoria Djakartei este
16 Ia sută. mună“.
EV A PETRAŞCU, nual. ' ţ •' cunoscută de mai bine de
lucrează la maj Pe baza principiului
şina de cusut. „Gotong-Roiong“ s-a năs­ Pentru ca Indonezia să 4 secole cînd pe malul
cut recent o mişcare de nu mai importe orez, gu­
îşi realizează masă, au fost create de­ vernul a elaborat un am­ lava exista un mic port
sarcinile de plan taşamente de muncă vo­ plu program agricol ca­
in proporţie de 118 re prevede, printre alte­ — Suanda Kepala. Sul­
la sută. luntară. Aceste detaşa­
mente — formate din tanul Bantam a dat oră­
activişti de la sate — a-
jută la lucrarea pămin- şelului o nouă denumire
tului şi la strîngerea re­
coltei pe ţăranii săraci, le, sporirea recoltei dife­ — Djakarta, ceea ce în­
ritelor culturi, extinderea
construiesc drumuri, re­ seamnă cetate glorioasă.
pară şcoli. Prin munca lor sistemelor de irigaţii, La începutul secolului
sporirea fertilităţii solu­
dezinteresată, detaşamen­ lui, efectuarea unor am­ al XVII-lea în împrejuri­
ple lucrări de cercetări.
tele de muncă voluntară mile oraşului Djakarta
au cîştigat dragostea oa­ trăiau încă rinoceri săl­
menilor muncii indone­ S-a trasat sarcina ca pî­ batici. Dar animale săl­
nă în anul 1962 producţia batice mult mai pericu­
de orez să satisfacă ne­ loase erau cotropitorii din
cesităţile ţării.
compania Indiilor răsări­
¦k tene. Ei au dărîmat ora­
In Indonezia există în şul Djakarta pînă la te­
prezent 3 forme principa­
melii, iar în locul lui au
le de cooperative: de cre­ construit un oraş încon­
dit, de producţie şi de jurat de un dig pe care
achiziţii şi desfaceri.
l-au denumit Batavia.
Din toate unităţile ţă­ Denumirea „Batavia“ a
răneşti din Indonezia cel
mai mare număr îl for­ dispărut de pe harta in­
sulei lava după procla­
mează cooperativele de marea independenţei re­
credit din care fac parte publicii.
Djakarta1 este un oraş
La plantatul pomilor fructiferi mare. In centrul oraşului
se află marea piaţă a li­
bertăţii.
In ziua de 3 aprilie, la Stancu, Miron Maghiari, ¦A"
chemarea organizaţiei de Iulian Toma şi alţii.
bază U. T. M. din Băcia, Agenţia Antara anunţă
raionul Hunedoara, un După terminarea aces­
număr de 15 tineri au ie­ tei lucrări, tinerii, ală­ că Ministerul Educaţiei,
turi de colectiviştii clin
şit la rnuiică voluntară. Băcia, au participat la Structurii şi Culturii 'din
inaugurarea noii gospo­
In timp de aproape trei dării agricole colective Indonezia a hotărît să1
„Al IlI-lea Congres al
ore ei au săpat 80 de P. M. R.“ din satul To- transforme universitatea
gropi pentru pomi fructi­ tia Mare.
„Lambung Mangkurat“,
feri. ALEXANDRU DRAGOTA
Cu acest prilej s-au e- din oraşul Kandagon, în
corespondent
videnţiat tinerii Gheorghe Universitate de stat. Uni-:
versitatea va primi fon­
durile necesare chiar îna­
inte de a fi preluată de
stat.
ELENA MORARU, -stssas
muncitoare la maşina de cusut. De-
punind mult interes pentru realizarea
B in e a r f i dacă...
7 CIHEM T K B K iC E
p r m .T W .ttn
...Sfatul popular orăşenesc Orăştie şi ar lua măsuri pentru terminarea dru­
I.C.M.-ul, ar acorda mai multă atenţie mului proiectat pe valea satului Mes­ t l şi ( 2 APRILIE 19G0
colectării fierului vechi. Pe strada Şte­ teacăn. Acest drum este început de un
fan Gheorghiu din acest oraş, de an de zile, dar nu s-au luat măsuri D E V A : M izerabilii; ALBA
j ţină depăşiri in medie de 20 la sută. pildă, lîngă transformatorul electric, pentru pietruirea Iui aşa cum s-a pre­ IU LI A : V ra ja d r a g o s t e i; in tr e
este lăsat să ruginească de mai mulţi văzut. Din această cauză, pe timp noi p ă rin ţii; BRAD : urm aşii
ani de zile un cazan cu o capacitate ploios, drumul este impracticabil. lui K a o : H U N E D O A R A : P ri­
de circa 13 m.c. Dacă nu poate fi fo­ m a zi ăe p a c e ; T eleg ra m e;
losit, atunci de ce nu se iau măsuri H. TISU HAŢEG : in căutarea co m o rii;
pentru ca acest cazan să fie predat corespondent ILIA : Eăeş Ana ; ORĂŞTIE :
ca fier vechi ? M oartea unui c ic list; Sabie
...întreprinderea regională de trans­
T. LAZĂRESCU porturi auto şi întreprinderile de gos­ şi z a r ; S E B E Ş : M isiune p e r i­
corespondent podărire orăşenească, din regiunea
Sfatul popular a ţinut cont noastră ar acorda mai multă atenţie culoasă ; P E T R O Ş A N I: Trei fe ­
de această propunere şi pînă la organizării transportului în comun,
începutul lunii' aprilie, a strîns Sînt cazuri cînd şoferii nu respectă te la tim o n ă ; P o rt ăe Lillas ;
contribuţia voluntară votată, în orele de plecare şi sosire, traseele,
proporţie de 75 la sută. Gel cînd aceştia bruschează călătorii etc, SIM E R IA : U ltim a aventură a
9.000 de lei din contribuţia vo­ De exemplu, în oraşul Hunedoara, da­ lui Don J u a n ; L O N E A : P rie te ­
luntară au fost destinaţi pro­ torită proastei planificări, se crează nul r e g ă sit; TEIUŞ : C intăre-
curării de materiale. Cetăţenii multă aglomeraţie la un capăt de li­ ţul m e x ic a n ; Z L A T N A : A va­
au trecut la acţiune, hotărînd nie pe cînd la altul stau grămadă cile lanşa ; APOLDU DE S U S : O
să termine podul şi căminul cul­ 3—4 maşini. De asemenea, şoferii de în tîm plare extraordinară.
tural din satul Valea Lupului, pe ruta Deva—Simeria—Rapolt nu
în cinstea zilei de 1 Mai. respectă programul plecînd după bu­ mmm
nul lor plac, fapt ce duce la întîrzle-
GHEORGHE COSTEA corespondent rea unor muncitori de la serviciu. Un PENTRU 24 ORE
...Colectivul sportiv de la Coopera­ olt caz ni- 1 oferă modul defectuos jg Vreme schimbătoare cu cerul
tiva meşteşugărească din Haţeg ar în­ care se face transportul pe ruta Bo- variabil, mai mult noros ziua.
tocmi un program mai judicios pen­ Vor mai cădea ploi slabe locale.
tru desfăşurarea activităţii la popicăria Temperatura în creştere, ziua’
din localitate care îi aparţine. De obi­
cei, aici se organizează competiţii spor­
tive numai în zilele de duminică, deşi
foarte mulţi salariaţi din localitate vor
să practice acest sport şi în alte zile,
Conferinţa a fost urmărită cu în special în după-amiezele cînd au
viu interes de către participanţi.
După conferinţă a rulat un film. timp liber.
I. CRAŞCA ÎOAN FOR
corespondent corespondent
...Sfatul popular al oraşului Brad
şorod—Călan—Hunedoara, unde, taxa­ între 1G şi 20 grade, iar noaptea
torul Ioan Triponia bruschează călă­ între 6 şi 1 0 grade. Vînt slab
oare le vor obţine brigăzile, se cani n-a fost respectat conţinu­ torii. Asemenea situaţii se întîmplă şi pînă la potrivit din sectorul vest.
vor acorda premii din fondul în­ tul de cenuşă planificat, penali­
treprinderii. Vagonetarii şi cra- zările care s-au plătit, în com­ pe ruta Orăştie—Geoagiu. PENTRU URMĂTOARELE
ţeriştii vor mai primi 3 lei în paraţie cu minele Vulcan şi Lu-
afară de salariu pentru fiecare peni, sînt mult mai mici. De A. ÎUZA, GH. DUMITR1U, 3 ZILE
vagonet de şist vizibil ales. pildă, în timp ce la mina Vul­
can şi Lupeni s-au plătit în lu ­ Al. MANTA şi N. P'OLEAK Vreme schimbătoare cu tern­
Mal multă preocupare na ianuarie penalizări în va­
loare de 154.000 şi respectiv corespondenţi ii peratura în creştere.
La mina Uricani, la începutul 50.000 lei, la mina Uricani a-
acestui an, s-au întîmpinat unele cestea au fost numai de 7.000 V IN P Ü O G B A M U L
greutăţi în ce priveşte îndepli­ lei.
nirea sarcinilor de plan. Gu toa­ u i U n o i o iiiiii
te acestea, problema alegerii Gu toate că la mină Uricani
şistului vizibil a stat în centrul s-au obţinut în primele două 11 APRILIE 1960 de Bruckner ; 23,15 Goncert de
preocupării colectivului de con­ luni unele succese în ce pri­ noapte.
ducere. Fiecărui muncitor şi teh­ veşte calitatea cărbunelui ex­ PROGRAMUL 1 : 6,45 Salut
nician i s-a arătat în consfătu­ tras, totuşi, faţă de posibilităţi, voios de pionier; 8 , 0 0 Gîntece 12 APRILIE 1960
irile de producţie importanţa îm­ realizările sînt mici. şi jocuri populare roinîneşti;
bunătăţirii calităţii cărbunelui 9.30 Un tăciune şi-un cărbune; PROGRAA4UL 1 : 6,15 Emi­
Prin acordarea atenţiei cuve­ „Gocostîrcul galben“ — basm siunea pentru sate : Sfatul agro­
extras, importantele economii nite acestei probleme, prin mo­ în versuri de Ion Calovia ; 10,20 nomului ; 8,30 Gîntece populare
bilizarea întregului colectiv, e- Fragmente din opera „Oberon“ romîneşti ; 10,45 „Pionieri, frun­
care se pot obţine pe această conomiile care se pot realiza de Weber; 11,03 Muzică uşoară tea sus“ — emisiune do
cale. pînă la sfîrşitul anului se pot din ţări prietene ; 12,40 Lucrări cîntece ; 1 2 , 0 0 Concert de
ridica la sute de mii lei. concertante rom îneşti; 13,05 muzică uşoară ; 12,30 In faţa
Gu toate că nici la mina Uri­ Gîntece de luptă antifasciste; hărţii : Vietnamul de Sud ; 13,05
!3,20 Pe aripile valsului: 14,35 Solişti şi orchestre de muzică
Din cele de mai sus rezultă că la exploatările care extrag < populară din diferite regiuni ale
[cărbune cocsiîicabsl nu se acordă suficientă atenţie calităţii,< Simfonia nr. 41 în Do major lării; 15,10 Din viaţa muzicală
’motiv pentru care preţul de cost a fost depăşit. Fără îndoială^ de M ozart; 16,00 Concert de a oraşelor şi regiunilor patrjei
[că această situaţie trebuie curmată. Comitetele de partid ale< muzică populară sovietică: 16,15 Vorbeşte Moscova; 19,05
[minelor au datoria să ia măsuri pentru ca munca desfăşurată^ 17.30 Goncert c o ra l; 18,00 Mu­ Limba noastră vorbeşte Acad.
^ în scopul îmbunătăţirii calităţii cărbunelui să fie mai concretă,< zică populară indoneziană; prof. Al. Graur ; 20,20 Noapte
18,20 Carnet de reporter; 19,30 bună, copii; 21,30 Lenin în a-
mai susţinută şi deci mai eficace. Trebuie să se ajungă acoloş Teatru la microfon : „Apus dc mintirile scriitorilor ; 23,00 Mu-
[îneît să nu mai existe producţie rebutată din cauza şistului* soare“ de B. Delavrancea ; 21,44 zică simfonică.
‘vizibil. Rezultatele obţinute de unele sectoare arată că existăţ Anul Chopin : Studiile opus 25
iposibilităţi. Pentru aceasta însă, maiştrii trebuie determinaţi< nr. 7, 8 , 9, 1 0 şi 1 1 . La pian PROGRAMUL II: 14,07 „Par-;
[să-şi ia rolul mai în serios, să devină cu adevărat organizatori^ Guiomar Novaes; 22,30 Muzică tidul ne conduce“, emisiune de
ai producţiei. din opereta „Rip" de Planquette. cîntece; 15,00 Muzică populară
din Muntenia ; 16,45 Să ne cu­
La fiecare mină există valoroase posibilităţi pentru redu-< PROGRAMUL II : 14,07 Cîn­ noaştem patria : Ţara Oaşului j
[cerea cantităţii de şist din cărbune. „Noi n-am ajuns încă să< tece de compozitori indonezieni; 17.25 Sfatul medicului: Para-
¦fim mulţumiţi de felul cum se alege şistul vizibil. Mai avem< 15,10 Din muzica popoarelor; dentoza ; 18,30 Gintă Emil Ga-
[brigăzi care dau producţie de calitate necorespunzătoare 16,15 „Capriciu romînesc“ de vriş şi violonistul Ştefan S tro e;
[spunea tovarăşul Gh. Caloîanu, inginer şef la mina Lupeni.1 Marcel Mihailovici; 16,30 Vor­ 10,30 Opera „Aida“ de V erdi;’
beşte Moscova ; 17,50 In pas 22.25 Muzică populară romî-
| Posibilităţi de îmbunătăţire a calităţii cărbunelui mai există^ cu ştiinţa ; 18,05 „Prin Bucure- nească; 23,15 Concert de noanfe.
[încă“. Dacă aşa slau lucrurile — şi la fel se prezintă situaţia< ştiul nostru drag“ — program
[şi la celelalte exploatări —¦ se impune luarea celor rtiaif de muzică uşoară ; 19,45 Tribu­ BULETINE DE ŞTIRI : 5 00;
•eficace măsuri pentru îmbunătăţirea calităţii. Minerii Văii Jiu-s na ra d io : Actualitatea învăţătu­ 6.00; 7,00; 11,00; 13,00; 15.00;
lui s-au achitat totdeauna cu cinste de sarcini, şi nu există< rii leniniste despre coexistenta 17,00; 19,00; 20,00; 22,00;
nici o îndoială că la fel vor face si anul acesta. paşnică; 21,15 Muzică uşoară 23,52 '(programul I) 14,00:
de compozitori sovietici; 2 2 , 0 0 16,00; 18,00; 21,30; 23,00
,V . ' v V W V \ A A ' \ / V V \ V V V V V V W V \ , ' ' A W V V ' A A / \ A ^ f i / W / v V A | Simfonia a[ ,VII-a în Mi major (programul II).