Page 36 - 1960-04
P. 36
Pap. 4 DRV MUE S0CIAETSMDLÜ1 Nr. 1647
Memorandumul guvernului sovietic
cu privire Ia de dezvoltare
a economiei tuturor
ţărilor europene
GENEVA 9 (Agerpres). — careă bunăstării lor dacă resur economice a O.N.U. pentru Eu
ropa. j
Lucrările Comitetului celor zece Conferinfa TASS anunţă : A. S. Cisteakov. sele materiaile şi umane, folosite
stete pentru dezarmare extraordinară reprezentantul permanent al Este indicat, de asemenea, ca
de ia Accra U.R.S.S. pe lîngă secţia pentru in momentul de faţă pentru înar Comisia economică a O.N.U.
Europa a O.N.U., a înrnînat lui pentru Europa să practice pe
S. Tuemioja, secretarul executiv mare, vor ii utilizate în scopuri scară mai largă organizarea de
al Comisiei economice'a O.N.U. seminarii pe ramuri ale specia
paşnice. liştilor din diferite ţări, consa
crate celor mai noi realizări toh-
In raport este indicat ca pro nioo-ştiinţifiee. Este de dorit, se
spune în continuarea memoran
blema urmărilor economice ale dumului, ca fiecare comitet teh
nic al comisiei economice să
GENEVA (Agerpres). Cores ror forţelor armate, lichidarea fractorului pe baza prevederilor ACCRA 9 (Agerpres). — După cum pentru Europa, un memoran dezarmării să fie examinată sub elaboreze pe 2—3 ani înainte un
pondenţă specială. In şedinţa de tuturor armamentelor, încetarea Cartei O.N.U. transmite din Accra corespondentul a- dum al guvernului sovietic în program de călătorii de infor-,
vineri a Comitetului celor zece producţiei de război de toate ti genţiei Reuter, conferinţa extraordinară legătură cu cea de-a 15-a sesiu trei aspecte: î mare şi de schimburi de specia
state pentru dezarmare, şeful de purile, lichidarea tuturor bazelor Guvernele statelor membre ale care s-a deschis Ia Accra Ia 7 aprilie, ne a Comisiei economice a lişti şi stagiari între ţpri pe bază
legaţiei americane F. Eaton a de pe teritorii străine, retragerea Comitetului celor zece state pen îşi continuă lucrările. O.N.U. pentru Europa care se 1. Influenţa dezarmării asupra reciprocă.
luat cuvîntul aîirmînd că „esen de pe aceste teritorii a trupelor tru dezarmare îşi exprimă con va deschide la Geneva la 20 a-
ţa negocierilor din comitet este străine şi desfiinţarea lor, Inter vingerea că înfăptuirea dezar In comitetele formate de conferinţă prilie a. c. dezvoltării comerţului intereuro Ar fi foarte util şi rodnic să
concilierea punctelor de vedere". zicerea armelor nucleare, chi mării generale şi totale în con a început discutarea problemelor înscrise se facă invitaţii reciproce unor
Cu toate acestea, cînd s-a refe mice, bacteriologice şi a armelor formitate cu principiile sus men pe ordinea de zi. Printre acestea se In memorandumul guvernului pean şi mondial. specialişti de frunte din diferite
rit la aspectele concrete ale pro rachetă, încetarea producerii a- ţionate ar înlătura pentru tot află problemele cu privire la acţiunile sovietic „ Cu privire la măsurile ţări, care să ţină conferinţe şi
blemelor dezarmării, vorbitorul cestor arme şi distrugerea stocu deauna primejdia de război şî în scopul împiedicării viitoarelor ex de dezvoltare continuă a econo 2 . Ajutorarea ţărilor slab dez referate, să se facă schimb de
a revenit Ia poziţiile îndeobşte rilor lor, desfiinţarea organelor ar asigura omenirii o pace trai perienţe atomice franceze în Sahara şi a miei tuturor ţărilor europene şi filme tehnico-ştiinţifice şi de
cunoscute în ultimele discuţii. şi instituţiilor destinate unor nică încă în cursul vieţii actualei politicii de Apartheid din Uniunea de întărire a colaborării între voltate prin alocarea unei părţi noutăţi ale literaturii tehnico-
scopuri militare în cadrul state generaţii. Sudafricană. Vor fi discutate de ase ţările europene şi celelalte ţări ştiinţifice de specialitate cu o
Din însărcinarea delegaţiilor lor (a statelor majore, ministe menea propunerile cu privire la boi din lume“ se arată că perioada din mijloacele care pot fi elibe anumită tematică.
ţărilor socialiste, şeful delegaţiei relor de război şi a organelor Ca o acţiune de bunăvoinţă cotarea economică a Franţei şi a care s-a scurs de la! cea de-a
sovietice, V. A. Zorin, a prezen locale ale acestora), interzicerea în scopul creării condiţiilor a- sancţiunilor economice faţă de Uniu 14-a sesiune a Comisiei econo rate ca urmare a dezarmării. Organizarea unor expoziţii in
tat proiectul de principii funda pregătirii militare, lichidarea in decvate pentru încheierea cît mal nea Sudafricană, acţiunile comune ale mice a O.N.U. pentru Europa ternaţionale consacrate celor
mentale ale tratatului de dezar stituţiilor de învăţămînt militar grabnică a tratatului cu privire statelor africane la O.N.U. şi propune s-a caracterizat prin slăbirea în 3. Influenţa dezarmării asupra mai noi realizări tehnico-ştiinţi
mare generală şi totală. şi încetarea cheltuirii mijloacelor ia dezarmarea generală şi totală, rea cu privire la bazele militare străi cordării intern aliónate. fice ar contribui de asemenea' la'
în scopuri militare. statele membre ale comitetului, ne din Africa. dezvoltării economiei ţărilor eu lărgirea continuă a colaborării
In declaraţia făcută cu acest care dispun de arme nucleare, Pornind de la aceasta', se ţărilor europene în domeniul
prilej se arată că în cursul exa 2. Dezarmarea generală şl to declară în mod solemn că re spune în memorandum, guvernul ropene şi asupra' ridicării nivelu schimbului de experienţă tehni-
minării timp de patru săptămîni tală se efectuează pe etape în- nunţă de a folosi primele aceste sovietic prezintă spre examinare co-ştiinţific.
a problemelor dezarmării gene tr-o ordine stabilită de comun arme. celei de-a 15-a sesiuni a Comi lui de frai al popoarelor.
rale şi totale, poziţiile delegaţii acord şi se încheie într-un ter siei economice a O.N.U. pentru După părerea guvernului so
lor nu s-au apropiat încă în mă men fixat cu stricteţe — în pa In memorandum se propune vietic, se spune în încheiere în
sură suficientă pentru ca ele să tru ani. memorandum, discutarea .proble
poată să treacă de pe acum la să se convoace o conferinţă a melor enumerate mai sus cores
3. îndeplinirea tuturor măsu punde necesităţilor imperioase
elaborarea prevederilor concrete rilor prevăzute de programul miniştrilor comerţului exterior ai ale ţărilor europene. Adoptarea
a tratatului cu privire la dezar dezarmării generale şi totale se unor hotăriri pozitive în aceste
marea generală şi totală. Totuşi, efectuează sub un control inter ţărilor europene care ar putea probleme va contribui la lărgi
subliniază declaraţia, după pă naţional, al cărui volum trpbuie rea comerţului european şi la
rerea noastră, s-a realizat o a- să corespundă volumului şi ca discuta o serie de măsuri capa colaborarea economică şi tehni-
numită înţelegere în mai multe racterului măsurilor de dezarma co-ştimţiîică.
probleme importante. re înfăptuite în fiecare etapa. bile să contribuie la' lărgirea co
Pentru organizarea controlului
Pornind de la această premi şi inspecţiei asupra dezarmării merţului exterior european şi la
să, se spune în declaraţie, de se instituie un organ internaţio
legaţiile Bulgariei, Cehoslova nal de control ţinîndu-se seama lărgirea pieţei regionale euro
ciei, Poloniei, Romîniei şi Uniu de toate statele, care va funcţio
nii Sovietice au ajuns la con na pe baza unei prevederi spe pene.
cluzia că pentru ca lucrările co ciale ce va face parte integran
mitetului să progreseze pe ca tă a tratatului de dezarmare. Guvernul U.R.S.S. propune să
fea spre atingerea obiectivului
fixat în rezoluţia Adunării Ge 4„ După desăvîrşirea dezarmă se analizeze o serie de probleme
nerale a O.N.U. din 20 noiem rii generale şi totale, Ia dispozi
ţia statelor vor rămîne numai Europa următoarele propuneri îndreptate spre lărgirea continuă
brie 1959, este necesar să se contingente de poliţie (miliţie)
treacă Ia formularea principii strict limitate, stabilite de co Poporul irakian salută vizita îndreptate spre lărgirea continuă a colaborării tehnico-ştiinţifice.
lor fundamentale ale dezarmării a colaborării economice şi teh-
generale şi totale, pe baza că mun acord pentru fiecare ţară. In prima etapă, se spune în
rora trebuie elaborat tratatul cu înzestrate cu arme uşoare de in
privire ia dezarmarea generală fanterie şi destinate exclusiv iui A. I. Mikoian în Irak nico-ştiinţifice între ţările euro memorandum, această măsură
şi totală. menţinerii ordinei interne şl a- pene.
părării securităţii personale a ar putea fi înfăptuită dc pildă,
In documentul „Principiile
fundamentale ale dezarmării ge cetăţenilor. BAGDAD 9 (Agerpres). — sprijinirii păcii internaţionale. Guvernul sovietic propune să prin crearea unui grup pe lîngă
nerale şi totale“ se spune: I. Bereznikovski, corespondent Uniunea Sovietică, subliniază se studieze posibilităţile proiec
5. înfăptuirea de către state al agenţiei TASS, transmite: ziarul, din momentul creării tării şi construirii în comun de secretariatul Comisiei economice
Guvernele statelor membre ale u programului de dezarmare ge Opinia publică irakiană, întîm- sale urmează cu fermitate a- către ţările europene a unor o-*
Comitetului celor zece state pen nerală şi totală nu poate fi în pină cu satisfacţie sosirea la ceste principii istorice: Ziarul biective industriale, inclusiv a a O.N.U. pentru Europa', care
tru dezarmare, călăuzite de rezo treruptă sau pusă în legătură Bagdad a lui A. I. Mikoian, „Al-Biliad“ arată de asemenea unor mari construcţii hidroener
luţia celei de-a 14-a sesiuni a cu îndeplinirea vreunor condiţii prim-vicepreşedinte al Consi că organizarea expoziţiei in getice care prezintă interes pen ar coordona acea'stă activitate
Adunării Generale a O.N.U. din neprevăzute de tratat. liului de Miniştri al U.R.S.S., dustriale sovietice în Irak şi tru ţările europene, precum şi
2 0 noiembrie 1959 „Cu privire care va lua parte la deschide sosirea lui A. I. !Mikoian pen să se colaboreze în dezvoltarea între comitetele comisiei şi ar
Ia dezarmarea generală şi tota în cazul încercărilor din par rea expoziţiei industriale so tru a participa Ia inaugura bazei de combustibil şi energe
lă“, adoptă ca o sarcină concretă tea unui stat sau altuia de a vietice. In numeroase comen rea expoziţiei vor contribui la tice în Europa. contribui la schimbul de infor
urgentă înfăptuirea dezarmării eluda şi încălca tratatul cu pri tarii consacrate vizitei lui
generale şl totale a tuturor sta vire la dezarmarea generală şi A. I. Mikoian în Republica I- întărirea relaţiilor economice In memorandum se propune maţii între organizaţiile de cer
telor pe baza următoarelor prin rak. ziarele subliniază că vizi ca în cadrul Comisiei economice
cipii în virtutea cărora trebuie totală, problema unei asemenea ta înaltului oaspete sovietic în dintre cele două ţări. a 'O.N.U. pentru Europa să se cetări ştiinţifice, institutele de
elaborat tratatul cu privire la încălcări urmează să fie exa Irak va contribui la dezvoltarea studieze ă'specfele economice ale
dezarmarea generală şi totală. minată de urgenţă de către Con relaţiilor de prietenie şi a co Ziarul „Ittihad As-Saab“ dezarmării şi. în primul rind, proiectare şi celelalte instituţii
siliul de Securitate şi Adunarea laborării între cele două ţări. problema influenţei pozitive a
1 . Dezarmarea generală şi to Generală a O.N.U. pentru adop scrie că vizita lui A. I. !Mikoian ale ţărilor membre ale Comisiei
tală cuprinde desfiinţarea tutu tarea de măsuri împotriva in „In persoana lui Mikoian. dezarmării asupra dezvoltării co
scrie într-un articol de fond în Republica Irak „corespunde merţului intereuropean şi a co Conferinfa de presă
ziarul „Az-Zaman“, salutăm laborării economice. Se propune
politica de pace a Uniunii So năzuinţelor maselor largi ale de asemenea că în vederea apro a lui Christian Herter
vietice şi relaţiile de prietenie piatei sesiuni a Comisiei econo
pe care le nutreşte faţă de poporului irakian, dorinţei sale WASHINGTON 9 (Agerpres). TASS nucleare nu s-a schimbat în urma tra
republica noastră, cit şi faţă mice a O.N.U. pentru Europa anunţă : La 8 aprilie la Departamentul tativelor dintre preşedintele Eisenhower
de celelalte popoare arabe... de a fi prietenă cu Marea U- să se pregătească un raport în de stat al S.U.A, a avut loc o confe şl premierul englez Macmillan. Potrivit
această problemă, ţinîndu-se rinţă de presă a secretarului de stat, declaraţiei lui Herter, guvernul S.U.A.
Considerăm că întărirea prie niune Sovietică. Prietenia cu seama de . posibilităţile uriaşe Herter. In cadrul acestei conferinţe de este de acord să se stabilească un
care se vor deschide în faţa presă atenţia a fost concentrată asu moratoriu asupra exploziilor nucleare
Uniunea Sovietică' este piatra popoarelor în ce priveşte ridi- pra problemelor pregătirii conferinţei subterane de mică putere numai pînă
Ia nivel înalt, dezarmării şi încetării Ia expirarea împuternicirilor actualului
unghiulară a politicii statelor experienţelor nucleare. Raspunzînd la preşedinte.
Independente. Poporul nostru îl
întîmpină pe A. I. Mikoian cu numeroasele întrebări ale ziariştilor. Fiind rugat să facă o apreciere a
recunoştinţă fierbinte“. Herter a comunicat că săptămîria vii perspectivelor de realizare a uriui a-
toare vor începe la Washington o serie cord cu privire la încetarea experien
teniei între ţările noastre va de consfătuiri ale miniştrilor Afacerilor ţelor nucleare, Herîcr a declarat că
Externe ai puterilor occidentale pentru mai trebuie puse de acord numeroase
Seniinja ruşinoasă în procesul reprezenta o importantă con A. i. Mikoian l-a vizitat pe a pune de acord poziţia acestor ţări amănunte, dar el priveşte perspectivele
de la Düsseldorf tribuţie la cauza păcii inter Ia apropiatele tratative la nivel înalt. cu optimism,
naţionale, prieteniei şi colabo generalul Kassem
rării“. Raspunzînd la întrebarea unui cores, Secretarul de stat a refuzat să co
BA'GDAD 9 (Agerpres). TASS Intre A. I. Mikoian şi gene pondent — ce probleme vor avea o menteze rezultatele preliminare ale lu
Intr-un articol intitulat „Sa anunţă: La 9 aprilie, A. I. ralul Kassem a avut loc o însemnătate primordială Ia tratativele crărilor Comitetului celor 10 ţări pen
lutăm pe înaltul reprezentant Mikoian, prim-vicepreşedinte convorbire care s-a desfăşurat Ia nivel înalt — Hertejr a declarat că tru dezarmare. EI a declarat totuşi că
al Uniunii Sovietice — priete al Consiliului de Miniştri al într-o atmosferă prietenească. in urma tratativelor dintre N. S. Hruş- în urma studierii preliminare a princi
na arabilor“, ziarul „Al-Biliad“, U.R.S.S., l-a vizitat pe genera clov şi De Gaulle, are impresia că va piilor dezarmării generale şi totale, pro
subliniază că ceea ce este mai lul Abdel Kerirri Kassem, pri In dimineaţa aceleiaşi zile, avea o însemnătate primordială pro
important în relaţiile sovieto- mul (ministru al Republicii I- A. I. Mikoian, prim-vicepre puse la 8 aprilie de Uniunea Sovietică,
irakiene II constituie faptul că rak. şedinte al Consiliului de Mi blema dezarmării, in afară de aceasta, are impresia că lucrările Comitetului
cele două ţări sînt adepte ale niştri al U.R.S.S., şi persoane a adăugat el, vor fi discutate proble au intrat într-un impas în problema
Generalul Kassem l-a primit le care îl însoţesc, au făcut o stabilirii primei etape a dezarmării.
principiilor coexistenţei paş pe A. I. Mikoian la reşedinţa vizită generalului Najib Er- mele Germaniei şi Berlinului, precum
sa oficială din clădirea Mi Rubay, preşedintele Consiliului şl problema încetării experienţelor nu Răspunzînd la o întrebare, Herter a
nice, neamestecului în treburi nisterului Apărării. suveranităţii Republicii Irak. cleare. declarat că acordă o deosebită impor
tanţă participării Republicii Populare
le interne ale altor ţări, res In cursul conferinţei de presă, se Chineze la orice acord cu privire tă
cretarul de stat a declarat că poziţia dezarmare sau la interzicerea experien
pectării suveranităţii naţionale, S.U.A. faţă de încetarea experienţelor ţelor cu arma nucleară.
EE2S0B583
DÜSSELDORF 9 (Agerpres). plină. Cînd tribunalul a dat Evenimentele din săptămîna lalţi fascişti cocoţaţi în posturile
c La 8 aprilie a luat sfîrşit citire sentinţei uşile erau pă care se încheie astăzi denotă că
procesul de la Düsseldorf in zite de poliţişti înarmaţi. pe arena internaţională îşi face de conducere ale Germaniei oc
tentat unor fruntaşi ai mişcă loc cu tot mai mult succes i-
rii vest-germane pentru apăra Walter Diehl, membru al deea coexistenţei paşnice a tu cidentale. Popoarele lumii cer
rea păcii. Consiliului Mondial al Păcii, a turor popoarelor. Ecoul uriaş
fost condamnat la un an în stîrnit de succesele vizitei lui Ni- într-un singur glas : Să fie în
Acest proces politic ruşinos chisoare, Erwin Eckert, mem kita Hruşciov în Franţa este o
a început la 10 noiembrie a- bru al Consiliului Mondial al mărturie elocventă a dorinţei tu lăturaţi ncîntîrziat criminalii fas
nul trecut fiind pus la cale de Păcii — la 9 luni închisoare, turor popoarelor pentru a se sta
autorităţile de la Bonn pentru Gerhardt Wohlrat, membru al bili o atmosferă a păcii şi prie cişti din guvernul de la Bonţi
a înăbuşi mişcarea pentru pa Comitetului luptătorilor pentru teniei în lume. Pînă şi cei mai
ce şi a înlătura obstacolele ce pace din R:F. Germană — la înverşunaţi duşmani ai destin şi din administraţia statului
stau în calea reînarmării Ger- 6 luni închisoare, pastorul Jo- derii internaţionale sînt nevoiţi
!maniei occidentale. hannes Oberhof — la 3 luni în să recunoască succesul de sea tio o va face în acest stat, la prevadă în primul rînd măsuri lor şi organizaţiilor obşteşti din vest-german. ,
mă pe care-1 repurtează politica cîrma căruia se află un guvern ţările Africii. Urmînd marile
La procesul de la Düsseldorf chisoare, muncitorul Gustav paşnică a Uniunii Sovietice şi revoluţionar, este privită cu radicale de dezarmare. principii proclamate la Bandung, © Cercurile conducătoare din
a fost demonstrată convingător a celorlalte ţări socialiste. Infîl- multă simpatie de poporul ira această conferinţă va tini şi mai Grecia îşi continuă strădaniile
totala inconsistenţă a acuzaţii Tiefes — la 5 luni închisoare. nirile pe care le-a avut şeful gu kian. A. I. Mikoian va deschide Totuşi, avînd în vedere reali puternic popoarele din Africa în pentru înveninarea atmosferei
lor ticluite de procuratură din vernului sovietic cu conducătorii la Bagdad o expoziţie a realiză lupta' pentru libertate şi inde internaţionale. Recentul proces
ordinul primit de la Bonn îm Erich Kompalla — la 500 Franţei, contactele directe cu rilor economiei Uniunii Sovie zarea unei înţelegeri asupra u- pendenţă şi va constitui o nouă intentat celor 14 democraţi
potriva Comitetului vest-ger- poporul francez, au scos în evi tice. Această expoziţie va per contribuţie la cauza păcii în în greci, sub acuzaţii neîntemeiate
man al luptătorilor pentru pa mărci amendă. denţă posibilităţi reale de a îm mite poporului irakian să cu nor probleme ale dezarmării, de treaga lume.
ce şi conducătorilor săi. Acest bunătăţi substanţial relaţiile de noască adevărul despre Uniu si calomnioase, a provocat in-:
proces a stîrnit un puternic Toţi oamenii cinstiţi de pe prietenie dintre Franţa şi Uniu nea Sovietică, adevăr ce a fost legaţii ţărilor socialiste au pre ® La Milano s-au desfăşurat dignalrea opiniei publice din Gre
val de proteste în întreaga lu- nea Sovietică şi de a întări pa zilele trecute lucrările celui de-al cia şi din întreaga lume. Inten-
!me. glob vor afla cu adîncă indig cea în întreaga lume. Despre denaturat ani în şir de presa zentat o formulare a principiilor V-îea Congres naţional al Con sificîn'd lupta' împotriva patrio
rezultatele încununate de succes reacţionară a fostelor regimuri federaţiei Generale a Muncii din ţilor greci, guvernul de la Ate
Sala tribunalului era arhi- nare de această sentinţă ru ale acestei vizite vorbesc oa din Irak. Fundamentale ale dezarmării ge Italia. In cadrul dezbaterilpr s-a na urmăreşte în realitate şă înă
meni de stat, politicieni, repre subliniat necesitatea imperioasă buşe orice aspiraţii democratice
şinoasă care constituie o nouă zentanţi ai celor mai diferite Vizita lui A. I. Mikoian în U nerale şi totale, pe baza cărora ca oamenii muncii din Italia în Grecia şi să abată atenţia
cercuri din Franţa, simpli cetă rak va contribui în mare măsură să-şi întărească unitatea în lup poporului grec de la problemele
pată neagră pentru autorităţile la strîngerea legăturilor de prie ar putea fi elaborat tratatul cu ta pentru obţinerea revendicări urgente din ţară. In legătură cu
ţeni din rîndul poporului fran tenie şi la dezvoltarea colaboră lor economice şi politice. acest proces, numeroase partide
vest-germane şi justiţia lor. rii paşnice dintre aceste ţări. privire la dezarmarea generală şi organizaţii politice din Gre
cez. Părerea lor unanimă este ® Forţele păcii din lume nu cia îşi intensifică în aceste zile
© Cu mult interes privesc as şi totală. ‘ *i«i privesc pasive jocul fasciştilor şi demersurile şi acţiunile pentru
că această vizită a pus o nouă tăzi oamenii din întreaga lume al celor ce urmăresc agravarea a obţine încetarea1* urmăririi de
desfăşurarea lucrărilor Comite Aceste principii corespund în- situaţiei internaţionale. mocraţi ior greci şi anularea le
piatră la temelia măreţului edi tului celor zece state pentru de
zarmare de la Geneva. Din dis trutotul unei rezolvări rezonabile Evenimentele petrecute în a- gii excepţionale care permite tri
ficiu ai păcii şi prieteniei dintre cuţiile ce au avut loc în cele ceastâ săptămînă au demonstrat miterea' lor în judecată.
patru săptămîni în cadrul aces a acestei probleme ce frămîntă că lupta popoarelor împotriva
popoare. fasciştilor revanşarzi de ia Bonn
tui comitet se poate trage con cie atîta timp omenirea. Pe lîngă ia amploare. Crimele călăului
© Tot ca o expresie a spiritului cluzia .că poziţiile celor două ta nazist Oberländer sînt ţinta ju
bere încă nu s-au apropiat su dezarmare, aceste principii pre decăţii popoarelor. Noile docu
tratativelor care-şi face loc în ficient pentru a se putea trece mente şi mărturii ce scot Ia lu
!a elaborarea unui tratat con văd interzicerea tpturor expe mină fărădelegile săvîrşite de
relaţiile dintre state, zilele tre cret asupra dezarmării generale
şi totale. rienţelor cu arme atomice şi in Oberländer pe teritoriul Uniunii
cute şi-a început călătoria sa Sovietice în timpul celui de-al
Aceasta, datorită poziţiei dele stituirea unui control internaţio doilea război mondial, au pro
în Irak A. I. Mikoian, prim-vi gaţilor occidentali, care se feresc vocat un nou val de proteste din
upo 691 de zile şi 10.037 r o t a ţ i i en ju ru l Păm in tu lui să abordeze problema dezarmării nal riguros asupra îndeplinirii partea opiniei publice mondiale
cepreşedinte al Consiliului de într-un spirit acceptabil pentru
ambele părţi. Propunerile lor măsurilor pe care un asemenea împotriva politicii guvernului de
Miniştri al Uniunii Sovietice. continuă să se rotească în jurul la Bonn, care acordă ocrotire
controlului înarmării, fără să tratat le-ar prevedea. şi sprijin lui Oberländer şi celor-
Vizita pe care oaspetele sovie-
(Q el d e .- a l h m lm . i ţ t a t m k Luînd în considerare şi dorin
ţa exprimată de unii conducă
ş i-a în c e ta t e x ilíe n la tori occidentali de a se realiza ® In ciuda rezoli!.iiei Consiliu
lui de Securitate, care consideră
un acord cu privire la dezarma evenimentele ce au avut Ioc în
Uniunea Sudafricană de natură
MOSCOVA (Agerpres). TASS fost recepţionate de staţiile re, şi declaraţia făcută zilele
tr a n s m i te : La 6 aprilie 1960, de observaţii de pe teritoriul să primejduiască pacea şi secu
cel d e-a l treilea satelit artifi Uniunii Sovietice în dim ineaţa trecute de Fulbricht, preşedintele
cial sovietic al Păm intului, zilei de 6 aprilie, in tim pul ce ritatea în întreaga lume, guver
la n sa t la 15 m a i 1958, a in tra t lei d e -a 10.035-a revolu ţii, şi Comisiei senatoriale americane
in pătu rile dense ale a tm o sfe au fo st în reg istra te p în ă în nul acestei ţări continuă cu vio
rei şi şi-a în cetat existenţa. m om entul ieşirii satelitului pentru relaţiile externe, că sena
din zona de vizibilitate a reţe lenţă represaliile împotriva
S a te litu l a z b u r a t 691 de z i lei de o b serva ţii din U.R.S.S. tul american nu va pune piedici
le şi a stră b ă tu t în acest tim p populaţiei africane. Aceste ac
o d ista n ţă de p e s te 448.000.000 Program ul proiectat de cer ratificării unui acord cu privire
km. cetări şi m ăsurări a fost efec
la încetarea experienţelor nu
U ltim ele sem n a le radio ale tu a t in întregim e.
celui de-al treilea sa telit au cleare, dată acest acord va fi
realizat, putem spera că năzuin ţiuni barbare ale rasiştilor stid-
africani au stîrnit un nou val
ţele omenirii de a scăpa de a- de proteste şi condamnare din
partea opiniei publice mondiale.
meninţările războiului vor pu
tea fi realizate.
© La Acera s-a' deschis con
ferinţa extraordinară a guverne- 1. LAZAR
Redacţia şi adm inistraţia z ia ru lu i; ştr. 6 M a rtie nr. 9. Telefo n; 188 * 189 ţ 75. Taxa plătită în num erar conform aprobării D irecţiunii Generale P .T .T .R . jn r._ 2 6 3 .3 2 0 cţjn 6 noiem brie 1949. _ ~ T ip a ru l; Întreprinderea S '- i t e f a . J’
