Page 37 - 1960-04
P. 37
&ílUUkk
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIT1-VA! mm Preşedintele
Indoneziei, dr. Sukarno,
m ulsocialismului W„'a*M¦ fogwsfejte&jMi a sosit în {ara noastră
• Duminica sportivă. Luni a sosit în Capitală pre Moiseşcu şi Mihail Ralea,
(pag. '-a)
• Spre noi succese.
(pag. î'ya) şedintele Republicii Indonezia, vicepreşedinţi ăl Prezidiului Ma
• Declaraţia delegaţiei so dr. Sukarno, care face o vizită rii Adunări Naţionale, Emil Bod-
vietice la Conferinţa Comite de prietenie în ţara noastră.
Jtului celor 1 0 state pentru năraş, Petre Borilă, Alexandru
Anul X55 Nr. 1648 Marţi 12 aprilie I960 4 pagini 20 bani dezarmare. înaltul oaspete este însoţit de Moghioroş, Ştefan Voitec, Ale
(pag. 4-a) dr. Subandrio, ministrul Aface
rilor Externe al Indoneziei,' xandru Bîrlădeanu, Gherasim
Popa, vicepreşedinţi ăi Consi
jtLWiuatasarasasana Adam Malik, ambasador cu mi liului de Miniştri, Gheorghe
siune specială, dr. Suharto, mi Apostol, preşedintele Consiliului
nistrul Dezvoltării Industriei Central ăl Sindicatelor, Alexan
CU ACELEAŞI AGRESATE, A 38-a gospodărie Populare, dr. Tamzil, directorul dru Drăghici, Ministrul Afaceri
Cabinetului preşedintelui, de alţi lor Interne, general de armată
colectivă în raionul llia Leontin Sălăjan, ministrul For
WBBBgaMMgpngguggcggeggCggMgggg-gggm™gSggjgTgg colaboratori, precum şi de re ţelor Armate, A. Bun adu, mi
Lucrînd pâmîntul în comun, cu mij prezentanţi ai presei indone nistrul Afacerilor Externe, I.
Cel puţin 600 kg. oţel peste loace mecanizate şi întreţinînd cultu ziene. Murgulescu, ministrul Invăiă-
lan, pe fiecare m.p. vatră de rile aşa cum se cuvine, colectiviştii mîntului şi Culturii, şi alt; mem
cuptor şi zi calendaristică din raionul llia au obţinut recolte cu La ora 15,06 avionul cu care bri ăi guvernului şi ai Prezidiu
mult mai mari decît cele realizate călătoreşte preşedintele Sukarno lui Marii Adunări Naţionale,
Întrecerea pentru mai mult colectivul oţelarilor de la cupto de către întovărăşiţi. însoţit de formaţii de avioane precum şi Pavel Bilard, minis
ou reacţie romîneşti, îşi face trul R.P. Romîne la" Djakarta1.
metal, ce se desfăşoară între co rul nr. 2 a scos la iveală noi Recoltele bogate cît şl veniturile apariţia deasupra1 aeroportului
mari obţinute în gospodăriile colecti Băneasa. Sînt prezenţi de asemenea1
lectivele de oţelari de la cele 3 posibilităţi pentru sporirea şi ve, au constituit fapte convingătoare conducători ai instituţiilor cen
pentru ţăranii întovărăşiţi şi cu gos Pe aeroport, mii de bucu- trale şl ăi organizaţiilor obş
cuptoare ale oţelăriei Martin mai mult a indicilor de utilizare. podării individuale de a se înscrie în reşteni au venit să salute pe teşti, generali şi ofiţeri supe
gospodăria agricolă colectivă. înaltul oaspete. Mulţi dintre ei riori, reprezentanţi ai vieţii ştiin
nr. 2 din Combinatul siderurgic Astfel, s-a arătat că printr-o mai poartă pancarte pe care sînt în ţifice şi culturale, ziarişti rorrrini
Intovărăşiţii din satul Sîrbi, raionul scrise cuvinte de salut adresate şi străini.
Hunedoara, a cunoscut în pri bună întreţinere a vetrelor se a- llia, doreau ca şi în satul lor să ia oaspetelui său flutură steguileţe
fiinţă o gospodărie colectivă. In ziua ou culorile naţionale romîneşti Sînt de ţaţă şefii misiunilor
ma decadă a lunii aprilie un slgură ritmicitatea funcţionării de 10 aprilie a.c., ei şi-au Văzut do şi indoneziene. Pe pavilioanele diplomatice acreditaţi la Bucu
rinţa împlinită, in jurul prînzului, în- aerogării sînt înălţate drapelele
avînt deosebit: S-au evidenţiat cuptoarelor. De asemenea, oţe- tr-un cadru sărbătoresc, în satul Sîrbi de stat ale R.P; Romîne şi Re reşti.
s-a inaugurat cea de-a 38-a gospo publicii Indonezia. Pe frontis 'Avionul se opreşte în faţă
îndeosebi echipele care lucrează larii au hotărît ca nici o ajus dărie agricolă colectivă din raionul piciul clădirii, în limbile romînă
llia. 6 ele 161 familii au înscris în şi indoneziana, se pot citi ură clădirii aeroportului. La cobori-
la cuptorul nr. 2 , ale căror de tare să nu dureze mai mult de gospodăria colectivă 462 ha. teren, 76 rile: „Bun sosit preşedintelui rea din avion, înaltul oaspete
bovine din care 65 vaci, numeroase Sukarno !“, „Trăiască prietenia este întîm,pinat de conducătorii
păşiri de plan întrec nivelul rea 30 de minute, obţinînd prin a- atelaje şi unelte agricole. romîno-incloneziană !“, „Trăiască statului’^nostru, cu care se sa
lută cordial.
lizărilor anterioare. Aşa, bună ceasta o substanţială reducere a pacea în lumea întreagă !".
Comandantul gărzii de onoS-
oară, echipele conduse de prim- duratei de elaborare a şarjelor. In întîmpinărea preşedintelui re aliniate pe aeroport prezintă
Sukarno, pe 'aeroport se aflau
topitorii Marian Axente şi Teo In afară de acestea, ei au mai tovărăşii Ion Gheorghe Maurer,; (Continuare în pag. 4-a)
dor Caramalis ............. .............iiiuwi................. hotărît ca fieoa-
au produs peste ie topîtor să se
planul primelor O P R E Ţ I O A S A I N I Ţ I A T I V A prezinte la ser Echipa de mineri
condusă de comu
ii zile din acea- 4 OJELÂRILOR nistul Augustin
stă lună cîte HUNEDORENI înainte de înce
223 tone oţel fie
perea lucrului, preşedintele Prezidiului Marii'
care; în aceeaşi Ivan de la Între Adunări Naţionale, Ghivu Stoi
pentru a asigu- prinderea minieră Lucru
perioadă, cea şi-a depăşit în luna ca1, preşedintele Consiliului de
de a 3-a echipă de Ia acest cup ra astfel condiţii cît mai bune
Barza,
tor, condusă de prim-topitorul desfăşurării procesului de pro A b ia laî n c e p u t u l a n u lu imartie a.c. sarcinile de plan cu ţ Miniştri, Gheorghe GHeorghiu- pe jumătate
Mihai Brînzei a dat peste plan ducţie. 54 la sută. Dej, membru al Prezidiului Ma
182 tone de oţel. rii Adunări Naţionale, prim-se- D e m a i m u ltă v re m e , In
O ţelarii au ajuns la conclu inclişeu : Echipa, după ieşi- f cretăr al G.0. al P.M.R., Anton
Succesele obţinute, cît şi des com un a Z latn a se pune.
coperirea de noi rezerve în ve zia că prin punerea in valoare rea din şut. citind ziarul. a problem a revizuirii in sta
derea obţinerii unor realizări şi a acestor rezerve, vor putea laţiilor, electrice a tit în lo
mai frumoase, au constituit obiec- Considerăm că întrebarea pusă de 'Angajamentul nostrii anual este de cuinţele. cetăţen ilor, cît şi
produ ce cel p u p ii 600 kg. oţel la ilum inatul străzilor. A-
tivul unei consfătuiri organi procent prin ziarul „Drumul socia 400.000 lei. Ţinind cont că după S© întrec grupele
zată cu oţelarii de la acest cup p este plan, pe fiecare m .p. v a lismului" este bine venită. Şi ar datele ce le avem piuă in prezent,
tor, în cursul zilei de ieri, de fi bine dacă colectivele întreprind in luna martie am realizai econom ' Alături de toţi oamenii mun cere socialistă grupele tovară
t r ă Id e c u p t o r ş i z i c a l e n d a r i s derilor, secţiilor sau brigăzilor şi-ar mii in valoare de circa 200.000 lei cii, minerii din cadrul Exploa şilor Nicolae Fără şi Vasile Ene,
pune-o în fiecare lună. Multe diri (cu care să recuperăm pierderile
tică. 'Aceasta în sea m n ă că din
cele 100.000 ton e oţel p e s te
către redacţia ziarului „Drumul plan, cit p re ve d e 'sarcina C on aceste colectivi ar constata atunci din primele două luni), putem răs tării miniere Deva depun efor cu următoarele obiective: depă ceasta, m a i ales in unele
socialismului“. Cu acest prilej, turi susţinute pentru realizarea şirea planului eu 15 la sută, cartiere ale com unei, unde
prim-topitorii Marian Axente şi ferinţei regionale de partid, nu că rămin serioase rezerve nefolo punde procentului că ne aflăm abia şi depăşirea sarcinilor de plan. inten sitatea curentului e-
Mihai Brînzei au arătat că re Astfel, în întîmpinărea zilei de lectric ajunge num ai pe
m ai la cuptorul nr. 2 se vor site, şi ar lua măsuri din timp. Ia* la începutul anului. reducerea preţului de cost cu 8 ju m ătate faţă de necesar.
zultatele bune obţinute de echi Din acest m otiv, aparatele
pele lor se datoresc în cea mai p ro d u ce 15.000 ton e. tă, de pildă, cum s-a tnttmplat la' Măsurile pe care le-am luat in 1 Mai, grupa sindicală a cărui la sută. de radio, reşourile, prizele
mare parte preocupării colecti în general, nu p o t fi în
vului de oţelari pentru sporirea Iniţiativa patriotică a harni noi, la Atelierele — luna martie le-am IOAN SIMION tre b u in ţa te .
indicilor de utilizare. Astfel, in cilor oţelari hunedoreni are drept
dicele mediu realizat în aceste scop antrenarea colectivelor de C. F. R. Simeria. fi putut lua tot organizator este tovarăşul Li- T.G.O. A lba lu lia a în
şiderurgişti în lupta pentru a da viu îomuş, a chemat la între i , corespondent
patriei şi mai mult metal. Posi In primele două C u V î n f u l c e f e r i ş t i l o r atit de bine şi in
bilităţi de sporire a indicilor de, -ssr-
luni din acest an ianuarie sau fc-
^im s 11 s n * bruarie. Prin a-
1 %, - i
am depăşii pre-
zile la cuptorul nr. 2 depăşeşte utilizare există însă şi la cele ţul de cost cu ceasta, am fi putut treprins ceva pentru nor
8 tone pe rn.p. vatră de cuptor lalte 2 cuptoare ale oţelăriei 232.000 lei. Cauzele sînt subiectivei poate raporta acum chiar îndepli ip m alizarea situaţiei. S-au
şi zi calendaristică. Martin nr. 2, şl fă oţelăria Mar nirea angajamentului anual. Dar a plan tat ciţiva stilpi, pe
tin nr. 1 , şi fa furnale, şi fa la neurmărirea îndeplinirii ritmice a lipsit preocuparea. ' Pe şantierul de | | i c i - c o l o rs - a î n t i n s ş i c a
La aceste succese s-a ajuns, minoare. De aceea, toţi munci construcţii nr. 3 al |§ blu nou. A fo s t m o n ta t în
ca urmare a unei mai atente în angajamentului privind realizarea Angajamentulnostru in cinstea noului oraş Mun- ||Ş centrul Zlatnei şi un tra n
treţineri a agregatelor, ceea ce torii, tehnicienii şi inginerii de zilei de 1 Maţ este de a realiza citoresc din Călan, H sform ator nou-nouţ. Lu
a dus fa scurtarea duratei de fă toate agregatele, sînt chemaţi de economii, depăşirea cu mult a economii in valoare de cel puţin lucrează şi dulghe crările s-a u oprit însă
elaborare a şarjelor. să aplice această preţioasă ini 100.000 lei. Avem convingerea că rul Ioan Zeier, şei aici. R a co rd a rea liniei e-
ţiativă la fiecare loc de munca. cheltuielilor planificate, controlul prin eforturile întregului colectiv, de echipă. împreu lectrice la noul tran sfor
Analizînd rezultatele obţinute, preventiv pe sectoare, secţii şi par pentru traducerea în viaţă pe mai nă cu ortacii săi,
tide se făcea de mintuială etc. Au 'departe a măsurilor ce ni le-am el reuşeşte să-şi de m ator — lucrare de cîteva
Zi de prodocfie mărită existat de asemenea o serie de 'propus, îl vom îndeplini şi depăşi. păşească lunar sar ore — nu s-a fă cu t încă,
contabilizări greşite, ceea ce dove* Vom ajunge acolo incit să puteni cinile de plan, in
La mina Ghelar s-a organizat de perienţă şi metodele folosite de ei mi 'deşte că şi serviciul nostru de con-, medie cu 40-45 la deşi prin rezolvarea aces
curînd o zi de producţie mărită. nerilor cu mai puţină experienţă. tabilitate a lucrat superficial, hi teia, o bună parte a co
felul acesta s-a ajuns la un con m unei ar fi prim it curent
In această zi, în mod organizat, Echipele de mineri conduse de ioan
minerii fruntaşi au împărtăşit din ex- Soit şi Francisc Cuicer au extras sum de materiale neraţional, la răspunde procentului că am cişti- sută. corespunzător.
Toate forţele pesifru peste plan în ziua respectivă 60 şi cheltuieli umflate şi la crearea tu 'gat timpul pierdut. In clişeu : Şeful C etăţenii din Z latna nu
grăbirea muncilor respectiv 55 tone de minereu de fier. nui mare stoc de supranormative. Ing. VAS1LE GIONGA de echipă loan şjim se pot declara m ulţum iţi
agricole de primăvară Minerii din echipa lui Ioan Moroşan Zeier. cu lucrarea făcută pe ju
au extras de asemenea cu 46 tone Dacă am fi analizat in fiecare’ A; director m ă ta te. I.G.O. Alba lulia
In aceste zile oamenii muncii de pe minereu mai mult decît prevedea pla lună felul cum este tradus in viaţă are datoria să ducă lu
nul. Pe întreaga exploatare s-a extras angajamentul anual privind realiza LASGIJŢ VLAD crul început pînă la ca
peste planul zilei 1 . 2 1 1 tone de mi rea de economii la preţul de cost, secretarul comitetului de partid păt.
nereu de fier. al Atelierelor G.F.R. Simeria
ogoarele regiunii noastre intensifică Este bine ca metodele bune de lucru cu siguranţă că n-am fi ajuns aici.
muncile agricole de primăvară. In ul folosite în cursul acelei zile să fie Dar aşa stind lucrurile, ce putem
tima săptămînă, cele mai bune rezul ; lgeneralizate şi aplicate în fiecare zi răspunde procentului ? In prezent, agricultura raio întărirea si lărgirea sectorului gospodăriile colective au repar
tate Ia executarea arăturilor de pri nului Hunedoara este aproape tizat în medie cîte 14 kg. ce
măvară le-au obţinut colectiviştii şi şi la fiecare loc de muncă. 1 kAAAAAAAAA, în întregime cooperativizată. reale, 5 kg. cartofi şi 7 lei la
intovărăşiţii din raionul Drad care au Urmînd calea arătată de par zi-muncă. Gospodăria agricolă
efectuat arături de primăvară pe 79,i tid, peste 6.800 familii de ţă socialist al agriculturii — colectivă din Simeria-Veche a
la sută din suprafaţa planificată. Re rani muncitori s-au unit de bu obţinut o producţie medie de
zultate bune s-au obţinut şi în raioa năvoie să lucreze în cele 47 gos 2.405 kg. grîu la hectar, G.A.C.
nele Sebeş şi Orăşlie unde s-au efec podării agricole colective şi 31 preocupare permanenta Hăşdat 2.680 kg. orz la hec
tuat arături de primăvară pe o supra întovărăşiri agricole şi zooteh tar, iar G.A.C. din Strei 2.800
faţă de 6.387 ha. şi respectiv 7.452 ha. nice. tru întărirea IOAN RADOV1CI a-i mobiliza la kg. porumb la hectar. Aseme
economico-orga- secretar al comitetului raional întărirea şi con nea producţii mari au obţinut
In raionul llia însă, deşi condiţiile In munca de consolidare şi nizatorică a uni solidarea unită şi alte gospodării colective din
permiteau să se efectueze intens mun lărgire a sectorului socialist al tăţilor socialiste P.M.R. Hunedoara ţilor agricole so- raion.
cile agricole de primăvară, în ultima agriculturii Comitetul raional din agricultură. cialiste.
săptămînă nu s-au arat decît 851 ha. de partid Hunedoara a pus un _ In gospodăriile agricole colec
In raionul Haţeg, nefolosindu-se în accent deosebit pe întărirea or tive s-au construit în anul
treaga capacitate de lucru a tractoare ganizaţiilor de bază din G.A.C., Organizaţiile de bază săteşti, Activitatea politică desfăşu trecut 22 grajduri, 5 cocini pen
lor, proporţia arăturilor a crescut în întovărăşiri şi sate, prin pri tru porci, 5 saivane, 11 pătule
ultima săptămînă doar cu 10,7 la sulă. mirea de noi membri şi candi sub îndrumarea comitetelor co rată de organele şi organizaţii şi altele. Gospodăriile colective
Nesatisfăcătoare se prezintă situaţia daţi de partid, crearea de nu au în prezent 13 bovine la suta
arăturilor şi în raioanele Alba şi Hu clee de partid în unităţile so munale de partid, şi-au creat le de partid pentru transfor de hectare teren agricol din
nedoara. cialiste din agricultură şi sa un activ fără de partid, care marea socialistă a agriculturii care 7 vaci. La sfîrşitul anului
Avînd în vedere că timpul este des numără în prezent peste 1.200 a fost dusă atit pentru întări
tul de înaintat şi că peste cîteva zile tele unde nu existau organiza tovarăşi şi care a fost mobili rea economico-organizatorică a 1960, se va ajunge ca încărcă
va trebui să se înceapă însămînţatul zat în desfăşurarea muncii po G.A.C. şi a întovărăşirilor exis tura de animale la suta de hec
porumbului, e necesar ca organele şi ţii de bază. tente, cît şi pentru lărgirea a-
organizaţiile de partid să îndrume cu litice de întărire şi lărgire a cestora prin extinderea meto tare să fie de 17 bovine din ca
mai mult simţ de răspundere munca Organizaţiile de bază au fost sectorului socialist al agricul delor bune, folosite de unele re 13 vaci. Datorită creşterii
pentru intensificarea arăturilor de pri îndrumate şi ajutate îndeaproa turii. In această acţiune, au organizaţii de bază pentru con producţiei agricole, dezvoltării
măvară. pe în desfăşurarea muncii poli fost antrenate toate organiza vingerea ţărănimii, muncitoare sectorului zootehnic şi a pro
tice de masă de lămurire a ţă ţiile de masă şi în primul rlnd de a păşi cu încredere pe ca ductivităţii animalelor, fondul
Situaţia arăturilor rănimii muncitoare asupra po sfaturile populare. lea agriculturii socialiste. de bază a crescut în anul 1959
de primăvară la 8 aprilie a.c. liticii partidului privind dez- , de la 80.000 la 116.000 lei la
!Măsurile politico-organizato- In anul trecut, gospodăriile ă- suta de hectare.
voltarea agriculturii pe calea rice luate de către comitetul gricole colective din raionul
nostru s-au consolidat şi întă Viaţa colectiviştilor, datorită
BRAD 79,1 % socialismului, de a o ajuta să raional de partid au făcut ca rit mult din punct de vedere creşterii simţitoare a producţiei
înţeleagă această politică şi să centrul de greutate al muncii economicd-organizatoric. Unită agricole vegetale şi animale, s-a
ţile socialiste din agricultură, îmbunătăţit mult. Valoarea unei
pornească cu încredere pe ca politice să fie mutat de la cen ca urmare a aplicării unui zile-muncă a ajuns in anul trecut
complex de reguli agrozooteh
SEBEŞ 70,9 % lea arătată de partid — gos tru, în organizaţiile de bază. Ca la 45 lei. Mulţi colectivişti, da
podăria agricolă colectivă. urmare, acestea au devenit mai
ORAŞTIE 70,2% mature din punct de vedere po
Comitetul raional de partid litic şi îşi îndeplinesc tot mai
ILIA 65,2% a îndrumat organizaţiile de ba bine rolul de conducător poli nice, au obţinut rezultate bune torită creşterii veniturilor şi-au
ză şi a vegheat ca în munca tic în G.A.C. şi întovărăşiri. Fie în creşterea producţiei vegeta cumpărat imobilă nouă, apara
cărui membru şi candidat de
HAŢEG 63,2% i n l a b o r a t o r u l 'de r a ă i o i z o t o p i rd i n B u c u r e ş t i , c e r c e t ă t o r i i de cooperativizare a agricultu partid i-au fost repartizate le şi animale. De pildă, produc te de radio şi altele, iar alţii
efectuează diferite studii asu pra m etabolism ului tum oral, rii să se respecte cu stricteţe sarcini concrete, permanente şi ţia medie pe raion în G.A.C. şi-au construit sau îşi constru
ALBA 59,3% d iagn osticu lu i şi tr a ta m e n tu lu i bolilor\ ca n cero a se etc., cu a ju principiul leninist al liberului temporare, privind desfăşura a fost lă grîu de 1.761 k g .; la iesc case noi. Aceste argumen
torul su bstan ţelor radioactive. consimţămînt. Organizaţiile de rea muncii de lămurire în rîn- orz de 2.764 kg. ; la porumb de te puternice şi munca politică
In clişeu : Dr. U drea B u nescu lucrînd cu aparatu l de tele-
c o b a l t o t e r a p i e G u t 4G0, la t r a t a r e a c u c o b a l t r a d i o a c t i v a partid au fost îndrumate să durile ţăranilor muncitori co 2.077 kg. la hectar. Datorită
HUNED. 54%
unei bolnave. | lupte în mod permanent pen- lectivişti şi întovărăşiţi pentru obţinerii acestor producţii mari, (Continuare în pag. 2-a)