Page 38 - 1960-04

Bag. 2
Lenin la suhotnic
in ziu a d e 1 M ai 1920, C.C.
al P.C. ( b ) din R u sia a o r g a ­
nizat un subotnic general. Nu
a ex ista t colţ de ţa ră în care
să nu se fi lu cra t în acea zi.
Am ieşit şi eu îm preună cu e-
levii la lucru în cu rtea 'K rem ­
linului. In tr-o p a rte a pieţei
K rem linului erau îngrăm ădite
pe atunci to t felul de ăărîm ă-
turi şi m ateriale de construc­
ţie, ceea ce îm piedica în m are
m ăsură desfăşurarea norm ală
a instrucţiei m ilitare.
In ca litate de com isar al
cursurilor, m ă aflam în flan ­
cul drept. In acel m om en t s-a
apropiat de m ine tovarăşul
Peterson, com andantul K re m ­
linului, şi m i-a sp u s :
— T ovarăşul Lenin a venit
să participe la subotnic.
L -a m ză rit p e Ilîci. S tă tea
aşeptîn ă instrucţiuni, la cîţiva
paşi de noi, îm b ră c a t în nişte
haine uzate şi încălţat cu bo­
canci.
'l-a m p r o p u s ca, fiin d cel d e ani, p e c in ă eu do a r 28.
m a i virstn ic, să tre a că la L enin m u n cea m in u n at. Ai
dreapta m ea. ceea ce el a şi fi zis că nu um bla, ci m ai d e­
făcu t im ediat, spu n în du -m i grabă alerga, întrecînd pe al­
g ră b it:
— S p u n e ţ i - m i c e t r e b u i e ’s ă v r u t s ă a r a t e c ă t r e b u i e s ă s e ,
fac. lucreze repede. O bosisem , dar ^
A răsu n at ordinul com an ­
dantului su botn icu lu i:
— A linierea! La dreapta !
N e-am în d rep ta t sp re locul
rDivi aetm itaha tm m lo r
La sedia transporturi a I. M.
Teliuc, brigăzile utemiste de
muncă patrioticăau colectat în
primul trimestru al acestui an
cantitatea de 74.230 kg. iier ve­
chi. pe care au şi predat-o la
I.C.M. In această acţiune —
pentru care s-au efectuat 892
ore de muncă voluntară, s-au
evidenţiat tinerii Petru Drăghici.
lacob Nistor, Teodor Cimpoi,
Gheorghe Băişan şi alţii.
Cele 4 brigăzi de muncă pa­
triotică din secţia transporturi au
Ne aflăm într-unul din birou­
rile gospodăriei colective din
Şibot, raionul Orăştie. Sînt de
faţă tov. Ioan Todoran, secre­
tarul comitetului comunal de
partid, Sabina Lugojan, conta­
bila gospodăriei, Silviu Băcilă,
şi încă vreo 2—3 colectivişti.
Oamenii vorbesc despre gospo­
dăria lor, despre greutăţile pe ca­
re le-au avut la începuiş i cum le-
au învins, despre perspectivele
de dezvoltare a gospodăriei...
...Gospodăria colectivă din Şi-
bot face parte din rîndul gos­
podăriilor vechi. A luat fiinţă
cu zece ani în urmă. Numai 51
familii au cutezat atunci să por­
nească pe drumul cel nou. Ave­
rea comună era şi ea destul de
modestă. Vreo două sute şi ceva
de hectare, cîţiva cai, cîteva a-
telaje, şi cam atît.
Începutul deci n-a fost lipsit
de greutăţi. Posibilităţile re-
strînse, lipsa de experienţă în or­
ganizarea şi conducerea treburi­
lor gospodăriei şi şovăiala un-
nora au constituit piedici care
trebuiau învinse. D ar,cînd oa­
menii îşi strîng laolaltă forţele,
cînd chibzuieso şi • pun cu nă­
dejde umărul la treabă nu e-
xistă lipsuri şi greutăţi care să
nu poată fi înfrînte. Sub- îndru­
marea organizaţiei de partid, cu
sprijinul sfatului popular comu­
nal şi al organelor raionale, co­
lectiviştii au rezolvat o bună
parte din greutăţile începutului.
Au muncit pămîntul mai bine ca
atunci cînd fiecare îşi lucra in­
dividual bucăţica lui de loc. Re­
zultatul ? Permanent producţii
mai mări decît ale ţăranilor cu
gospodării individuale. Anul tre­
cut, bunăoară, colectiviştii au
obţinut în medie la hectar 4.500
kg. porumb, la grîu s-a realizat
cu circa 400 — 500 kg. mai
mult, iar la cartofi cu aproape
2.500 kg. mai mult decît obţi-
-S«$99-
î . /. B O R 1 S O V
de m uncă. Trebuia să lucrăm
cîte doi, aşa că am în cep u t să
car îm p reu n ă cu V laăim ir Ilici
n işte bîrne lungi.
El tot căuta să apuce bîrna
d e p a r te a ei g ro a să , iar. n u d e
cea subţire. Eu însă voiam
să -i dau capătul m ai uşor şi
de aceea între noi începu o
discuţie.
— V ăd că dum neata eşti ne-
Aminfiri despre
marele conducător
InlIlIHilliHIMi'l111 ¦'
v o i t ’s ă c a r i m a i d i n g r e u d e ­
c ît m in e — o b ie c tă el.
l-a m arătat că procedam
ju st, d eoarece ăinsul avea 50
ţii, se grăbea, de p a rcă ar fi'
şi ceila lţi se a şe za seră cu to-<
ţii să se odihnească. T ovară-\
ş u i L e n i n s - a a ş e z a t l i n g ă o 1'
com pan ie de elevi.
, !m
hotărît ca în cinstea zilei de 1
Mai să efectueze încă 1.200 ore
de muncă voluntară în produc­
ţie.
In cadrul brigăzilor de pro­
ducţie ale aceleiaşi secţii, s-au
făcut în acest an economii la
combustibil şi uleiuri, în valoa­
re de 39.000 lei, evidenţiindu-se
brigăzile conduse de tovarăşii
Simion Vlad şi Apostol Vlad.
LEOPOLD CAROL
corespondent
Spre noi succese
nuseră ţăranii muncitori cu gos­ la 30 mai să cumpere încă 35
podării individuale. Numărul a- vaci de lapte, iar pînă la sfîrşi-
nimalelor a ajuns între timp lă tuf anului,- să-şi sporească ferma
32.vaei .de lapte, 11 capete ti­ de oi cu încă 1 0 0 capete şi să
neret bovin, 11 boi, 37 cai, a- înfiinţeze o fermă de 250 gîşte
proape' 500 oi ş. a. S-a construit
un grajd pentru 50 capete, un
saivan pentru 500 oi şi o maga­
zie pentru., cer.eale cu o capaci­
tate de 10 vagoane. Anul acesta, stabilite să poată fi îndeplinite
colectiviştii din ^ /v A / \ A A A A , v A
Şibot şi-au pro­ însemnări
pus să mai ame­
najeze 3 graj­
duri, să constru­ d i n G . A . C Ş î b o f lucra colectiviş­
iască coteţe pen­
tru 250 gîşte şi 250 găini, pre­ de priceperea cu care vor fi or­
cum şi o maternitate pentru 24 ganizate şi conduse treburile.
scroafe. Aceste construcţii vor
fi ‘executate în cea- mai mare
parte prin muncă ' voluntară şi
din resurse locale.
Pentru anul acesta
Pentru anul 1960 colectiviştii
din Şibot au prevăzut sarcini
importante privind întărirea şi
dezvoltarea gospodăriei lor.
Preocuparea pentru buna folo­
sire a terenului şi executarea la
timp şi în bune condiţiuni a lu­
crărilor agricole pentru a se ob­
ţine recolte cît mai mari la hec­
tar, a fost înscrisa la' loc de cu familia, colectivistul Viorel
frunte. Colectiviştii au prevăzut Petru, a primit anul trecut 6.153
totodată ca în acest an să mal kg. porumb, 2.318 kg. grîu, peste
planteze în livadă un număr în 1.000 kg. cartofi, 27 kg. zahăr,
semnat de pomi fructiferi, să brînză, legume şi o însemnată
sporească suprafaţa cultivată .ou sumă de bani. Familiei colecti­
plante tehnice etc.
Un obiectiv important al pla­ nit 5.663 kg. porumb, 1.857 kg.
nului de producţie pentru anul grîu, 800 kg. cartofi, brînză şi
acesta, îl constituie dezvoltarea 600 lei. Silviu Băcilă, cel des­
sectorului zootehnic. . Membrii pre care pomeneam la începutul
gospodăriei şi-au propus ca pînă acestor rînduri a realizat şi el
V. I. LENIN
la Gorki (în 1922)
... »?iii* R ••>. .
Soarele strălucea puternic,
m uzica însufleţea pe cei ce
m unceau. Şi în acel m o m en t
tu tu ro r li se p ă rea că nu există
o bucurie m ai m are decît să
depună o m uncă fizică. Cineva
din grupul nostru îi oferi to ­
varăşului Lenin o ţigară.
— Nu fu m e z — ră sp u n se el.
— 'M i-aăuc a m in te că p e cînd
eram liceean am fu m a t o dată
îm preu n ă cu alţii a tît de
m ult, în cît m i s-a făcu t rău.
De atunci nu m ai fum ez.
D upă pauză a trebuit să că-
răm. bu şten i fo a rte grei de s te ­
jar. Trebuia să -i tran sportăm
cîte şase, pe pari. Şi pîn ă ce
a ju n geam la locul de d estin a ­
ţie, ne odihneam de vreo două
ori.
P atru ore a lucrat Vladi­
m ir Ilici îm p reu n ă cu elevii.
Aceste patru ore pe care
le-am petrecut efectuînd o
m uncă fizică grea alături de
tovarăşu l Lenin, îm i vor ră-
m îne pentru to td e a u n a în
m inte.
NOASTRE VOLUNTARE!
Colectiviştii la concurs
Colectiviştii din G.A.C. „(!ţinea Mo­
lilor“ — satul Lunca, comuna Baia
de Criş, au încheiat cursurile agro­
zootehnice din acest an într-un cadru
festiv. Cu acest prilej s-a organizai
şi un concurs în genul „Cine ştie,
cîştigă", la care au participat colec­
tiviştii tosif Loliş, Vintilă Oprişa Iui
Vintilă, Zaharie Loliş şi losif Bără-
ştean, fruntaşi la cursurile agrozoo­
tehnice şi muncile agricole.
Participanţii Ia concurs au fost pre­
miaţi cu obiecte procurate din fondul
cultural al G.A.C.
LIV1U OANCEA
şeful secţiei agricole a
Sfatului popular raional
Brad
şi 250 găini ouătoare. In ce pri­
veşte ferma de porci, aceasta va
-mai creşte cu încă 2 0 capete.
Gospodăria colectivă oferă
toate condiţiile ca prevederile
A A A A , A A ^ şi chiar depăşite.
Totul depinde a-
acum de hărni­
cia cu care vor
tii şi bineînţeles
Muncă politică mai
organizată
întotdeauna, toamna, Ia îm­
părţirea produselor, mulţi ţărani
muncitori cu gospodării indivi­
duale au fost cu privirile aţin­
tite spre gospodăria colectivă.
Vroiau să vadă cine a ieşit
mai cîştigat: colectiviştii sau
ei, cei care au rămas să mai
aştepte. Şi au văzut întotdea­
una. Au văzut, bunăoară, că
pentru cele 625 zile-muncă e-
fectuate în gospodărie împreună
vistului Dumitru Jurj i-au reve­
DRUMUL SOCIALISMULUI
întărirea şi lărgirea sectorului
socialist al agriculturii —
preocupare permanentă
(Urmare din pag. l-a)
desfăşurată în mod permanent,
cu răbdare, de către organiza­
ţiile de bază, a făcut ca ţăra­
nii muncitori să pornească cu
încredere pe drumul agricul­
turii socialiste.
La obţinerea succeselor în tiviştii. Munca politică de lă­
munca de întărire şi lărgire a murire, argumentele concrete
sectorului socialist al agricultu­ şi convingătoare, au făcut ca
rii a contribuit şi faptul că toţi întovărăşiţii să-şi facă ce­
comitetul raional de partid a reri pentru a fi primiţi în gos­
răspîndit larg experienţa bună podăria colectivă şi astfel, la 20
a unor comitete de partid şi martie a.c. s-a inaugurat şi în
organizaţii de bază, în munca satul Petreni o gospodărie •a-
de lămurire şi atragere a ţă­ gricolă colectivă.
ranilor muncitori pe calea a- Un exemplu bun îl constituie
griculturil socialiste cum sînt şi organizaţia de bază din satul
comitetele de partid Băcia, Peş-
tişul 'Mic, Călan, Streisîngior-
giu şi altele.
Ce metode au folosit şi ce re­
zultate au obţinut unele comi­
tete de partid şi unele orga­
nizaţii de bază ? De pildă, co­
mitetul comunal de partid Bă­
cia, prin organizaţiile de bază
din gospodăriile colective din sa­
tele Băcia şi Tîmpa a pregătit un
grup de colectivişti membri şi
nemembri de partid, care a mers
în satul Petreni pentru a lă­
muri întovărăşiţii de aci să
treâcă la forma superioară de
lucrare a pămîntului în comun
— gospodăria agricolă colectivă.
De asemenea1, în această ac­
ţiune a fost solicitat şi spriji­
nul colectiviştilor din G.A.C. Si-
meria Veche. Membrii şi can­
didaţii db partid din consiliul
de conducere al gospodăriei şi
alţi colectivişti, au venit în sa­
tul Petreni şi au vorbit întovă-
răşiţilor cum se munceşte şi se
trăieşte în gospodăria colecti­
vă: Ei au mers de la familie la
familie, lămurindu-le probleme
privind normele de lucru, ziua-
muncă, ce anume trebuie adus
în gospodăria colectivă şi ce ră­
pune colectivistului pe lingă
La plantatul puiefilor
In apropierea oraşului Orăştie se
întinde pădurea Cendea. Aici s-au fă­
cut în această primăvară plantări ma­
sive de puieţi. Numai ufemiştii din
oraş au plantat 4,5 ha. cu 35.000 de
puieţi. Utemiştii de Ia şcoala medie
din Orăştie, de pildă, au plantat 18.000
puieţi, iar cei de la „I. C. Frimii",
„I.F. Orăştie“, sfatul popular raional
efc., 17.000 puieţi.
In două duminici consecutive, 400
de tineri din oraşul Orăştie au plantat
cu puieţi încă două hectare, evidenţiin­ a întreprinderii mi­
du-se mai ales utemiştii Ioan Căliman, stă la dispoziţie 6
Elena Doneţ, Mariana Colda, Rozalia i bibliotecă cu 6 . 0 0 0 de
Bilec şi alţii.
ELF.NA IOAN
venituri tot atît de însemnate.
Avînd la îndemînă asemenea
exemple, munca politică dusă
pentru atragerea de noi membri
în gospodăria colectivă a dat
rezultate bune. Numai în acest
an, alături de vechii colectivişti,
au mai venit încă 138 familii.
Astăzi, gospodăria colectivă nu­
mără 225 familii cu 589 ha. te­
ren.
De bună seamă însă, că prin-
tr-o mai bună organizare a mun­
cii politice de masă, s-ar putea
obţine rezultate şi mai bune în
atragerea ţăranilor muncitori pe
drumul agriculturii socialiste.
N-ar fi rău, de pildă, dacă ală­
turi de munca politică de la om
la om, s-ar folosi pe scară largă
panourile şi graficele compara­
tive care să sublinieze superio­
ritatea muncii în comun, dacă
activitatea culturală ar îi mai
strîns legată de problemele co­
lectivizării complecte a comunei.
Ar fi foarte bine dacă la cămi­
nul cultural s-ar organiza mai
des discuţii în legătură cu pro­
blemele muncii în comun, dacă
în cadrul unor asemenea discu­
ţii ar fi invitaţi să ia' cuvîntul
în primul rînd colectiviştii frun­
taşi în gospodărie, care să vor­
bească despre muncă şi venitu­
rile lor. Muncă pentru atragerea
ţăranilor muncitori pe călea ă-
griculturii socialiste trebuie lăr­
gită, folosindu-se toate mijloa­
cele şi metodele activităţii poli­
tice de masă.
Comună Şibot are perspective
minunate. I-am auzit pe colecti­
vişti vorbind cu multă încredere
despre aceste perspective. Rămî-
ne doar ca toţi să muncească cu
hărnicie şi ele vor fi înfăptuite.
In acest fel gospodăria" lor co­
lectivă poate deveni, şi va deve­
ni cu siguranţă, o puternică li­
mitate socialistă.
-¦ - > V. PÎTAN
casă, despre loturile de .25-30
ari pentru grădină, despre mun­
ca şi viaţa bătrînilor etc. In-
tovărăşiţii au făcut apoi o vi­
zită la G.A.C. Simeria Veche
pentru a vedea cu ochii lor
cum se lucrează în gospodăria
colectivă şi cum trăiesc colec­
Mînerău. Aici, secretarul orga­
nizaţiei de bază tov. Toma Lăs-
cuţ, a pregătit temeinic în pri­
mul rînd pe membrii de pa'f-
tid şi pe candidaţi, care şi-au
făcut cu toţii cereri de înscrie­
re în G.A.C. Cu ajutorul orga­
nizaţiilor de masă şi în primul
rînd al comitetului executiv al
sfatului popular comunal, s-a
dus o muncă politică de lămu­
rire susţinută cu fiecare fami­
lie despre avantajele muncii
în gospodăria colectivă. In acest
fel, s-a reuşit a se convinge
toţi întovărăşiţii să se înscrie în
G.A.C. şi să se înfiinţeze astfel la
Mînerău în locul întovărăşirii,
o gospodărie colectivă. Asemă­
nător au muncit şi organizaţiile
de bază din satele Cristur, Sîn-
tămăria d!e Piatră, Sîncrai, Chi-
tid şi altele, unde s-au şi con­
stituit gospodării colective.
In ţmunca de consolidare şi
lărgire a sectorului socialist al
agriculturii, deşi s-au obţinut
rezultate importante, mai avem
încă lipsuri. Mai sînt unele co­
mitete comunale de partid şi
organizaţii de bază care nu
muncesc cum trebuie pentru în­
tărirea G.A.C. şi a întovărăşiri­
lor, pentru crearea de noi G.A.C.,
şi care nu-şi îndeplinesc cum
se cuvine rolul de conducător
politic. Asemenea sînt cele din
Hăşdat, Sîntandrei, Nădâştia
Superioară etc.
Comitetul raional de partid
a luat măsuri pentru lichidarea
grabnică a acestor lipsuri în
scopul întăririi continue a sec­
torului socialist al agriculturii
şi pentru a face din fiecare
gospodărie colectivă un centru
puternic de atracţie pentru ţă­
ranii muncitori întovărăşiţi şi
cu gospodării individuale.
elevilor de la
Şcoala profesională
niere Gurabarza Ie
volume. De aici ei
pot împrumuta căr­
ţi de literatură be­
letristică, tehnică
sau cărţi ideolo­
gice.
In clişeu : Un
grup de sievi în
bibliotecă,
înfrumuseţează oraşul
Cu cîteva zile in urmă, în oraşul
Sebeş au început lucrările pentru mo­
dernizarea străzii Lenin. La lucrări,
au participat pînă acum peste 1.300
de oameni ai muncii din Întreprinde­
rile şi instituţiile oraşului.
Pînă sîinbătă 9 aprilie, a fost să­
pat terasamentul şi s-au transportat
de pe şantier 1.600 tone de pămînt.
Tot sîmbătă, peste 200 de locuitori
ai oraşului au transportat mai nîult
de 400 căruţe cu nisip, necesar asfal­
tării străzii.
Valoarea economiilor ce se vor rea­
liza prin munca voluntară, pînă la ter­
minarea lucrărilor, va depăşi suma
de 1 0 0 . 0 0 0 lei.
13 APRILIE 1960
D E V A : M izerabilii; AIBA IU-
L IA : V raja d ra g o stei; intre
noi p ă rin ţii; B R A D : urm aşii
lui K a o ; H U N E D O A R A : T e ­
legram e ; H A Ţ E G : In căuta­
rea co m o rii; ILIA : Eăeş Ana ;
ORĂŞTIE: M oartea unui ciclist;
Sabie şi z a r ; SEBEŞ : M isiu­
ne pericu loasă; PE TR O ŞA N I:
Trei fe te la tim o n ă ; P orte des
L illa s; SIM ERIA: U ltim a aven­
tu ră a lui D on J u a n ; L O N E A :
Prietenul r e g ă s it; TEIUŞ : Cin-
tăreţu l m exican ; ZLA TN A : Ul­
tim a p r im ă v a r ă ; APOLDU DE
s u s : o întîm plare extraordi­
nară.
Un mijloc important şi eficace
de mobilizare
a oamenilor muncii la
îndeplinirea sarcinilor de plan
Traducerea în viaţă a sarcinilor
de plan pe anul 1960 constituie
preocuparea principală a comi­
tetului de p artid "al" exploatării
miniere 'Petri la. întreaga muncă
politică este axată pe mobiliza­
rea minerilor, tehnicienilor şi in­
ginerilor la îndeplinirea şi depă­
şirea angajamentelor luate în în­
trecerea socialistă.
Datorită muncii politice des­
făşurate de organizaţiile de par­
tid, colectivul exploatării minie­
re Petrila, a extras în primele
două luni ale acestui an peste
1 0 . 0 0 0 tone de cărbune în plus, la intrarea cît şi la ieşirea din
realizîndu-şi astfel angajamentul
luat în cinstea zilei de I Mai.
La mobilizarea cu succes a
oamenilor muncii la îndeplinirea
şi ¦depăşirea sarcinilor planului
de producţie a contribuit în mare
măsură munca politică de masă.
Comitetul de partid da atenţia
cuvenită agitaţiei vizuale, legă­
rii ei de sarcinile concrete ce re­
vin diferitelor sectoare ale mi­
nei.
Prin diferite - WM„|,„ m .................. citată pentru
panouri, grafice,
lozinci, se arată
Din experienţa
deoadal reali- organizaţiilor de partid planului sectoru
zările obţinute,
sînt criticate lip­
surile ce se manifestă. In com­ faptul că un membru al brigăzii
baterea lipsurilor se folosesc pe — Iordaehe Tudor — a LVut
scară largă caricaturile, care au absenţe nemotivate. Foaia vo­
eficacitate mare în înlăturarea lantă arată urmările absenţelor
atitudinilor înapoiate faţă de
muncă. De asemenea, se folo­
seşte „panoul îndrumător“ în
care sînt evidenţiate rezultatele
pozitive şi criticate chiulul, ri­
sipa de materiale, indisciplina,
absenţele nemotivate etc.
In afară de cele arătate mai cuvenită calităţii cărbunelui, nil
sus, din iniţiativa comitetului de alege şistul vizibil. Datorită a-
partid a luat fiinţă la exploata­ cestui fapt, în decurs de numai
rea minieră Petrila, o foaie vo­ zece zile din luna martie, bri­
lantă.
Foaia volantă este o scrisoare
ce se adresează unei brigăzi sau
conducerii unui sector al minei,
în care, pentru rezultatele bune
colectivul respectiv este felicitat, existe şi grija deosebită pentru
iar pentru lipsuri criticat.
Redactarea foilor volante este
încredinţată unui colectiv com­
pus din oamenii bine pregătiţi şi
se face pe baza constatărilor fă­
cute de comitetul de partid si
comitetul sindical cu prilejul
controlului' efectuat la locurile
de muncă. *
Foaia volantă este predată
brigăzii respective de către teh­
nicianul care răspunde de a-
-SlSSSlS*
m PROGRAMUL D L
iE itm M
13 APRILIE 1960
PROGRAMUL I : 6,30 Muzică
interpretată de fanfară ; 7,15 Jo­
curi populare romîneşti ; 7,30
Muzică u şo ară; 8,30 Muzică
simfonică; 9,30 Vreau să ştiu ;
10.20 Fragmente din opera
„Nunta lui Figaro“ de M ozart;
11,03 Muzică uşoară sovietică;
12.20 Versuri de Victor Tulbure;
12,35 Muzică populară ardele­
nească ; 13,05 Concert de prînz ;
14.00 „Capriciu spaniol“ de
Rimski Korsakov; 14,16 Muzică
uşoară indonezian ă ; 15,10 Con­
certul în’ la minor pentru vio­
loncel şi orchestră de Schu-
mann ; 15,36 Concert de estradă;
16.15 Vorbeşte Moscova !; 17,15
Fragmente din opereta „Rose-
Marie“ de Frirnl; 18,00 In sluj­
ba patriei; 19,05 Radioreportaj;
19.15 Cîntece interpretate de for­
maţii artistice de amatori ; 19,45
Cîntă saxafonitl; 21,00 Şcoala
si viaţa ; 21,30 Orchestre de mu­
zică populară din ţări prietene ;
22,30 Muzică simfonică de com­
pozitori rom îni; 23,11 Concert
de muzică uşoară.
PROGRAM UL.il: 14,07 „Pe
drumul ţării luminos“ — emisiu­
ne de cîntece; 15,20 Muzică
populară romînească ; 16,15 Mu­
zică uşoară.; 16,50 Curs de lim­
ba ru s ă ; 17,20 Răspundem as­
cultătorilor j 17,50 Inovatori şi-
Nr. 1648
ceastă brigadă, şi este prelucrată
cu cele trei schimburi. Pe baza
dezbaterilor ce au loc, brigada
întocmeşte un răspuns la cele
cuprinse în foaia volantă, răs­
puns care arată ajutorul pe care
brigada l-a primit prin obser­
vaţiile făcute şi angajamentele
concrete luate în vederea îmbu­
nătăţirii muncii.
Aceste răspunsuri — cît şi
foile volante — se afişează, de
obicei într-un loc amenajat lîngă
gazeta de perete. Ele sînt citite
cu mult interes de mineri, atît
şut.
Prima foaie volantă a fost
redactată la 13 februarie a. c.
De atunci s-au mai redactat în­
că 17. Iată conţinutul a două
dintre ultimele foi voîarje.
Una este adresată brigăzii de
mineri conduse de tov. Cosma
Ernest, brigadă recunoscută pe
întreaga exploatare pentru suc­
cesele obţinute în producţie. In
foaia volantă, brigada este îeli-
. contribuţia adusă
ia îndeplinirea
_______ lui, însă este
™“‘ criticată pentru
nemotivate şi cheamă întreaga
brigadă să ia atitudine împotri­
va unor asemenea încălcări ale
disciplinei muncii.
O altă foaie volantă s-a adre­
sat brigăzii conduse de tov. Fi-
roiu Ioan, care nu dă atenţia
gada a pierdut 77 de tone din
producţia de cărbune extrasă.
In foaia volantă se atrage aîen.-
ţia brigăzii că în afară de pre­
ocuparea pentru .a extrage cît
mai mult cărbune, trebuie să
calitatea acestuia.
De curînd a fost adresată o
foaie volantă şi colectivului de
conducere al sectorului I al mi­
nei în care i se cere să ia toate
măsurile tehnico-organizatorice
în vederea ajutorării brigăzilor
de mineri rămase în urmă.
Citind răspunsurile primite la
foile volante se constată eficaci­
tatea acestora, a jutorul pe carc-1
dau în înlăturarea lipsurilor-, în
mobilizarea oamenilor muncii
Ia îndeplinirea planului şi întă­
rirea disciplinei în muncă. De
asemenea, rezultatele bune obţi­
nute în îndeplinirea angajamen­
telor luate în răspunsurile date.
dovedesc că ele constituie un
mijloc important de desfăşurare
a muncii politice de masă.
Iniţiativa comitetului de par­
tid de la mina Petrila trebuie
extinsă şi la celelalte exploatări
miniere din Valea Jiului, pre­
cum şi la alte întreprinderi din
regiune. In felul acesta, se va
îmbunătăţi tot mai mult munca
politică de mobilizare a celor ce
muncesc la înfăptuirea hotărîri-
lor partidului şi guvernului, ri-
dicînd această muncă la nivelul
cerinţelor puse de construcţia
socialistă.
1. PAUL
inovaţii ; 18,05 Din viaţa de con­
cert a Capitalei; 18,28 Cîntă
Mara Ianoii şi Trio G rigoriu;
19,00 Din dansurile popoarelor;
19,30 Teatru la microfon : „Gra­
matica familiei; 20,27 Muzică
de estradă; 21,00 Concert de
muzică populară romînească;
21,40 Anul olimpic 1960 ; 21,50
„Simfonia nr. 4 în do minor“
de Schubert; 22,30 Ne scriu ac­
tiviştii culturali; 23,15 Muzică
de cameră.
BULETINE DF. ŞT IR I: 5,00;
6,00; 7,00; 11,00; 13,00; 15,00;
17,00; 19,00; 20,00; 22,00;
23,52 (programul I), 14,00;
16,00; 18,00; 21,00; 23,00 (pro­
gramul II).
3USLTm METeaBOLQG/B
PENTRU 24 ORE
Vreme schimbătoare, cu ce­
rul variabil, mai mult noros
ziua. Vor cădea ploi locale. Tem­
peratura staţionară; ziua între
14—19 grade, iar noaptea intre
4—10 grade. Vînt potrivit diA
sectorul vest.
PENTRU URMĂTOARELE
3 ZILE
Vreme schimbătoare, favora­
bilă precipitaţiilor, cu tempe­
ratura staţionară.