Page 4 - 1960-04

Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1639
aSCBKSBMEBBESagBHWHHPBBBBBB
atsmaMmssBamaaaBStsmmm

Conferinţa pentru dezarmarejlUXjjwJjb ş liiii • iJ lim e le şjtuu • .juXtlmele ş lid . • m IXju sIb vş iir l ¦
öJo J p de la Geneva

GENEVA, Trimisul special a! cordă şi găsirea de soluţii una­ — Lichidarea ministerelor de
Agerpres, Horia Liman, anunţă : nim acceptabile.
Război, a statelor majore, a In­
Ultimele şedinţe ale Conferin­ In primul rînd, precizează de­
ţei celor 10 state pentru dezar­ claraţia, e9te necesar să cădem stituţiilor şi organizaţiilor mili­
mare au ajutat fa cristalizarea de acord asupra definiţiei no­
Yizita lui N. S. Hruşciov în. Franţa unei situaţii noi. Participanţii ţiunii de dezarmare generală şi tare şi paramilitare de orice fel;
ia negocieri, după cum s-a re­
marcat de mai multe ori în zi­ totală. Acesta este punctul de — încetarea finanţării de
lele din urmă, au ajuns Ia un pornire care ne poate îngădui
acord asupra unor principii de proiecte militare.
bază între care acela al necesi­ formularea principiilor unui a-
cord. Ţările socialiste consideră Credem că aceste măsuri pot
tăţii de a se discuta şi elabora că scopurile dezarmării gene­
măsuri concrete care să poată rale şi totale, care vor fi garan­ fi aduse Ia îndeplinire în de­
îi incluse intr-un tratat cu pri­ tate printr-un control interna­
vire ia dezarmarea generală şi ţional efectiv, trebuie să fie ur­ curs de A ani. Pentru realiza­
totală. Progresul acesta se da- mătoarele :
Cuvîntarea rostita la Lille Poporul, sovietic are încredere toreşte în mod evident delega­ rea dezarmării generale şî to­
ţiilor ţărilor socialiste, lapt con­ — Dizolvarea tuturor forţelor
semnat de altfel de observatorii armate şi distrugerea tuturor ti­ tale trebuie stabilite etape pre­
aflaţi la Conferinţă ca şi de în­ purilor de arm am ent:
toţi îşi imaginează in mod clar profundă în prietenia dintre treaga presă occidentală. cise, coordonate între ele, astfel
— Interzicerea armelor ato­
(Urmare din pag. l-a) în şedinţa din 30 martie J. mice şi cu hidrogen, încetarea încât să constituie un tot uni­
Nosek, şeful delegaţiei cehoslo­ producţiei tuturor acestor tipuri
cît de mari sînt distantele în Franţa si IL R. S. S. vace, in numele celor 5 ţări so­ de arme, eliminarea lor din ar­ tar.
s-a referit Ia esenţa ouvîntării ţara noastră. Moscova este fa cialiste a prezentat conferinţei mamentele statelor şi lichidarea
un document care ar putea o- stocurilor lo r; Stabilirea termenelor este In­
rienia negocierile pe un făgaş
primarului oraşului Lille. o depărtare de mii de km. de rodnic. — încetarea completă a pro­ dispensabilă exercitării unui con­
Pot să spun, a declarat şeful Orientul îndepărtat. Este sufi­ ducţiei şi lichidarea tuturor fe­
cient să spun că deosebirea de MOSCOVA (Agerpres). TASS cut aproximativ 2 ani împreu­ Declaraţia căreia i-a dat ci­ lurilor de rachete, inclusiv a ra­ trol eficace.
guvernului sovietic, că sînt de orar dintre Moscova şi Orientul anunţă: Evenimentele legate de nă, a declarat Ivan Surakov tire şeful delegaţiei cehoslovace, chetelor cosmice m ilitare;
acord cu declaraţiile dv. Depu­ îndepărtat este de 7 ore. la fel vizita lui N. S. Hruşciov în din Riga. Aviatorul Sovietic Programul de dezarmare tre­
nem chiar eforturi pentru a a- ea şi între Moscova şi New Franţa se află in prezent în vorbeşte cu mare respect des­ propune ca metodă pentru ne­ — Lichidarea tuturor bazelor
tinge scopul despre care aţi vor­ York. centrul atenţiei oamenilor so­ pre tovarăşii săi de arme sub­ gocierile care urmează să aibă militare pe teritoriile străine, ca buie îndeplinit în concordanţă
vietici care au o încredere pro­ liniind excepţionala conştiincio­ loc în zilele ce vin compararea şi a celorlalte instalaţii de lan­
bit în cuvîntarea dv. Vă declar, Poporul nostru îşi iubeşte fundă în prietenia dintre Fran­ zitate a aviatorilor francezi poziţiilor acolo unde ele nu con­ sare a armelor; cu acordul EI nu poate îi sus­
domnilor, că popoarele Uniunii ţara, îşi iubeşte orînduirea so­ ţa şi U.R.S.S., în victoria defi­ gata întotdeauna să execute ori­
Sovietice îşi îndreaptă toate ghi­ cialistă. Dacă cineva ar inten­ nitivă a păcii pe pămînt. ce ordin de luptă al comanda­ —Lichidarea producţiei de pendat dacă se ivesc situaţii
dările şi eforturile spre dezvol­ ţiona să tulbure viata noastră mentului. război ;
tarea statului lor. a economiei paşnică, să atenteze la orindui- Primirea caldă, cordială fă­ neprevăzute în acord.
ior, şî ele nu vor ca cineva să rea noastră, poporul sovietic ar cută lui Hruşciov de poporul Fostul mecanic de avioane al
le stînjenească. Ne îndreptăm lupta cu şi mai multă înverşu­ francez sădeşte în inimele noa­ escadrilei ,.Normandie-Niemen“, Declaraţia ţărilor socialiste
toate forţele pentru ca treburile nare decît în războiul împotriva stre mari speranţe în succesul ¦Nizam Hudriberghenov, scrie în
noastre să meargă şî pe viitor hoardelor fasciste hitleriste. acestei mari misiuni de prie­ ziarul uzbec „Pravda Vostoka“ pune două întrebări delegaţiilor
aşa cum merg astăzi. Or. as­ tenie, a declarat unui cores­ din 29 martie:
tăzi, treburile noastre, economia, Dar lacem şi vom face fotul, pondent TASS A. Komarov, lu­ occidentale: \
sa află în mare avînt, se ridică fără să ne cruţăm eforturile, crător în abataj la mina „33- „Cred că seminţele prieteniei
nivelul de trai al poporului so­ pentru a nu admite dezlănţuirea bis“ din Cuzbas. Consider că noastre de luptă nu au pierit 1. Dacă sînt de acord cu sco­
vietic, se dezvoltă ştiinţa şî cul­ unui nou război. In acest scop vizita lui Hruşciov în Franţa şi nu vor pieri“.
tura. Teritoriu! itosîru este .'de ne vom întîlni cu toţi care vor va întări prietenia celor două purile măsurilor de dezarmare
necuprins, bogăţiile noastre sînt să se întîlnească cu noi, pentru mari popoare şi va constitui o Vladimir Postnikov, decorat
Incalculabile. Nu avem nici ce­ a găsi un limbai comun şi în­ nouă contribuţie la cauza des- pentru lupta activă împotriva preconizate, acestea să îie in­
le mai neînsemnate motive să ţelegere reciprocă în interesul tindei’ii Încordării internaţio­ trupelor hitleriste cu un ordin
fim nemulţumiţi de actuala si­ asigurării păcii. nale. militar francez, scrie în ziarul cluse în programul de dezarma­
tuaţie din ţara noastră. Poporul „Sovietskaia Kirkizia“ :
sovietic nici nu se poate gîndi N. S. Hruşciov s-a referit în In aceste zile pot fi auzite re generală şî totală ;
la cuceriri, la agresiune directă încheiere la vizitele făcute la asemenea convorbiri în secţi­ „Sînt convins că vizita făcută
sau indirectă, pentru că agresiu­ cele două fabrici — Prouvost şi ile Întreprinderilor industriale de Hruşciov poporului francez 2. Dacă sînt de acord ca 4-
nea 69te Incompatibilă cu orîn- Roussac — şi a mulţumit lo­ pentru care fiecare din noi nu­
dufrea noastră socialistă. cuitorilor minunatului oraş şî din ţară, pe străzi şi în familii. treşte un sentiment de respect ceste măsuri să îie luate ca bază
muncitorilor fabricilor amintite profund, va servi Ia întărirea
De ce să ne trebuiască răz­ pentru ospitalitatea acordată şi Vreau să transmit un salut tu­ păcii şi prieteniei cimentate pentru elaborarea tratatului de
boiul ? Ştiţi că spatiile noastre primirea făcută în aPilor oaspeţi prin sînge“.
sînt de necuprins. Cred că nu sovietici. turor aviatorilor francezi-ve- dezarmare generală şi- totală.
In legătură cu vizita lui
terani ai escadrilei „Norman- Hruşciov în numeroase oraşe Delegaţia R.P.R,
ale ţării se desfăşoară reuni­ la lucrările comi­
die-Niemen“ cu care am petre- tetului celor 10
state pentru de­
zarmare, de ia
Geneva.

Cartea de aur a prieteniei uni consacrate prieteniei fran­
co-sovietice. La 29 martie a a-
vut Ioc o biare reuniune la

franco-sovietice{A^\AAAAAAAAAAA/î Minsk. Au luat parte reprezen­
tanţi ai vieţii publice din ca­
pitala Bielorusiei.

L PARIS 3i (Agerpres). — intre popoare. Ea este întoc­ precum şl Jean Picară le

In Franţa există o carte care mită din foi separate, scrise Doux şi Jean-Marie Lurse — Pentru încetarea
are peste 1.500 ăe autori: oa- cu caractere diferite, acope­ cei mai mari pictori din Fran­
•ôisas-
rmeni de stat şi fruntaşi ai rite de zeci de semnături. ţa, specializaţi în desene pen­ războiului în Algeria

vieţii publice, oameni de ştiin­ 'Multe file nu au avut cînd tru covoare.

ţă, actori, artişti plastici, să ajungă la Paris pînă la în­ Cartea cuprinde semnătu­ i PARIS 31 (Agerpres). — Dezbaterile din Consiliu! da S m rita te al ÖJ.Ü.
{muncitori şi ţărani, industriaşi ceputul vizitei lui N. S. Hruş­ rile membrilor Comitetului TASS sa n u n ţă: Din iniţiativa

şi studenţi, preoţi şi soldaţi. ciov. Ele vor deveni primele naţional al asociaţiei „Fran­ Consiliului Naţional al Păcii, legătură cu situaţia creată in Uniunea Sudafricana
ţa—U.R.S.S.“ şi ai comitetului în întreaga Franţă se desfăşoară
Subiectul cărţii este clar şi pagini ale noilor „cărţi ăe din departamentul Sena al a-
cestei asociaţii (Eugenie Cot-
sim plu: Pace şi prietenie în­ aur“ ale multor departamen­ ton, generalul Petit, A. La- în momentul de faţă numeroase
cassagne. Schmittlein, Alain mitinguri şi adunări sub lozinca
tre popoare, pentru fericirea te din Franţa. le Leap şi altora), precum şi încetării războiului în Algeria. NEW YORK 31 (Agerpres). cercat să pună Ia îndoială Slim, reprezentantul Tunisiei.
ale conducătorilor organizaţii­ — TASS anunţă: La şedin­ dreptul Consiliului de Securita­ El a vorbit despre evenimen­
lor. Aceste rînduri, exprimate Cuvintele „Cărţii ăe aur“ lor locale din diferite depar­ Recent a avut Ioc un mare ţa din 30 martie a Consiliu­ te ăe a discuta situaţia din tele tragice din Africa de sud
în mod diferit, cu diferite cu­ sînt adresate marelui popor tamente ale asociaţiei. miting în suburbia pariziană lui de Securitate al O.N.U., Uniunea Sudafricană. şi a subliniat că aceste eve­
vinte, din diferite puncte de sovietic care făureşte o viaţă Vitry la care au participai peste convocat la cererea reprezen­ nimente dezvăluie din nou ab­
vedere, sociale, politice şi re­ nouă. Totodată, în carte figurea­ 700 de persoane. La miting a tanţilor a 29 de ţări din Asia A. A. Sobolev, delegatul surda politică de discriminare,
ligioase, au însufleţit pe toţi ză numeroase semnături de luat cuvîntul Lanreni Casanova, şi Africa în scopul de a discu­ U.R.S.S., a arătat totala nete- condamnată permanent de
cei care au scris-o. Autorii Iată unele rînduri din a- cunoscuţi. oameni politici şi membru a! G.C. al P. G. Fran­ ta situaţia creată în Uniunea meinicie a acestor argumente. O.N.U., şi care reprezintă o pri­
cărţii nu s-au întrunit lao­ ceastă carte remarcabilă. oameni ăe stat care şi-au cez. Sudafricană în urma asasină­ După părerea delegaţiei sovie­ mejdie serioasă pentru pace şi
laltă. Ei trăiesc în toate col­ Cartea începe cu următoarele exprimat satisfacţia în legă­ rii în masă a unor cetăţeni tice, a spus el, nu poate exis­ securitate.
ţurile Franţei, în marile ei o- cuvinte : tură cu vizita lui N. S. Hruş­ Un mare număr de persoane paşnici, au fost invitaţi repre­ ta nici o îndoială asupra ne­
raşe şi micile ei sate. Unii ciov în Franţa: au asistat la adunarea consa­ cesităţii de a se discuta o si­ Şedinţa de după-amiază a
şi-au exprimat gînăurile laco­ „Spunem din toată inima : tuaţie îngrijorătoare de pe fost deschisă de reprezentan­
nic, alţii mai pe larg, iar al­ Bine aţi venit, domnule pre­ „Paul Boncour, fost prese- ţ continentul african, de vreme tul Ceylonului, C. Coreer. Pro­
ţii nu au făcut decît să-şi şedinte l dinte al Consiliului de MiniŞ- ?
pună semnătura. tri. Alfre'ă Sequeville, fost - crată problemei algeriene în o- zentanţi din Ghana, Guineeea, ce acest lucru este cerut de 29 blema care se află în discuţia
Ne exprimăm cele mai sin­ membru al biroului naţional
Este semnificativ istoricul cere urări ca în cursul vizi­ al partidului radical-socialist, raşu! Bouîogne (departamentul Liberia, India, Pakistan, Etio­ de state din Asia şi Africa. Consiliului de Securitate, a
acestei cărţi. Ea se numeşte tei dv. în Franţa să întîlniţi preşedinte al federaţiei din x Pas de Galais), unde a luat cu­ pia şi Uniunea Sudafricană. Consiliul de Securitate trebuie spus el, nu este numai proble­
pretutindeni nu numai poli­ departamentul Sena al aces- < vîntul pastorul Matio. să dea ascultare unui număr ma unor asasinate. Asasinate
tui partid. Cfiarny, radical- } După ce a fost aprobată or­ atît de mare de ţări membre şi tulburări au loc oriunde. Dar
„Cartea ăe aur“ şi a fost teţea şi 'simpatia pe care le socialist, Pierre Eloch. socia­ Mari adunări au avut de ase­ dinea de zi, au luat cuvîntul ale O.N.U. In ceea ce priveşte diferenţa dintre ele şi ceea ce
creată în legătură cu vizita merită un oaspete rstim.at, ci list, fost ministru; Francois menea Ioc fa Dijon, Pau, Li- reprezentanţii Angliei, Franţei competenţa Consiliului de Secu­ se petrece în Africa de sud
şefului guvernului sovietic, Ni- şi prietenia tradiţională din­ Mauriac, academician; Rossig-
tre popoarele noastre care hol, preşedinte de onoare al
Teita Sergheevict Hruşciov, în au trecut prin focul suferin­ Curţii de casaţie; Felix Go- moges, Perpignan, Vierzon şi şi Italiei care, sub pretextul că ritate, a arătat Sobolev, trebuie constă în faptul că recentele
Franţa. Denumirea acestei alte oraşe din ţară. Participanţii aceasta ar reprezenta un a- spus că de ani de zile Con­ evenimente sînt o continuare
cărţi nu a luat naştere numai ţelor şi luptei comune ' în nin, fost preşedinte al Consi­ la aceste adunări cer încetarea mestec al Organizaţiei Naţiu­ siliul d'e Securitate examinea­ directă a întregii politici a gu­
cursul celui de-al doilea răz­ focului şi instaurarea păcii în nilor Unite în treburile interne ză şi discută această problemă, vernului Africii de sud.
pentru că coperta ei are de­ boi mondial. liului ăe Miniştri şi alte per­ Algeria pe calea tratativelor. ale unui stat suveran, au în- iar Adunarea Generală s-a a-
pene de aur, ci pentru că în sonalităţi. dresat în repetate rînduri gu­ Au luat apoi cuvîntul repre­
această carte se află cuvin­ Intîlnirea dv. cu generalul Planurile crim inale ale cinismani lor vernului Uniunii Sudafricane zentanţii Indiei, Etiopiei, Pa«
te ăe aur. De rGaulle. preşedintele repu­ Multe din aceste persoane 9 recomandînd încetarea politicii kistanului şi Liberiei. El au
blicii, va avea, după ferma de discriminare rasială. condamnat cu mînie politica de
Ideea creării acestei cărţi noastră convingere, cele mai şi-au pus nu numai semnătu­ apartheid dusă de guvernul
au avut-o activiştii Comitetu­ bune urmări pentru colabora­ Recentele evenimente din ă- Africii de sud care s-a trans­
rea prietenească şi paşnică ra pe acest însemnat docu­
lui din Departamentul Sena popor ulei cuban ceastă parte a Africii confirmă format într-o reprimare sînge-
al asociaţiei „Franţa-U.R.S.S.“. ment, dar au şi scris cuvinte pe deplin cererea justă a celor roasă a demonstranţilor paş­
Nobila idee a fost întîmpina- între ţările noastre“.
de preţ consacrate vizitei lui
tă cu aprobare. La început Ca ilustraţii, în carte sînt NEW YORK 31 (Agerpres). ţiile contrarevoluţionare din 29 de state care atrag atenţia nici.
N. S. Hruşciov în Franţa.
concepută ca o carte a unui cuprinse desenele consacrate — Revista „News Week“ a Cuba pun la cale asasinarea opiniei publice mondiale asu­ Prin natura, origina şi con­
publicat un articol semnat de conducătorului revoluţiei cu- pra faptului că politica auto­ secinţele lor, a declarat repre­
v 'singur departament, ea a de- lui N. S. Hruşciov, care se Harold Levin, unul din redac­ bane, în primul rînd a primu­ rităţilor sudafricane nu numai zentantul Indiei, evenimentele
torii săi, cu privire la pregăti­ lui ministru Fidel Castro, a că duce la încălcarea drepturi­ din Africa de sud depăşesc
> venit „Cartea de aur“ a tu- datoresc cunoscuţilor oameni lor omului dar creează şi o mult competinţa internă a ţă­

< turor francezilor, care se pro- ăe artă francezi — Jean Coc-

\ nunţă pentru pace şi prietenie teau Jean Effel. Cumancon,

V v ' X . / ' V ' ’'- ''•-'N/V/'vl rea unui complot împotriva fratelui său, Râul Castro, jni- primejdie pentru pacea şi se­ rii. Ele îngrijorează profund

I , guvernului revoluţionar al Cu­ nistrul forţelor Armate al Cu­ curitatea continentului african. Organizaţia Naţiunilor Unite şi
bei. Autorul articolului, care bei, şi a preşedintelui Băncii Apoi a luat cuvîntul repre­ întreaga lume.
vizita făcută prin provinciile franceze, $. HruşciovBîsps
Represiunile din Africa de
reia a ii kRambouillet convorbirile s i preşedintele le Sauiledupă cum se arată în prefaţa Naţionale a Cubei, Ernesto zentantul S.U.A., H. Cabot Lod- sud, a subliniat reprezentantul
articolului, a vizitat în repe­ Guevana. Organizaţiile contra­ ge, caje a sprijinit cererea ce­ Etiopiei, capătă o deosebită în­
lor 29 de state din Asia şi Afri­ semnătate deoarece amintesc
1PARIS 31. De la trimişii speciali neral nu sînt prea favorabile Uniu­ km. de capitala Franţei, serveşte tate rînduri Cuba, scrie că a- revoluţionarilor cubani din ca de a se include pe ordinea de asasinarea a 30.000 de etio-’
Agerpres, G. Răducarm şi T. Vornicii: nii Sovietice, se puteau citi zilnic drept reşedinţă de vară preşedintelui cest complot este pus la cale Statele Unite, scrie autorul, i de zi a Consiliului de Securi­ pieni de către autorităţile fas­
Joi dimineaţă, N. S. Hruşciov a pă­ asemenea aprecieri : „Nimes — cea republicii. ciste la Adis-Abeba în 1937! El
răsit oraşul Rouen, ’ ultima etapă a mai călduroasă primire făcută pre­ înconjurat de un parc minunat, atît de organizaţiile contrare­ „pregătesc pe faţă o invazie în tate problema situaţiei din i-a sprijinit pe cei care au luat
vizitei sale de 5 zile prin provinciile mierului sovietic“, „Marsilia — cea voluţionare ilegale din Cuba, Cuba“. Dintre aceste organiza­ Uniunea Sudafricană. cuvîntul înaintea sa şi au cerut
franceze. Din sudul şi pînă în nor­ tnai călduroasă primire făcută Iui Rambouillet va fi cadrul în care se cit şi pe teritoriul1S.U.A., un­ ţii face parte în primul rind ca Consiliul de Securitate să
dul ţării, drumul său a străbătut re­ N. S. Hruşciov“. Şi la fel din Dijon, vor desfăşura vineri şi sîmbătă im­ de, după cum se ştie, după aşa-zisul „Front unic“, con­ Reprezentantul Uniunii Sud­ ia măsuri hotărîte şi să pună
giuni agricole şi industriale, centre Reims, Rouen. portantele convorbiri dintre şeful gu­ răsturnarea dictatorului Batis­ dus de generalul Jose Pedra- africane a căutat să justifice capăt actualei stări de lucruri
cu străveche tradiţie istorică, sau a- vernului sovietic şi preşedintele Re­ ta s-au refugiat numeroşi a- za, cunoscut criminal de răz­ acţiunile guvernului său şi să din Uniunea Sudafricană.
şezări noi moderne. Este desigur încă prea devreme publicii franceze. Aici, cei doi oameni depţi ai dictatorului. boi cuban, care a colaborat cu
pentru a trage concluziile definitive de stat vor discuta .în cursul acestor prezinte drept vinovaţi pentru Reprezentantul Pakistanului
Fie că s-a întîlnit cu locuitorii lu­ ale călătoriei şefului guvernului so­ două zile problemele esenţiale ale a arătat că evenimentele din
represiunile inumane împotriva Africa de sud pot să se extindă
H. Levin arată că organiza­ Batista. ca un incendiu asupra între­
populaţiei dezarmate... pe par­
gului continent african.
minosului Arles, cu exuberanţii mar- vietic în Franţa. Dar de pe acum situaţiei internaţionale şi ale relaţii­ ticipanţii la demonstraţia paş­

silieni, cu cetăţenii respectabilului se poate desprinde semnificaţia ei lor franco-sovietice, abordate deja în nică.

Dijon sau cu rezervaţii oameni ai esenţială recunoscută de cea mai ma­ cursul convorbirilor care au avut loc Prima expoziţie industrială sovietică După ce şi-a făcut declara­
provinciilor din nord, peste tot şe­ re parte a observatorilor politici şi la începutul vizitei lui N. S. Hruşciov ţia, reprezentantul Uniunii
ful guvernului sovietic a fost în- a comentatorilor de presă: Hruşciov şi anume problemele situaţiei euro­

tîmpinai de mulţimile venite să-l sa­ a cîştigat definitiv pe planul con­ pene, problema germană, a dezarmă­ de Sa B a g d a d Sudafricane a părăsit in mod Reprezentantul Liberiei a cali­
rii, a încetării experienţelor nucleare
lute, c.u aceleaşi zîmbete prieteneşti, tactului său cu populaţia. şi altele. BAGDAD 31 (Agerpres). — depehise vreodată în Ingle. demonstrativ sala de şedinţe ficat acţiunile autorităţilor sud­
cu aceleaşi aclamaţii, cu aceeaşi Un imens interes suscită reluarea TASS anunţă: La începutul Platoul ăe prezentare a expo­ manifestînd prin aceasta o to­ africane drept o barbarie şi a
căldură. Opinia publică franceză şi întrea­ lunii aprilie se va deschide la natelor va ocupa o suprafaţă tală lipsă de respect faţă de chemat Organizaţia Naţiunilor
.convorbirilor lui N. S. Hruşciov cu ga lume apreciază aceste convorbiri

Este semnificativ faptul că în re­ Gharles De Gaulle la castelul Ram- ca esenţiale pentru mersul evenimen­ Bagdad prima expoziţie indus­ ăe 15.000 m.p., iar pavilionul Consiliul de Securitate. Unite să acţioneze energic, fără

latările celor ma; multe ziare fran­ bouillet. telor şi pentru rezultatele Ia care va trială sovietică — cea mai central, construit special pen­ La sfîrşitul şedinţei de di­ întîrziere şi fără şovăire. Cu a-

ceze, chiar şi s acelora care în ge­ Vechiul castel, care se află la 50 putea duce conferinţa fa nivel înalî. mare dintre expoziţiile străine tru expoziţie — 2.300 m.p. mineaţă, a luat cuvîntul Mongi ceasta şedinţa a luat sfîrsit.

Redacţia gi administraţia ziarului: ştr. 6 Marţie nr. i, Telefon: 188ţ .1891 75, Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii .Generale P.T.T.R, nr. 263,320 din § noiembrie 1949, » Tiparul: întreprinderea: jgdiligraÎicS Mai“- s Deva.

i