Page 40 - 1960-04
P. 40
•T .4 DRVMUL SOCIALISMULUI
S e m n are a Com unicatului ü iü m e iß ş J Ir i • xUÂnwhe ş llr i . • ju ttirn e ie ş jt t r i •jAxnj&ls. a
com un bulgaro-indonezian
SOFIA 11 (Agerpres) BTA a* şi culturale între Bulgaria şl
nuntă: Tratativele oficiale înce Indonezia.
pute sîmbătă între dr. Sukarno. D. Ganev, preşedintele Prezi
preşedintele Republicii Indone diului Adunării Populare a Re Declaraţia delegaţiei sovietice Conferinţa internaţionala L a B a g d a d a a v u t lo c
zia, şi conducătorii de stat ai publicii Populare Bulgaria, şi
Republicii Populare Bulgaria au A. Sukarno, preşedintele Repu a tinere fui ui şi studenţilor
continuat în dimineaţa zilei de blicii Indonezia, au semnat un la conferinţa Comitetului celor
1 1 aprilie, la reşedinţa' guver-: comunicat comun asupra trata
namentală „Lozeneţ'C tivelor şi problemelor discutate. Deschiderea festivă a primeizece state pentru dezarmare
expoziţii industriale sovieticeGENEVA 11 (Agerpres). Co Acest luoru este confirmat de
Tratativele s-au desfăşurat în După încheierea tratativelor pentru dezarmarea
spiritul prieteniei şi unanimită D. Ganev, preşedintele Prezi generala
ţii depline de păreri asupra ce diului Adunării Populare a R.P.
Bulgaria, a oferit un prînz în LONDRA 11 (Agerpres). La
lor mai importante probleme ale cinstea preşedintelui Indoneziei, 10 aprilie s;-a dteschis la Lon
situaţiei internaţionale şi asupra In timpul prînzului D. Ganev
şi Dr. Sukarno au rostit ou-
problemei posibilităţii unei şi
vîntări.
mai largi colaborări economice
Preşedintele Sukarno doctor „Honoris respondentul special al agenţiei declaraţia făcută pentru presă dra Conferinţa internaţională B A G D A D 11 ( A g e r p r e s ) . — in poporu l 'sovietic un bun p rie
Causa" al Universităţii de stat din Sofia TASS anunţă: Ataşatul de pre la 9 aprilie de F. Eaton, şeful a tineretului şi studenţilor pen ten în drum ul său p en tru con
să al delegaţiei sovietice la con delegaţiei S.U.A. în Comitetul tru dezarmarea generală, con In s e a r a zile i d e 10 a p r il ie a stru irea vieţii noi.
SO F IA 11 (A g e r p r e s ). B T A in dezvoltarea culturii naţiona- ferinţa Comitetului celor zece celor zece, care ă spus : „Pro vocată din iniţiativa organi a vu t loc deschiderea fe stiv ă a
a n u n ţă : In dim ineaţa zilei de le in don ezien e şi in m a rile e- state pentru dezarmare a difu blema acestei întreruperi a fost zaţiilor studenţeşti şi de tineret prim ei expoziţii industriale so O m are parte a cuvlntării
11 a p rilie, dr. Sulcarno, p r e ş e forturi pentru întărirea păcii zat la 1 0 aprilie următorul co discutată între cele două părţi, care fac parte din „Mişcarea vietice. La festivitatea deschi sa le, A. I. M ik o ia n a c o n s a c r a
dintele Indoneziei, a p rim it ti şi prieteniei între popoare. municat pentru presă : a fost considerată reciproc ac- pentru dezarmarea nucleară“ din derii expoziţiei au asistat m e m t-o istoriei dezvoltării econom i
tlul de dr. „H onoris Causa“ al ceptabilă şi s-a căzut de acord Anglia, Republica Federală bri ai guvernului irakian în ce a Uniunii Sovietice din p ri
U n iversităţii de sta t din Sofia. El a înm înat apoi preşedin te „Declaraţia delegaţiei sovleti- asupra ei. Orice indicaţie în le- Germană şi Olanda. fru n te cu generalul K qssem , m ii ani după revoluţia din Oc
lui Sukarno diplom a prin care ce la conferinţa Comitetului ce- gătură cu faptul că ea este re- prim u l m in istru al Irakului, ofi tom brie şi pîn ă în prezent.
Salutinău-l pe oaspete, acad. U niversitatea de s ta t din Sofia lor zece state pentru dezarma- zultatul stăruinţelor părţii so- La lucrările conferinţei par ţeri superiori ai arm atei ira
D. Iorăanov, rectorul U niversi îi conferă tiţlu l de doctor „Ho- re“. vietice nu poate fi decît urm-a- ticipă peste 70 de delegaţi şi kiene, m em bri ai corpului di Sper că actuala expoziţie in
tăţii, a subliniat m artie m erite noris Causa“. rea unei confuzii", observatori din 30 de ţări ale plom atic, specialiştii sovietici du strială a Uniunii Sovietice de
ale preşedintelui Sukarno in eli Potrivit unei ştiri din Was- lumii. care au lucrat la expoziţie. la B agdad, a sp u s în încheiere
berarea poporului indonezian, Preşedintele Sukarno a ros hington, transmisă de agenţia a- < ' •*• A. I. M ik o ia n , v a c o n s titu i o
tit o am plă cuvintare. La deschiderea conferinţei a 1M i i d e l o c u i t o r i a i B a g d a d u con tribuţie im p o r ta n tă la cauza
mericană Associated Press, se- GENEVA 11 (Agerpres). — rostit o cuvintare de salut cu lui s-au adu n at pentru a p a r lărgirii relaţiilor dintre p opoa
Plecarea din Sofia a preşedintelui cretarul de stat al S.U.A., Chr. ŢASS anunţă : La 9 aprilie, şe noscutul scriitor englez J. ticipa la festivita tea desch ide rele sovietic şi irakian. Poporul
Sukarno Herter, a declarat la 8 aprilie ful delegaţiei S.U.A. în Comite Priestley, vicepreşedinte al rii expoziţiei. Expoziţia insă a irakian poate fi sigur că, oam e
în cadrul unei conferinţe de. tul celor zece state pentru de organizaţiei „Mişcarea pentru fost neîncăpătoare pentru toţi nii sovietici vo r în tă ri şi vo r
SOFIA' 11' (Agerpres). La 11 R.P. Bulgaria, T. Jivkov, mem presă că Uniunea Sovietică vrea zarmare, F. Eaton, a dat publi dezarmarea nucleară“ din An cei dornici să participe la a- dezvolta relaţiile de prietenie
aprilie, după o vizită de trei bru al Prezidiului Adunării să întrerupă tratativele de la cităţii următoarea declaraţie: glia. c e a s t ă f e s t i v i t a t e . ‘M u l t e m i i d e din tre U niunea Sovietică şi
zile în Bulgaria, dr. Sukarno, Populare, prim-secretar al C.C. Geneva pentru dezarmare pînă Irak, colaborarea lor în in te
preşedintele Indoneziei, a plQ- al P.C.B., de membri ai guver ia încheierea conferinţei ia nivel „Am remarcat unele ştiri pu Au luat cuvintul delegaţi ai locuitori ai Bagdadului se a- resele am belor noastre ţări.
cat din Sofia la Bucureşti. înalt convocată la Paris în mai blicate .în presă referitoare Ia organizaţiilor de tineret şi stu
nului şi alte persoane oficiale. şi a apreciat că aceasta ar ti întreruperea temporară a lucră denţeşti din Anglia, Canada, flau pe larga stradă care tre A luat apoi cuvintul Abăel
Pe aerodrom, dr. Sukarno a o manevră a părţii sovietice. rilor Conferinţei celor zece sta S.U.A., Japonia, Germania oc K erim Kassem., prim ul m in is
fost condus de D. Ganev, pre Au fost de asemenea de faţă Agenţia relata în continuare, re- te joentrn dezarmare. S-a arătat cidentală, R.D. Germană, R.P. ce ăe-a lungul expoziţiei. tru al Republicii irak.
şedintele Prezidiului Adunării ferindu-se la declaraţia lui Chr. că între delegaţia sovietică şl Ungară, Ceylon, Cipru şi Gha
Populare, A. Iugov, preşedin şefii unor misiuni diplomatice Herter, că puterile occidentale delegaţiile occidentale a avut na. Cu prilejul festivităţii deschi Vorbind despre expoziţia in
tele Consiliului de Miniştri &J obiectează împotriva ,unei între Ioc un schimb neoficial de pă dustrială sovietică din Bagdad,
şi alţi membri ai corpului di ruperi îndelungate a conferinţei reri privitor Ia întreruperea lu Conferinţa îşi continuă lu d erii ex p o z iţie i, A. I. M ikoian, generalul K a ssem a s p u s : M ul
plomatic. crărilor pentru 8 săptămîni sau crările. ţum esc oam enilor sovietici p en
de la sfîrşitul lunii aprilie prim -vicep reşed in te al Consiliu tru că au organizat această ex
-SS3- pînă la mijlocul lunii iunie, dar în jurul a 6 săptămîni, cu în lui de M in iştri al U.R.S.S., a poziţie şi n e-au dat posibilita
sînt gata' să accepte o întreru tea să cu n oaştem realizările lor.
pere mai scurtă. cepere "de In sfîrşitul lunii apri r o s t i t o a m p l ă c u v i n t a r e . A. I. Aş vrea, a co n tin u a t el, ca p o
M ikoian a subliniat că cu rajo porul irakian să folosească a-
Această ştire stârneşte uimi lie pînă în iunie. Problema' ă- ceastă expoziţie in exem plul
re, întrucît, în realitate, proble sul popor irakian care a scutu cum trebuie ridicată bunăsta
ma întreruperii lucrărilor Comi cestei întreruperi a fost discu rea poporului.
tetului celor zece state pentru rat lanţurile colonialismului, are
dezarmare — legată de apropia tată între cele două părţi, ă1 fost D upă ce au fost rostite cu-
Preşedinîele Indoneziei, dr. Sukarno, ta conferinţă la nivel înalt — Comunicatul comun cu privire v în tă r ile , A. I. M ik o ia n îm p r e u
în genere nu a fost ridicată de considerată reciproc acceptabilă la vizita preşedintelui Nasser
a sosit în Jara noastră
partea sovietică. Asupra proble- şi s-a căzut de acord asupra ei.
(Urinare diri pag. t-a) de bucureşteni prezenţi, care îşi
Orice indicaţie în legătură cu
faptul că ea este rezultatul stă-
-------*-¦------------------ manifestă sentimentele de caldă ?(d\eei ,lîan tn2e9nrWaperri-liie?ip-i?naA l,arat701 iu- ruinţ*elo.r , părţ’ii sovietice, nu în India nă cu generalul K assem şi p er
soan ele care îi în soţeau au v i
raportul preşedintelui Sukarno.. prietenie faţă de poporul indo- nie) părţile au căzut de acord P°aie ii decit urmarea unei con- zita t pavilioanele şi standurile
descoperite ale expoziţiei in d u s
Se intonează imnurile de stat nezian şi conducătorul său. pe căi neoficiale. fuzii . DELHI 11 (Agerpres). — In mă regretul că în timp ce se triale sovietice.
comunicatul comun cu privire caută căi pentru realizarea
ale Republicii Indonezia şi R.P. Preşedintele Sukarno si cei -Ştii' la vizita în India a preşedin unui acord în problema încetă Pe s t r a d a d i n a p r o p i e r e a e x
Romîne. In semn de salut se prezenţi primesc apoi defilarea telui R.A.U., se arată că Nas- rii definitive a experienţelor
ser, care la invitaţia guvernu nucleare şi în această direcţie poziţiei o m are m ulţim e de oa
trag 2 1 lovituri de tun. gărzii de onoare. Curtea de Casaţie din Atena lui indian a vizitat această a fost obţinut un progres con
ţară în perioada 21 martie — siderabil, într-una din regiunile meni s-a adunat pentru a-l sa
Preşedintele Sukarno, însoţit Numeroşi pionieri şi un grun 10 aprilie, a avut o serie de Africii au fost efectuate explo
convorbiri cu primul ministru zii cu bombe nucleare. l u t a p e A. I. 'M ik o ia n , p e p r i m u l
de tovarăşul Ion Gheorghe Mau- de tineri indonezieni care stu s-a pronunţat în recursul al Indiei, Nehru, asupra pro
rer, trece ,în revistă garda de diază la institute de învăţămîni blemelor situaţiei internaţiona Preşedintele R.A.U. şi primul m in istru K a ssem şi persoanele
le şi asupra altor probleme, ministru al Indiei, se spune în care îi însoţeau.
onoare. superior din ţara noastră, încon lui Manolis Glezos prezentind interes pentru cele continuarea comunicatului, sa
două ţări. lută obţinerea independenţei de „TU—114“ a efectuat un
înaltului oaspete îi sînt pre joară pe înaltul oaspete, oferio- ATENA 11 (Agerpres). TASS tor a! ziarului „Avghi“ şi mem- către numeroase popoare afri zbor record
In cursul acestor convorbiri, cane şi spiritul de frăţie şi so
zentaţi apoi şefii misiunilor di du-i flori. Preşedintele se foto anunţă: La 9 aprilie, Curtea de biu al conducerii^ EDA, adica cei doi conducători şi-au expri lidaritate care se dezvoltă în M O S C O V A 11 ( A g e r p r e s ) . —
plomatice şi persoanele oficiale grafiază în mijlocul copiilor. Casaţie din Atena s-a pronunţat pentru faptul că sînt im adver- mat din nou încrederea în po tre popoarele din Asia şi Africa.
venite în întîmpinare. în recursul lui Manolis Glezos sar politic al guvernului^. Gle- litica de neaderare şi hotărîrea TASS a n u n ţă : La 9 aprilie, a-
Preşedintele Indoneziei salută şi L Kirkos. directorul ziarului zos a declarat ca vrea „sa ape-re de a menţine relaţii de priete Cei doi conducători îşi expri vion u l tu r b o p r o p u ls o r ,,T U -114“
Adresîndu-se preşedintelui In- prieteneşte mulţimea care îl a- nie cu toate ţările. mă profundul regret în legătură sub com anda pilotului Ivan Su-
cu discriminările rasiale care hom lîn, a efectu at un zbor re
doneziei, preşedintele Prezidiului dam ă îndelung. , Avghi“. După cum se ştie, Gle- împotriva persecuţiei nu numai Preşedintele R.A.U. şi primul au loc în unele părţi ale Africii cord. A vînd la bord o încărcă
ministru al Indiei, se arată in şi, îndeosebi, în legătură cu a- tu ră de 25 tone, avionul a aco
Aăarii Adunări Naţionale, Ion Apoi dr. Sukarno ă luat Ioc zos şi Kirkos au fost acuzaţi de propria^ sa ^persoană ci şi demo- comunicat, salută tendinţa de sasinatele în masă care au p erit o d ista n ţă de 5.000 km .
slăbire a încordării internaţio avut loc în Uniunea Sudafri-
Gheorghe Maurer rosteşte un într-o maşină deschisă, împreună „ultraj ia adresa autorităţilor“ craţia în Grecia • ' nale, precum şi apropiata întîl- cană. (M oscova — Sverdlovsk — Se-
ctrvînt de bun sosit. cu tovarăşii Ion Gheorghe Mau pentru publicarea în ziarul „Av- Glezos a protestat împotriva nire a şefilor de guverne. Ei vastopol — M oscova), în 5 ore,
rer şi Chivu Stoica. Coloana ghi“ a apelului adresat de Ma- şi-au luat obligaţia de a sprijini Cei doi conducători au discu
Ia’ apoi ouvîntul preşedintele de maşini însoţită de motoci nolis Gleizos oamenilor de bună faptului ca dtndu-i-se o con- orice acord care va contribui tat, de asemenea, problema 43 m in u te , 14 se c u n d e . V ite z a
Sukarno. Guvîntarea sa este ciişti s-ă îndreptat spre reşe- damnare nedreapta e a os tp la crearea unei atmosfere de dezvoltării economice a ţărilor m ed ie a fo st de 877,2 km . p e
primită cu vii aplauze de miile :redinţă din în tre b a lume da pace şi va face să scadă po oră.
a intensifica lupta pentru demo «nu*n*ţarepao aseMntiint oţe.i «d.e către tri sibilitatea unui conflict. slab dezvoltate şi au căzut de
bunalul militar, să poată dove acord că colaborarea dintre a- In cursul acestui zbor s-au
— dinţa înaltului oaspete. Pe în craţie în Grecia. di în instanţele juridice supe Cei doi oameni de stat salu ceste ţări corespunde proprii înregistrat succese de im por
rioare din Grecia că are drep tă succesele obţinute pînă a- lor lor interese şi intereselor ta n ţă m on dială. R ici uiţ avion
Mesajul adresat tregul traseu, zeci de mii de La proces a luat cuvintul Ma- tate, că sentinţa este nedreap cum de către conferinţa de la întregii lumi. turbopropulsor nu a zburat în
locuitori ai capitalei au salutat noiis Glezos. El a spus că vrea tă şi lipsită de dovezi. Geneva în problema încetării că o distanţă atît de m are cu
experienţelor nucleare şi-şi ex * o în că rcă tu ră de 15, de 20 şi de
de N . S. H r u s«c io v cu căldură pe solul poporu să dedare încă o dată în mod „Sînt persecutat şi în prezent“, primă speranţa că în curînd va 25 tone.
Conferinţei de la Conakry lui indonezian, manifestînd în hotărît că nu s-a tăcut vinovat a spus Glezos. „Guvernul mă fi elaborat un acord definitiv în CARACI 11 (Agerpres). In-
delung pentru prietenia romîno- de „spionaj“ cum îl acuză au ţine într-o închisoare pentru in această problemă. Ei îşi expri cheindu-şi vizita în India, pre M a t e r i a l e l e c u p r i v i r e l a a.is
MOSCOVA 11 (Agerpres). indoneziană, pentru pace şi co torităţile. „Singura cauză pentru fractori de drept comun şi în şedintele R'.A.U., Nasser, a so
TASS anunţă: Preşedintele Con care am fost arestat şi deferit secţia pentru cei condamnaţi la sit la Caraci. EI va face o vi cest zbor vor fi anunţate Fede
moarte. Nu mă nelinişteşte mult zită de 6 zile in Pakistan. raţiei internaţionale de aviaţie
siliului de Miniştri al U.R.S.S., laborare internaţională. tribunalului militar în baza le aceasta, dar ea arată la ce me pentru a fi înregistrate ca noi
gii 375 a fost că eu sînt direc- tode recurge guvernul împotri recorduri m ondiale.
N. S. Hruşoiov, a adresat un (Agerpres). va adversarului său politic“.
mesaj de salut participanţilor la
M. Glezos a subliniat că va
Conferinţa' de solidaritate a po continua lupta pentru dreptate
juridică şi pentru echitate.
poarelor din Asia şi Africa, care
Curtea de casaţie a modifi
îşi desfăşoară lucrările la Go- La W a shingt o n : Convorbiri a l e miniştrilor cat sentinţa dată anterior. Ea a
nakry. redus pedeapsa suplimentară a
Această conferinţă, ca şi cele Afacerilor Externe ai puterilor Iui Glezos de ia 7 luni închi
soare la două luni, iar lui Kir
care au avut loc la Delhi. Cairo. occidentale kos de la 5 luni închisoare la
Aceră şi Tunis, se spune în me o lună. Ziarului „Avghi" i s-a
retras pe timp de 1 0 zile drep
saj, constituie încă un pas îna NEW YORK 11 (Agerpres). cretarul de stat al S.U.A. După tul de a beneficia de hîrtie la in Germania occidentală se accentuează
inte în lupta pe care o desfă Corespondentul din Washington cum menţionează agenţia, în preţ, redus. spiritul revanşard
şoară popoarele Asiei şi Africii al agenţiei United Press Inter cadrul convorbirilor vor fi dis
împotriva sistemului ruşinos al national anunfă, că după cum cutate problemele tactice şi de Ciocniri armate - O declaraţie a agenţiei Ceteka -
colonialismului, pentru elibera a declarat un purtător de cu- procedură în legătură cu confe
rea 'deplină a întregului conti vînt al Departamentului de rinţa la nivel înalt, problema PRAGA 11 (Agerpres). Agen- mulează în mod sistematic pre lat făţiş pretenţii în legătură cu
nent afriGăn de dominaţia stră Stat, între 12 şi 14 aprilie vor Germaniei, inclusiv problema da Ceteka a dat publicităţii vo tenţii teritoriale iată de o se- teritoriile răsăritene, chemînd la
ină, pentru dreptul tuturor po avea loc la Washington convor Berlinului şi problema dezar decla-raţie în care se atrage a- rie de state şî desfăşoară o pre luptă împotriva comunismului
poarelor lumii de a-şi construi birile miniştrilor Afacerilor Ex mării. tenţia asupra pericolului pe ca- pagandă revanşardă. El finan- şi a declarat că misiunea po
şi dezvolta viaţa de stat, eco re-1 generează accentuarea spi- ţeazâ şi instigă numeroase or- porului german este salvarea
nomia şi cultura, de a partici terne ai puterilor occidentale. La 14 aprilie, miniştrii Afa ritului revanşard în R.F.G. ganizaţii revanşarde din Ger- Europei., Subliniind că actualul
mania occidentală Ia o activi- raport de forţe din lume exclu
pă cu "drepturi egale lă progre La convorbiri vor lua parte mi cerilor Externe ai Franţei, An în Camerun In ultimul timp, se spune în tate ostilă fată de alte state şi de total posibilitatea înfăptuirii
sul paznic '$} omenirii. niştrii Afacerilor Externe ai An gliei şi Statelor Unite şi secre declaratie, în Germania occiden- îşi trimite chiar membrii, în ca vreunor planuri agresive ale re-:
gliei, Franţei, Germaniei occi PARIS 11 (Agerpres). După taiă continuă activizarea forte- lítate de reprezentanţi, Ia diferí- vanşarzilor vest-germani, agen
Oamenii sovietici, scrie N. S dentale, Canadei, Italiei şi se- tarul general al N.A.T.O., Spaak. cum relatează agenţia France lor revanşarde. Acţiunile lor fac te şedinţe şi congrese ale re- ţia atrage atenţia totodată asu
Hruşciov, urmăresc cu simpa vor examina „relaţiile dintre Presse, în legătură cu alegerile parte integrantă din încercările vanşarzilor vest-germani. Deo- pra faptului că pericolul acestor
tie succesele luptei drepte şi no Est şi Vest“. parlamentare stabilite pentru cercurilor conducătoare de la sebit de agresivă este activita planuri constă în aceea că ele
bile I popoarelor din Africa şi dala de 1 0 aprilie, atmosfera Bonn de a înrăutăţi atmosfera tea ministrului transporturilor ar putea să _ aducă popoarelor
Rezoluţiile conferinţei politică din Camerun s-a înrău internaţională în jurul importan al guvernului de la Bonn — re din nou mari" nenorociri. De a-
Asiă, se bucură sincer de am tăţit. Intre cele două principale telor tratative dintre Est şi Vest, vanşardul Seebohrm ceea, se subliniază în declaraţie,
de a submina orice posibilitate în interesele păcii şi securităţii
ploarea muncii constructive des de realizare a unul acord şi de _In declaraţia agenţiei Ceteka popoarelor trebuie să fie înche
sînt citate o serie de afirmaţii iat Tratatul de pace cu cele
făşurate în ţările de pe aceste de la A c c ra forţe politice din ţară — parti a continua politica „războiului cu caracter provocator ale lui două' state germane şi să fie
continente care şf-au cucerii zanii partidului naţionalist „Uni- rece". Seebohm. Astfel, la 4 martie
deja1 independenţă naţională. a.c. Seebohm a declarat la Ham- lichidat focarul primejdios din
Trebuie să se pună capăt pen ACCRA 11 (Agerpres). După Conferinţă a condamnat Fran- unea populaţiilor din Camerun" Cea mai elocventă manifes burg cu .o impertinenţă nemai
tru totdeauna mizeriei, ruinei şi tare a acestor tendinţe ale întâlnită că Cehoslovacia a pro Berlinul occidental.
înapoierii lă care au fost con cum transmite corespondentul ţa pentru „actul ostil de ex- i şi partizanii partidului de gu- R.F.G. este activitatea cancela vocat cel de-al doilea război
rului Adenauer câre încearcă să mondial,- eînd, se ştie ol ea 'a Trebuie respinse ou cea mai
agenţiei Reuter din Acera, con perlmentare a bombelor ato vernămînt „Camerunul unit“ fost una' din primele victime ale
ferinţa guvernelor ţărilor afri mice în Sahara“ şi adresea s-a dat o luptă acută. convingă puterile occidentale să 'agresiunii naziste. mare Hotărîre planurile agresi
cane independente şi a orga ză tuturor guvernelor şi orga In diferite regiuni ale ţării, nu fie de acord în cursul tra
nizaţiilor africane chemarea de aceasţă luptă a dus Ia ciocniri tativelor cu Estul cu nici o ho- Agenţia Ceteka aminteşte că ve primejdioase ale cercurilor
damnate popoarele de domina nizaţilor de masă din întreaga a boicota mărfurile franceze ş i. armate între trupele naţionalis tărîre care să ducă ia destin
ţia îndelungată ă colonialismu Africă şi-a încheiat lucrările. de a îngheţa activele franceze. te şi cele guvernamentale. O si derea încordării internaţionale. în recentele cuvîntări rostite ia conducătoare vest - germane şi
lui"! In opera importantă de re Intr-una din rezoluţii conferin tuaţie deosebit de încordată s-a
naştere şi dezvoltare a econo ţa a adresat statelor africane Intr-o altă rezoluţie se re creat în oraşul Duala, unul din Caracterul agresiv al acestei Roma, ¦ Los Angelos şi Tokio, unite toate forţele păcii în ve
miei şi culturii naţionale, ca şi independente chemarea de a comandă Conferinţei ordinare tre cefe mai mari oraşe din Ca
în luptă lor pentru libertate, toa dezbate problema referitoare la politici este confirmat de faptul cancelarul de la' Bonn a formu- derea luptei împotriva evoluţiei
te popoarele Asiei şi Africii au. ruperea relaţiilor diplomatice a statelor africane independen merun, şi în regiunile învecina că guvernul R.F.G. este singu
în Uniunea Sovietică un prieten cu Uniunea Sud'africană în le rul guvern din Europa care for- primejdioase 'ă politicii Germa
credincios, gata să ofere un a- gătură cu politica de Apartheid te să examineze posibilitatea te. In urma schimbului de focuri
iufor dezinteresat. niei occidentale.
dusă de guvernul Uniunii Sud- creării unui corp african de care a avut Ioc la 7 aprilie în
africane. voluntari de luptă de partea
insurgenţilor algerieni. tre poliţie şi grupuri ale popu
laţiei, 35 de africani au fost
ucişi.
ge^ojia gl administraţia ziaruluiş ştr. 6 Martie nr. 9. Telefon: 188» 189) 75. laxa plătită in numerai conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.Ţ.R, nr. 263.320 din 6 noiembrie 1949. ~ Tiparul} Întreprinderea Poligrafică ^ ^