Page 41 - 1960-04

i ' bUoisca CenirüiV
mulsocialismului
Anul XII Nr. 1649
ROADE ALE MUNCI
ENTUZIASTE
'¦> Colectivul de Ing. IOSIF SIRBU
muncă al între­
prinderii noastre, directorul Întreprinderii miniere
sub îndrumarea
de talc Hunedoara-Ziaşti
organizaţiei de partid, a desfă­
şurat în anul 1959, o activitate
rodnică pentru traducerea în
viaţă a sarcinilor izvorîte din
documentele Congresului al II-
lea1 al P.M.R., ale plenarelor
C.C. al P.M.R. şi ale Conferin­
ţei regionale de partid din ia­
nuarie 1959. Bilanţul activităţii
întreprinderii noastre pe anul
1959 se concretizează în cele
590 tone de minereu finit date
peste plan, în creşterea produc­
tivităţii muncii cu 9,7 la sută
faţă de productivitatea muncii
* obţinută în anul 1958 şi în cei
457.473 lei economii la preţul
de cost.
Conştient de faptul că fiecare
tonă de minereu dată' peste
pian, fiecare procent de creşte­
re a productivităţii muncii şi de
reducere a preţului de cost con­
stituie un pas. înainte pentru ri­
dicarea nivelului de viaţă al
oamenilor muncii, colectivul de
conducere al întreprinderii a
. pus în centrul activităţii sale
intensificarea muncii de desco­
perire a rezervelor interne exis­
tente.
Folosind experienţă câştigată
în anul 1958 şi în. semestrul I
1959, am reuşit ca în semestrul
II 1959 să muncim mai organi­
zat, mai bine. Drept urmare,
planul de producţie aferent a-
cestui semestru a fost realizat
la talo brut în proporţie de 104,8
la sută, la talc măcinat în pro­
porţie de 103 la sută, iar Ia
steatit în proporţie de 118 la
sută. Productivitatea muncii a
•crescut faţă de plan cu 2,5 la'
sută, iar preţul de .cost a fost
redus faţă de planificat cu 0,4
la sută. Plănui de livrări a fost
realizat lă nivelul sarcinilor con­
tractuale, respectîndu-se desfă­
şurătorul de livrări dat de di­
recţia generală. Putem să ară­
tăm cu îndreptăţită satisfacţie
că indicii de producţie arătaţi
mai sus a'u fost realizaţi res­
pectîndu-se normele de tehnica
securităţii.
De asemenea, în atenţia con­
ducerii întreprinderii a stat rea­
lizarea la termen a tuturor lu­
crărilor de investiţii din planul
anului 1959 pentru crearea pre­
miselor de creştere a producţiei
în viitor. Planul lucrărilor de
investiţii, construcţii miniere, lu­
crări geologice etc. a fost rea­
lizat în întregime, respectîndu-
se directivele privind reducerea
cu 2 0 la ' sută a costurilor faţă
de deviz. Astfel, în cursul anu­
lui 1959 şi în special în semes­
trul II au fost descoperite noi
corpuri de minereu atît la' mina
Lelese cîf şi la mina Govăjdia,
ceeă ce a dus l a . descoperirea
de noi rezerve şi promovarea
lor la' categorii superioare. Pu­
tem să 'arătăm că lâ ora ac­
tuală întreprinderea noastră, în
urma lucrărilor miniere execu­
tate, dispune de rezerve de mi­
nereu de categoria A, B şi C 1.
şi rezerve de categoria C 2,
care acoperă planul _. de pro­
ducţie al întreprinderii pe
timp îndelungat. Pentru a-
ceste realizări colectivul între-
Fier vechi
pentru ofeîării
La chemarea comitetului U.T.M.
de la uzinele „Victoria“ Călan
pentru colectarea de fier vechi
şi fontă, au răspuns şi tinerii
de la semicocserie. Pînă în pre­
zent, aceştia au colectat canti­
tatea de 40.000 kg. fier vechi,
care urmează să fie încărcat în
vagoane şi expediat oţelăriilor
Hunedoarei. De asemenea, tine­
rii de la semicocserie au colec­
tat aproape 2 0 . 0 0 0 kg. fontă,
care urmează să_fie predată
turnătorilor din Călan.
Cu prilejul acţiunilor de co­
lectare a fierului vechi între­
prinse, s-au evid.enţlat tinerii
Constantin Pînzaru, Dumitru
Zăvoianu, Nicodim Oargă, Le-
ontin Mateşoi, Constantin Hăl-
magi, Angela Siltan, Gheorghe
Gruescu şi alţii.
’ TRA IAN I. CIOROGARU
corespondent
g io n a ia
rii Vizita p reşed in telu i
p r o l e t a r i d i n t o a t e t a r i l e , v n i ţ i -v a f
° Aşa a rămas el în amin­ Sukarno în ţara noastră
tirea poporului — Mare, u-
man, modest începerea convorbirilor oficiale
Miercuri 13 aprilie 1959 4 pagini 20 bani (pag. 2 -a) Marţi dimineaţă au început rii, Pavel Bifard, ministrul R.P,
° Zlatina urmează exemplul Ia Consiliul de Miniştri al Re­ Romîne la Djakarta.
Hunedoarei. publicii Populare Romîne con­
Din partea Republicii Indone­
o scuccesul, expoz(iPţiaeLi -in2d"uas)­ vorbirile oficiale Între preşedin­ zia la convorbiri iau parte dr,
triale sovietice de la Bagdad. tele Indoneziei, dr. Sukarno, şi Sukarno, preşedintele Republi­
cii, dr, Suhandrio, ministrul
(pag. 4-a") conducătorii de stat romîni. Afacerilor Externe, Adam Malik,
Din partea Republicii Popu­ ambasador cu misiune specială,
dr. Suharto, ministrul Dezvol­
lare Romîne la convorbiri iau tării industriei populare, dr.
parte Ion Gheorghe Mpurer, Tamziî, directorul cabinetului
prinderii noastre preşedintele Prezidiului Marii preşedintelui.
a primit re­ Adunări Naţionale, Chivu Stoi­
cent drapelul ro­ ca, preşedintele Consiliului de •fc
şu de producţie Miniştri, Gheorghe Gheorghiu-
Dej, membru al Prezidiului Ma­ Tot în cursul zilei de marţi,
rii Adunări Naţionale, prim-se- preşedintele Sukarno şi persoa­
cretar al C.C. al P.M.R., Avram nele oficiale care îl însoţesc au
Bunaciu, ministrul Afacerilor
Externe, Ilie Murgulescu, mi­ făcut o scurtă vizită pe valea
nistrul învăţământului şl Cuîtu-
Prahovei.
pe ramura minieră, fier, man- Schimb de experienţă prafaţă mică 'de producţie se poa­
gan şi nemetalifere al Ministe­ te obţine o producţie sporită şi de
rului Industriei Grele. Biroul Comitetului raional de par­ bună calitate. După experimentare,
tid Haţeg a organizat un schimb cele două grupuri de flotaţie vor
In realizarea indicilor de plan de experienţă privind felul în care începe să fie folosite in producţie
arătaţi, un aport substanţial işi exercită organizaţia de partid din plin.
l-au adus consfătuirile de pro­ dreptul de control asupra consiliu­
ducţie, care în anul 1959 şi în lui de conducere al gospodăriei a- In sprijinul minerilor
special în semestrul II au fost gricole colective. Astfel, in ziua de
mai bine organizate, reuşind să 12 aprilie, membrii biroului Comite­ In cursul zilei de ieri, la depo­
scoată în relief deficienţele ce tului raional de partid Haţeg s-au
au existat şi să analizeze mo­ YVW —v—/- deplasat la Berthelot — comună zitul central „Varniţa" din Petrol
dul în oare măsurile tehnlco- colectivizată in întregime — unde şani, au sosit de la mai multe în-,
organizatorice au fost traduse Echipa de montatori condusă a avut toc o şedinţă lărgită.
în viaţă. de Emil Ardelean din cadrul treprinderi din. ţară diferite utilaje;
I.C.S. Hunedoara, lucrează pe j La şedinţă, tov. Viorel Marca,
Antrenaţi în întrecerea’ socia­ j- şantierul turnătoriei de lingotie- j‘ secretar al •comitetului comunal de şi materiale. .j
listă, muncitorii, tehnicienii şi ( re de la uzina „Victoria“ Că- ) partid din Berthelot, a prezentat
inginerii întreprinderii noastre L lan. Echipa execută lucrări de } Munco e meu u ş o a r a asum zolvare. In această perioadă s-au eli­ un raport axat pe această temă. De pildă, de la întreprinderile
au demonstrat că printr-o mun­ C. bună calitate, depăşindu-şi în berat 1 1 certificate de inovator şi s-au
că mai organizată şi la un ni­ acelaşi timp norma în medie .cu Tovarăşul Nicolae Pilly, tehnician plătit recompense în valoare de 6.082 La acest schimb de experienţă „Klement Gotwald", „Steaua ro­
vel tehnic mai ridicat, se pot 2 0 la sută în fiecare lună. la uzina „Victoria“-Gălan, a realizat lei. au participat: aparatul comitetului
obţine rezultate mai bune. Ast­ nu de mult o inovaţie deosebit de raional de partid, secretari ai or şie" şi „Eleciroaparataj" din Bucur
fel, în semestru;! II al anului In clişeu : Echipa după ter­ preţioasă. Este vorba de un dispozi­ Printre inovaţiile mai importante se ganizaţiilor de bază şi ai comite¦
1959, întrecerea socialistă a fost minarea lucrului. tiv care permite controlul rapid şi numără: atîrnători de saboţi, apără­ telor comunale de partid. reşii, au sosit 10 controlere de co-,
organizată atîţ între echipe cît eficace al gurilor de vînt de la fur­ tori la cuzineţii locomotivelor c.f.f.,
şi între schimburi şi secţii. In nalul nr. 1. De Ia fiecare gură do distanţiere pentru suporţi la funicula- mandâ pentru locomotive electrice,
întrecere s-au afirmat no.i frun­ vînt din cele 1 0 existente s-a tras rele tip „Mîneciu“ etc.
taşi în producţie. întreprinderea cîte o conductă ia un tablou c'entral 8 macarale diferenţiale de 3 tone,
noastră se mîndreşle cu mineri prevăzut cu cîte un manometru pentru ŞTEFAN EUSEBIU
ca Aron Achim, Gh. Poantă fiecare gură de vînt, care indică dacă inginer — I.Fj Haţeg 8 maşini de găurit, 16 ventilatoa­
Tranda, cu Ioan Ciotu, Dumitru acestea funcţionează norma! sau sini
Prodea, Emil Ciorei de la in­ astupate. re pneumatice, 4 electromagneţi de
stalaţia de preparare şi alţii.
înainte de aplicarea acestei inovaţii, frînă şi altele. » s -j
Creşterea productivităţii mun­ controlul gurilor de vînt se făcea cu
cii de asemenea a stat în cen­ Cu 6 luni înainfe multă greutate, nepuiîndu-se stabili De la fabrica „Elastic" din Si­
trul preocupării colectivului nos­ imediat care gură de vînt din cele
tru. Pentru aceasta s-au elabo­ de termen 1 0 era defectă. Economii însemnate Pentru prima dată biu şi de la uzina „Metrom" din
rat o serie de măsuri tehnico- în ţară
organizatorice axate pe îmbună­ Zilele trecute, la termocen­ Prin aplicarea acestei inovaţii s-a Oraşul Sialin, au sosit 200 Urnă-
tăţirea activităţii tehnice de ex­ trala din Paroşeni a intrat în uşurat mult munca lăcătuşilor de în­ La întreprinderea minieră din
ploatare şi preparare, ridicarea funcţiune, cu 6 luni înainte de treţinere şi supravegherea funcţionării Depunînd o muncă iniensă în ve­ Deva au fost instalate şi puse in coape de burat şi diferite bare din
gradului de tehnicitate al sec­ termen, barajul şi aducţiunea furnalului. derea îmbunătăţirii procesului dc pro­ funcţiune, in cursul zilei de ieri,
toarelor şi organizarea mai ju­ principală. Prin intrarea în ducţie, inovatorii de la fabrica chimi­ in mod experimental, două grupuri aluminiu şi cupru. :f Us;VW ' .V"
dicioasă a lucrului la mină şi funcţiune a acestor obiective in­ ALEx! TUZA că din Drăştie au obţinut succese im­ a cite trei bucăţi celule de flolaţie
preparare, deschiderea şl darea dustriale, termocentrala va corespondent portante. Din cele (04 propuneri de de 2,8 m.c. de lip „Independenţa Brigada a 3-a
în exploatare ă noi. câmpuri mi­ funcţiona cu apă de răcire cu inovaţii prezentate în 1930 cabinetului Sibiu, De menţionat că aceste gru­
niere şi agregate. Astfel, dintre circuit mixt. De asemenea, va La î n t r e p r i n d e r e a tehnic, au fost aplicate 92. renlizîndu- puri se experimentează pentru pri­ Tractoriştii de ta S.M.T. 'Alba
măsurile tehnioo-organizatorice putea fi redus consumul pro­ se economii antecalculate în valoare ma dată în ţara noastră. Prin pu­ Julia, muncesc intens în această
aplicate în semestrul II 1959 şi priu tehnologic cu mii de kvvh. forestieră Haţeg de 2.706.200 lei. Cele mai multe ino­ nerea lor in funcţiune, pe o su- campanie pentru efectuarea arătu­
care au adus un aport substan­ rilor de primăvară la timp şi in
ţial la creşterea productivităţii Odată cu intrarea în funcţiu­ La întreprinderea forestieră din vaţii au fost realizate de inovatorii
muncii cităm construirea liniei ne a acestor obiective, se mă­ Haţeg, numai în cursul trimestrului bune coridiţiuni. /
de forţă la mina Govăjdia, în reşte şi durata de funcţionare I, a.c., s-au înregistrat un număr de secţiilor metalurgică şi mecanic-şef.
vederea1 mecanizării perforării, a instalaţiilor. 24 inovaţii din care 10 au fost ac­ Piuă ieri, brigada a 3-ă de trac­
amenajarea unui atelier mecanic ceptate şi aplicate, 5 acceptate şi
La darea în funcţiune a celor neaplicate, 3 introduse prin generali­ GH. MANEA toare de la S.M.T. 'Alba Julia, con­
la staţia de îunicular Crăciu- zare, 3 respinse şi 3 în curs de re­ corespondent dusă de comunistul Vasilc Covaci,
neasa şi dotarea Iui cu maşini două obiective au contribuit în
unelte, deschiderea minei „1 Mai" care lucrează pe ogoarele întovără­
mod deosebit colectivele de
( Continuare In pag. 3-a) -B l- şirilor din comuna Vinţu de Jos,
muncă ale secţiei electrice şi şi-a realizat planul de hantri pe
Rezultate care treibtale
serviciului de investiţii de la briga'dă în proporţie de 102 la sută.
Cele mai bune rezultate le-au obţi­
termocentrala Paroşeni.
consolidate nut tractoriştii Gheorghe Tomotaş
Cu o lună' de zile în urmă, de 40.000 Ici, iar suprafaţa lo­ şi Viorel Miclăuş, care şi-au rea­
lizat planul de Hantri pe tractor
constructorii şi proiectanţii lo­ cuibilă esţe mult mai mare. în proporţie de 178 şi, respectiv
cuinţelor din Valea jiului au a- Proiecte pentru construcţia a' 175 ta sută. . .. , ., •-
nalizat în cadrul unei consfă­ 3 blocuri s-au primit şi pentru
P ®î ^ tuiri organizată dc ziarul „Dru­ şantierele din Lupeni. FRUNTAŞI
DIN S. HUNEDOARA
iB M L mul socialismului“, în colabora­ Cum stăm cu pianul?
re cu Comitetul raional de par­
Pe Valea Jiului in sus, dc la Lu- pc umeri nimic din apăsarea trecu- Brigada lui Rusu Dumitru, origi­ tid Petroşani, activitatea desfă­ In aceste zile, pe şantierul din
nar din Cluj, are 16 oameni şi dă şurată în direcţia grăbirii ritmu­ Petroşani este o forfotă specifică
peni, autobusul goneşte neslingherit tutui... o . mare producţie avind şi o produc­ lui, îmbunătăţirii calităţii şi re­ unei munci animate. Pe schele,
tivitate sporită. în jurul macaralelor, oamenii
pe şoseaua asfaltată doar in anii Ire- Fiind zi. de plată, cei care nu sini ducerii costului construcţiilor. înalţă noi construcţii sau le fini­
In alt abataj ne primeşte brigada S-au scos atunci în evidenţă sează pe cele ridicate în roşu.
cuţi, spre Uricani, fosta aşezare de in şut discută voioşi pe culoarele lui Uliu Gheorghe. succesele obţinute cît şi lipsuriie Echipe, printre care cele con­
manifestate, s-au făcut recoman­ duse de Ştefan Nitsch, zidar-
păcurari. Jiul işi schimbă faţa că- clădirii exploatării. Sini voinici şi Ventzel Olasz, membru al acestei dări pentru îmbunătăţirea conti­ tencuitor, Ion Dăian, instalator,
brigăzi, e din Sovata. Tinăr căsăto­ nuă a muncii şi lichidării lipsu­ Ion Popescu, dulgher, Ştefan
irănită de cărbunii spălaţi la pre- bucuroşi. ' rit, a primit aparlament în bloc, şi-a rilor.. Modoroş, zugrav, şi altele, îşi
cumpărat mobilă... depăşesc cu regularitate sarci­
paraţia din Lupeni devenind de Pentru intrarea în mină ne supu- Ce s-a făcut de atunci ? Care nile de plan.
Brigada lui Năsăleanu Miron din
cleştar. nem măsurilor de proiecţie prevăzute abatajul alăturat dă zilnic 7 tone de este situaţia pe şantierul Live-
cărbune pe cap de om. Aici admi­ zerii-Petroşani ?
Intr-o parte şi alia a văii, pădu- de regulament. De ta magazionera răm reincărcăioarele sovietice cu mo-
tor pneumatic.
rile de brazi par insule încremenite, care ne dă echipamentul şi pînă la
Mina Uricani e mină nouă. Grija
negre-verzui, in mijlocul fagilor încă inginerul losif Peşitz (fiu de mi- pentru asigurarea vieţii minerilor e Angajament respectat La o serie de clădiri cu par­
pe primul plan. învăţătura partidului
neînfrunziţi, iar culmile Reiezatu- ncr de la Baia Nouă din Banat, ter plus etaj, lucrările de zidă­
lui răsfrîng razele soarelui de pe fost şi el miner) ioţi se bucură că Greutăţi în munca constructo­ rie sînt avansate. De asemenea
oglinzi albe, de zăpadă încă n e r ă z a m venit să-i vedem Citim aceasta rilor în ce pri­ şi la blocurile
biiă de răsuflarea primăverii. in ochii tor. Tinărul inginer Nicolae veşte realizarea A—G, lucrările
Intri pe nesimţite in Uricani. lată, Teslici, şeful sectorului. /, este şi el planului de pro­ După consfătuirea de finisaj inte­
ducţie au fost cu constructorii rior sînt într-un
in faţă, apare Oraşul nou. încă pa- absolveai al Institutului din Peiro- din Valea Jiului
cauzate anul tre­ stadiu destul de
ţin şi sintem între blocurile sale ma- şani, El ne conduce in mină- E mo- cut şi din lipsa avansat. M AGDALENA M ITROFAN,
m a n ev ra n tă la lam in oru l de
jestoase... ____ ______ ._______ ia aici forme din cele mai noi, con­ de documentaţii Cu toate aces­ 650 m m . al C. S. H u n e d o a ra .
crete In această privinţă. . „Şeful" tehnice, care în. tea, planul fizic
Aproape toate ferestrele şi balcoa­ Din carnetul minei, comunistul losif Peşitz, parcă ,U1HI1III!IIIIIII11IIIII1UIIM^ Conştiincioasă şi deosebit d e ,
nele blocurilor sini pline de flori. e prieten de un veac cu fiecare din­ a te n tă , ea contribuie la spori-,
parte au sosit cu mare întîrzie- pe grupul de şantier nr. 6 Pe­
Tovarăşii care mă însoţesc la. drum, ,„ rea ritm ului de lam inare.
re. Anul acesta, datorită schim­ troşani în primul trimestru al
tinerii scriitori locali1 Irimie Sirăuţ, S C f l î î O T U liii tre oamenii pe care îi intîlnim. Toţi IANIS CONSTANTINIDJS,
îl respectă şi se bucură la vede­ bării unor secţiuni, se părea că anului, nu a fost îndeplinit. La şef de echipă la cocseria din
Ana Şoit şi Constantin Clemente, se rea lui. Dacă ar trebui să dau un H unedoara. Echipa sa îşi d ep ă ­
exemplu de disciplină liber consim­ situaţia se va repeta. In cadrul aceasta a contribuit în primul şeşte în fiecare lună sarcinile
extaziază in faţa unei muşcate neo- deşi şi sobru, şi, cu ioate că ochii îi ţită, mi se pare că cel mai bun ar de plan.
fi acela al minerilor. consfătuirii, discutîndu-se şi a- rînd faptul că aprovizionarea
bişnuit de mari, încărcată de flori trădează o fire delicată, în adincul
Pentru a irece de la un orizont ceastă problemă, reprezentanţii cu materiale a şantierului a fost
roşii, de la fereastra unui miner, lor pilpiie expresia unei puternice vo- la aîlul, ne folosim de puţ.
In noul orizont puşcăturile ră­ I.S.G.A.S. s-au, angajaT să pre­ defectuoasă, neritmică. De pildă,
Pare un steag viu, arboraI acolo inţe şi siăpîniri. de sine. De altfel, sună înfundat de la zeci de
metri depărtare. Parcă geme pă- dea pînă la începutul lunii a- a lipsit de pe şantier mai bine
sus, in balcon. Dar muşcate roşii sa acest amestec de duioşie molcomă miniul in surdele bufnituri, mina o-
mului îi descătuşează energiile ză­ priiie proiectele pentru 2 0 0 apar­ de 3 săptămîni cărămida. Deşi
văd şi la alte balcoane, la zeci de şi dirză bărbăţie, pluteşte în ochii
tamente. situaţia' a fost cunoscută de
balcoane. Tinerii mei însoţitori, por- tuturor minerilor. De aceea mă cu­
¦ Angajamentul a fost respectat. conducerea Trustului regional,
rând de la a c e s t'fapt, dau 'un nou prinde un sentiment puternic cind
De curînd, pentru şantierul Li- totuşi, aprovizionările au fost
titlu Uricaniului, numindu-l in spirat) . mă gindesc că nouă, scriitorilor de
vezeni-Petroşani s-au primit întârziate. Din această cauză, la'
„Oraşul muşcatelor roşii''. astăzi, ne siă in faţă sarcina grea, proiectele pentru trei blocuri a o serie de case B.U.M. lucrările
Nu-mi pot reţine zborul ginduri- dar nobilă, de a exprima în opere cîte 32 apartamente fiecare. de zidărie sînt rămase în urmă.
lor... Ce a fost aici acum 15 ani?... de aria desăvirşite, frumuseţea şi mă- găzuite în adine de zeci de mit de Noile proiecte prevăd ca la fie­ Deficienţe în aprovizonare s-au
Nimic / Poate citeva bordeie, in ca- reţia sufletească a acestor oam eni! milenii. Din abataje, pikhamerele răs­ care bloc să se construiască făcut simţite şi la alte materiale
re nişte oameni uitaţi de lume hă- Am intrat in mină prinir-o gale- pund cu ciocăniturile lor mărunte,
lâduiau în tovărăşia primitivismului. rie de coastă. Străbatem întorto- muşcînd din peretele lucios de căr­ cîte 26 apartamente cu 2 ca­ ca lemn de şarpantă, ţiglă, che­
mere şi 6 apartamente cu 3 ca­ restea1, conductori inteng etc.
Tot ce cuprinzi cu ochii e nou, da- . chialele galerii. Ventilatoare puter- bune. S în t' adevărate „mitraliere" ale mere şi dependinţe. La etajul Dar pe lîngă aceste deficienţe,
păcii (poate în curînd nu vor mai
toriiă partidului celor ce muncesc, ,'nice sorb„ prin tuburile groase ae- exista pe pămint decît asemenea mi­ trei se prevede amenajarea unei au existat şi mai există încă
traliere...). Minerii „oraşului muşca­
Şi orăşelul şi şoseaua asfaltată, pe rut vid a i, inlocuindu-l cu altul telor roşii" le rninuie cu siguranţă uscătorii. Blocurile vor avea 3 lipsuri în cadrul şantierului în
şi calm, siguri pe viitorul lor.
care la fiecare oră irece 'autobusul, proaspăt. In abataje, sclipitul negru etaje. mod deosebit legate de organi­
HARALAMBIE ŢUGUI
şi clădirile exploatării, şi aceşti mi- al cărbunelui filtrează lumina lămpi- Deosebit de important este şi zarea munc-ii. Aşa, se explică
-AaTn- FAX naV n/'V ' VA/' 'nî
neri mai tineri sau mai virsinici in- lor, împrăştiind-o apoi pe feţele noa- faptul că a pa Momentele ou 3 V. FURIR
Uluiţi in drum, care nu mal poartă 'sire, mai bogată. camere au un preţ de cost de (Continuare în pag. 3-a)
50.000 lei, cele cu două camere
? Vv