Page 42 - 1960-04

Pag- 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr 164 9

Aşa a rămas el în amintirea poporului ffla im a M ffisiează
ex em p lu l H u n ed o a rei
Mare? am$un modest

v W A V V V W W -*

C unoscutul scu lptor sovietic cet. Lenin scria to t tim p u l cu rs ă e x p l i c t u t u r o r c i n e e s t e Zlatna, această mică aşe­ ...In uzină stăm de vorbă
H. A ltm an a avu t în piai 1920 capul p iu it p leca t deasupra zare din Munţii Apuseni, al­ cr inginerii care predau Ia
fericirea să m odeleze un bust piesei aşa incit i se vedea în acesta“. Soarele pătrundea tădată oropsită, s-a trezit la aceste cursuri, cu muncitorii
al lui V la d im îr îlici Lenin. El special frun tea. „D acă mimaţi o viaţă nouă. Uzinele me- şi maiştrii care le frecventea­
a observat tim p de şase săp- poza, lucrarea ar m erge m u lt prin ferea stră şi usca argila. tailurg-ico-chirmice ce-şi pro­ ză. Toţi sînt entuziasmaţi şi
filează semeţ coşurile pe ce­
tă m în i cum lucrează Lenin, m a i rep ed e“, — i-a m spu s !M e r e u t r e b u i a s - o u m e z e s c . rul senin al Zlatnei, se dez­ dornici de a continua cu suc­
voltă pe zi ce trece tot mas ces acest frumos început.
cum d iscu tă cu prieten ii, cu vi- lui V ladim ir îlici. D ar el n -a In tru cît V ladim ir îlici nu-m i mult. Aici, pulsează neîntre­
zitatorii, a stu d ia t m im ica lui vru t să pozeze, explicîndu -m i: rupt, ca o bătaie de ceasor­ — învăţăm limba romînă,
V ladim ir îlici, gesturile şi m iş- „Ar ieşi ceva forţat, n efiresc“, poza, era m n evoit să m erg în nic. adevărata viaţă a Zlat­
cările lui. A ltm a n nu v a u ita A tu n ci i-a m p ro p u s ca din nei noi. istorie, geografie, matematică,
niciodată farm ecul n espu s al cină în cină să se u ite în di- ju ru l lui, să m ă o p re sc ba la fizică, chimie, ştiinţe natura­
acestui om, blîn deţea şi cordia- recţia m ea, să se p lim b e prin Tovarăşul Aurel Cîmpea- le, desen tehnic, rezistenţa ma­
litatea lui în relaţiile cu oam e- cam eră, lucru cu care el a fo st d r e a p ta , ba la stin g a lui. T o a ­ nu, secretarul comitetului de terialelor, tehnologia materia­
partid al uzinelor, un om în lelor, maşini unelte, şi toate
nii, iar a tu n ci — cin ă a ce st lu ­ de acord. P e v r e m e a aceea el tă duşumeaua avea urm e de vîrsta dar cu o fire veselă ne-au devenit aşa de dragi
cru era necesar — severitatea şi energică, este bucuros în­ că mare lucru să se întâmple
şi e x i g e n ţ a l u i n e c r u ţ ă t o a r e a - .,,niill!i!l!!!!ll!ll!llllllllll!!lllll^ picioare m în jite cu argilă. totdeauna de oaspeţi. ca să scăpăm vreo lecţie —
spun cei cu care stăm de vor­
1M i - a m d a t s e a m a c i t d e g r e u bă.

trebuie să-i fie să suporte tot

tim pu l în cabinetul lui p re zen ­

ţa unui om străin. L -am în ­

tre b a t : „V ladim ir Îlici, v -a m

p lic tis it desigurpînă peste

tît fa ţă de el însuşi cit şi faţă Amintiri despre c a p ? “ Lenin m ă privi cu a ten ­
de alţii.
Lenin ţie şi îm i ră sp u n s e : „Conti-
Au trecu t aproape 40 d e ani
de cină A ltm an a lucrat în ca ­ lucra la cartea „Stîngism ul n u a ţi-v ă m u nca în acelaşi Ne interesăm de oameni, de Şi într-adevăr, sînt mulţi
binetul lui Lenin de la K r e m ­ producţie, de viaţa culturală muncitori care nu absentează
lin, dar el vo rb eşte în că şi a s ­ — boala copilăriei com unis­ ritm , nu vă voi stingheri“. a uzinei. Veştile primite sîpt de la nici o lecţie, care vin
tăzi cu em oţie despre acest e- îmbucurătoare. cu regularitate Ia cursuri. Pe
pisod din activitatea sa, am in- m u lu i“ şi de a ceea p e cit era Pe atunci eu adunam auto­
tin du -şi m ereu noi am ănunte. posibil, nu prim ea vizitatori.
Se ştie că foarte puţini sin t a- El a P rim it atunci num ai o grafe şi de aceea l-am rugat
ceia care au reuşit să -l dese- delegaţie a sindicatelor en-
neze pe V ladim ir îlici după glcze şi o delegaţie de m unci- p e Lenin să scrie cîte ceva — Noi, spune secretarul, losif Bivolarii, Eugen Cotea,
natură, de aceea desenele lui tori germ ani. In afară de a-
A ltm an. în care chipul lui Le- vestea, pe atunci l-a m ai vi- în album ul m eu. El m i-a ră s­ am învăţat în­ Ionică Magda,
nin este redat cu o deosebită sita t Gorkî, Andreeva, K rjija - puns : „astăzi am să scriu nu­ totdeauna lu­ Constantin Ţif,
expresivitate, au o m are va- novslci, S tasova, V laăim irov, m ai num ele meu, îm i ples­ cruri bune de S e c t i e - s c o a l ă l a uzinele Marin Yoicu-
loare artistică. Stalin. De cîteva ori au venit neşte capul după toate aceste
şedinţe“. Această preţioasă ab lescu şi mulţi
alţii, îi vezi în
la siderurgiştii m e t a l u r g i c o-chimice

hunedoreni. De

foaie de hîrtie o p ă strez şi a- E chipa de lăcătuşi condusă de N iţă Vidu de la A telierele aceea Ie urmă­ fiecare luni şi
cum. îm i am in tesc de ziua de centrale-C rişcior, este fru n ta şă în produ cţie. L ucrîn d la con ­
1 M ai 1920. Ca de obicei, am fecţionarea unei colivii de sta ţie, m em brii echipei s-au an ­ rim cu interes fiecare pas, fie­ marţi după-masă ascultând şi
p o rn it 'spre K rem lin , dar cit g a ja t să o term in e cu două zile înainte de term en.
Ia tă ce p o ve ste şte H. A lt- a a ă e jd a K on stu n tin ovn a şi so ­ 'de m ir a t a m f o s t c ă n ici în care succes. Ridicarea nivelului notînd cu grijă tot ce se spu­
cancelaria Consiliului com isa­ In c liş e u : E chipa la lucru. cultural şi profesional al mun­ ne fie despre maşini şi unelte,
rilor poporului, nici in cabin e­ citorilor ne-a preocupat înde­ despre rezistenţa materiale­
m au despre acele zile de ne- ra lui Lenin, M aria Ilinicina. tul lui Lenin nu era nim eni. Consfătuiri cu corespondenţii aproape şi pe noi. N-am ştiut lor. despre numerele întregi şi
u itat cină a lu crat în cabinetul Convorbirile cu m ajoritatea a- M i s-a s p u s l „Lenin este la însă cum1 să începem. Cînd operaţiunile cu numere în­
lui Lenin. cestora aveau loc în prezen ţa s u b o tn ic u l 'de 1 'Mai p e n tr u am avut alegerea comitetului
curăţirea Krem linului“. AM
— Anatoli Vdsilievici Luna- im e a . D a c ă î n c e r c a m s ă i e s aflat că Lenin a cărat grinzi. si cititorii ziarului nostru sindicaif, tovarăşul Şte­ tregi, fie despre corpurile sim­

cearslci a reu şit să -l convingă din cabinet, Lenin m ă o p r e a : D u pă dem o n stra ţie, el a in tra t fan Boureanu, prim-secretar a! ple şi corpurile compuse, fie
pe Lenin să -m i pozeze,, lucru „Puteţi să răm îneţi, tovarăşe în cabinet zîm bind, cu o p a n ­
care pe atunci părea pu r A l tm a n “. E ra u m u lţi c a r e îi glică roşie la butonieră. „S ă r­ In zilele de 6 şi 10 aprilie despre necesitatea informării Comitetului raional de partid, despre apariţia vieţii pe pă-
şi sim plu im posibil atît cereau audienţă, dar p e alţii bători fericite, tovarăşe A lt­ a.c., în oraşul Brad şi în co­ ziarului de către corespondenţii
era Lenin de su praaglom e- m an “. Şi foarte m irat că lu­ muna Miercurea din raionul voluntari cu cele mai importan­ ne-a vorbit amănunţit de ini­ rnînt sau despre alte multe
H chem a el însuşi, trim iţîn ă u - crez, a d ă u g ă : „Astăzi doar e Sebeş, au avut loc consfătuiri te aspecte din viaţa economică
cu corespondenţi, colaboratori şi- cultural-sQciaiâ a oraşului ţiativa oţelarilor de fa Hune­ lucruri noi şi interesante pen­
s ă r b ă to a r e — 1 'Mai“. D u p ă şi cititori ai ziarului „Drumul
socialismului“. Brad. doara. Atunci am înţeles cu tru ei.
cîteva zile am term in at bu s­
rat cu munca. D upă ce autom obilul său. Cu toţi tul. In trîn d în cabin et m -a m La' consfătuirea din Brad au O contribuţie însemnată la adevărat cum lucrează luine- Inginerii uzinei şi profesorii
întîlnit pentru ultim a oară participat 25 de persoane, prin­ reuşita consfătuirii de la Mier­
a m p rim it biletul de in tra - vizita to rii se p u rta egal, glu- c u L e n i n . M i - a f o s t g r e u rs ă tre care tovarăşii Virgil Bocă- curea' au adus-o loan Olteanu. dorenii şi cum ar trebui să de Ia şcolile din Zlatna care
m ă d esp a rt de a cest loc a tît eţ, Ioao Faur, Elvira Ivaşou, Gheorghe Radu, loan Leleştea-
re in cabinetul lui Lenin de m ea, uneori strecu ra în con- de scum p fiecărui om, acest Ionel Răceanu, Eugen Gorin şi nu, Nicolae Toader, colectivişti, pornim şi noi. Acesta a fost predau Ia aceste* cuburi îşi
loc u n de se sim ţea a tît de viu alţii. Aceştia au discutat despre Molse Stănesc, secretar al co­
la K rem lin am tra n sp o rta t de vorbirile sa le şi o ironie fină. pulsul lum ii noi şi unde m u n ­ conţinutul şi forma grafică a mitetului comunal dc partid începutul. De atunci am rea­ pregătesc bine lecţiile, le fac
ziarului, şi au făcut propuneri Miercurea, Mirón Lazăr, secre­
dimineaţă, acolo argila, m asa iv ii am in tesc că odată, o se- pentru îmbunătăţirea tematicii. tar al comitetului comunal de­ lizat lucruri frumoase. interesante şi atractive, bine
partid Apoidu de Sus, Haritina
de lucru şi sculele necesare, cretară l-a inform at că un In încheierea consfătuirii, tov. Popescu, directoarea căminului — Cînd au aflat că ne-am documentate, ceea ce trezeşte L
oarecare cere să fie p rim it din
Curină, a in tra t în cabinet nou. P robabil că a cest om îl
plictisise a tita pe Lenin incit
Lenin. „B ună ziua. to va ră şe hotărît să deschidem şi la noi interes şi curiozitate din par-

Altm an“. m i-a spu s el sim - o secţie-şcoală, ca la Hune­ tea celor care Ie ascultă, {n ^

piu şi a în cep u t să lucreze. el răspunse zîm b in d : „Tim ite-l doara, muncitorii noştri au felul acesta predă mecanjca şi s
Străduindu-m ă 'să nu-l stin-
gheresc. am început şi eu să /a dracu, — şi a d ă u g ă : dar fost foarte bucuroşi — ne-a rezistenţa materialelor ingine- <

foarte politicos“, spus tov. inginer Teofll Li- rul Ilie Popa, matematica —

m odelez. Liniştea cabinetului O dată m -a întrebat dacă cea m arele făuritor al aces­ Nicolae Macarie, secretar al cultural din Miercurea, cît şi povan, căruia i s-a încredin­ inginerul Constantin Milctoiu,
era doar din cină în cînd în- scu lptu ra la care lucrez nu Comitetului orăşenesc de partid cadrele didactice Vasiie Ur.su ţat responsabilitatea acestor chimia — inginerul Aurel Gu­
treru ptă de soneria telefonu- e ste cu m va „fu tu ristă “ (atu n ci tei lu m i — Lenin. Brad, .a vorbit celor prezenţi din Gîrbova, Eleonora Bădilă cursuri. Explicarea scopului pe şat şi mulţj alţi ingineri ai u- L
lui. U neori, p rin f e r e a s tr ă p ă - fu tu rism u l era la m o d ă ), l-a m din Miercurea, Constantin Tă- care-! urmărim prin această zinei, iar muncitorii acumulea- '
trundeau acordurile unei m u- explicat că m i-am propus să LA HUNEDOARA maş din Apoidu de Sus şi alţii, secţie-şcoată a fost suficientă ză cu sîrg noi cunoştinţe ştiin- >
zici m ilitare. A doua zi Lenin. fac portretu l lui şi că acest care au ridicat probleme impor­
m ijin d u -şi ochii şi fă ră a ri- lucru m i-a dictat cum trebuie
dica capul, se u ită în direcţia a b o rd a tă a ce a stă m u ncă. El D escy/h*?. i¦d»ş/.jeXkkxr*"‘!‘•e»«v.a studioului^ actorului tante privind activitatea de vi­ pentru ca muncitorii să vină ţifice şi tehnice folositoare în >
unde lucram eu şi, făcu o ob- m -a rugat atunci sâ -i a ră te î- amator itor a,,ziarului, a i ¦ . şi să se înscrie care mai de
care pentru a urma cursurile. munca lor practică. |
servaţie. D upă părerea lui nu teva lucrări „fu tu riste“. I-am Tov. loan Ópincaru, instruc­ Deocamdată am deschis doar *
tor a[ Comitetului raional de o singură şecţie-şcoală, la a-
am reuşit să m odelez bine na- a ră ta t cîteva dintre acestea Din iniţiativa Somifetiilui orăşenesc făcut propuneri pentru îmbunătăţirea partid Sebeş, a vorbit în înche­ teliere. Aici, toţi muncitorii Iniţiativa hunedoreniior de 5
P.M.R. Hunedoara şi cU sprijinul Ca­ muncii de viitor. ierea consfătuirii despre necesi­ sînt calificaţi. In celelalte sec­ a ridica niveluj cultural, ştiin- >
sul. I - a m e x p lic a t însă. c ă lu - Şi m i- a s p u s : „N u m ă p r ic e p sei regionale a creaţiei populare, du­ tatea cunoaşterii materialelor ţii avem şcoli de calificare ţiîic şi profesional al munci- >
crarea este deocam dată într- în dom eniul ăsta...“ Lenin su- minică, ( 0 aprilie a.c.. s-a deschis la Tot cu acest prilej a fost expusă publicate în ziar şi a propus care se vor termina prin luna torilor este lăudabilă. Zlatna <
un asem enea stadiu cînd toa- blinia în totdeaun a în m od clubul siderurgiştilor, studioul actoru­ prima lecţie din şirul celor care vor celor prezenţi să serie cît mai iunie. In toamnă, am preconi­ ă pornit pe drumul Hunedoa- \
te trăsăturile sînt redate a- lui amator. In faţa instructorilor bri­ fi prezentate în cadrul studioului pen­ mult ziarului, cuprinzînd aspec­ zat să deschidem secţii-şcoală rei, un drum bun care ar tre- \
proxim ativ. F oarte u im it, m i-a d e o s e b i t c ă s e c o n s i d e r ă „i n - găzilor artistice de agitaţie şi a ac­ tru pregătirea instructorilor brigăzilor te dintre cele mai variate din în toate secţiile uzinei. bui urmat şi de alte între-
r ă s p u n s : „Dar Lunacearslci tivului cultural, de la întreprinderile artistice de agitaţie. viaţa colectiviştilor, muncitorilor prinderi din regiunea noastră. L
m i-a spus că totul se va ter- c o m p ete n t“ în dom eniul artei din oraş, au prezentat programe bri­ G.Á.S. şi S.M.T., cadrelor di­ '\A A A /V r \
m ina în 2-2 zile“. D upă o săp- plastice, poate din conside- găzile artistice de agitaţie de la In cadrul studioului actorului ama­ I. CIOBOTA L
tă m în ă Lenin am in tin du -şi din rentul ca gusturile sale perso- O.S..M. 2, Construcţii metalice ( 6 .S.H.) tor se vor prezenta în viitor (din două dactice, din activitatea sfaturilor
nou cuvintele lui Lunacearslci nale să nu se facă „directive“, şi secţia întreţinere (I.6 .S.H.). in două săptămîni) şi alte formaţii ar­ populare etc.
spuse în g lu m ă : „Astea sîn t In cabinetul lui se afla o lu-
După prezentarea spectacolelor au tistice de amatori din oraşul Hune­
crare a m ea — un bazorelief urmat discuţii prin care instructorii
doara : echipe de teatru, coruri, echipe
al lui H alturin pe care am
de danstiri. solişti vocali şi instru­
p o veştile vîn ă to reşti ale lui g ra va t in scrip ţia „H alturin“. întrecerea dintre gospodăriile agricole colective

A natoli Vasilievici“. Totuşi. Lenin m -a ru gat însă să fac

mentişti precum şi recitatori şi cititori
artistici.
sculptura progresa foarte în- inscripţia m ai cla ră : „trebuie de brigăzi şi-au împărtăşit unii altora

ganHEgagai Creşterea, oilor — o o c u p a ţie re n ta b ilăexperienţa pozitivă acumulată şi au

Să pfanfăm cri mai muSfi pomi fu jury! Creşterea animalelor este o iar pe piaţă au vîndut miei ganizată, hrănită şi întreţinută.
ocupaţie plăcută şi totodată care nu corespundeau pentru Oile au nevoie de o îngrijire
locuitifelor şi locurilor de muncă foarte folositoare. Din experien­ prăsită. Din valorificarea aces­ atentă atît iarna cît şi vara şi
ţa unităţilor agricole socialiste tora, colectiviştii de aici au ob­ mai ales în perioada fătărilor.
Grădinile familiale şi locurile Schema nr. 1 : Pe suprafaţa însorită, viţă de vie compacta- than, London Pepping şi Deli- s-a observat că îmbinarea ar­ ţinut venituri în valoare de O importanţă deosebită pentru
de pe lîngă fabrici şi instituţii unei grădini familiale de 1 . 2 0 0 tă cu căpşuni, coacăzi şi aluni. cious roşu — peri de vară — monioasă a ramurii zootehnice 81.000 lei. In acest an, membrii obţinerea unei producţii mari
care au suprafeţe mici de circa m.p. (24 m. lăţime şi 50 m. untoasă Amanlis şi Magdalena, cu ramura vegetală, contribuie gospodăriei agricole colective de lapte şi lină o are felul ţiră-
1 . 2 0 0 m.p. şi sînt situate în mod lungime), de formă dreptunghiu­ Intre meri şi peri, distantele de verde de to am n ă; Wiliams şi la obţinerea unor venituri din din Beriu, vor dezvolta şi mai nirii. Oile din rasele care cresc
diferit în ceea ce priveşte expo­ lară, slab luminată — se pot plantare 8 / 8 m.. pruni şi caişi Ducesa de Angoulcme şi de iar­ ce în ce mai mari. Crescînd cît mult sectorul ovin. Peste cîteva ia noi produc zilnic 12—15 gra­
ziţia, lipul de sol şi adîncimea planta 9 meri, 3 peri, 3 pruni 676 m„ iar piersici şi vişini nă ; Olivier de Serrese, Gure şi mai multe animale, se poate zile, colectiviştii de aici vor me lînă. Pentru această pro-
apei freatice, se pol cultiva cu şi 3 vişini iar în complect are, a- 574 m. Bergamot, cireşi timpurii — folosi mai judicios timpul de cumpăra 200 oi cu lină semi­ ducţie* animalele au nevoie de
diferite legume, arbuşti fructiferi grişi, coacăzi, căpşuni, zmeură, Früheste der Mark mijlocii; Ra­ lucru, colectiviştii şi întovără- fină. Pentru sporirea şi mai un surplus de substanţe albu­
şi pomi fructiferi. iar pe latura nordică,- aluni. Schema nr. 3 indică felul cum món Oliva şi tîrz ii; Pietrease şiţii au de lucru şi în sezonul' mult a acestora, ei vor opri pe minoide. Iată de ce oile trebuje
Napoleon. Din soiurile de pruni de iarnă, iar producţia vegeta­ cele mai frumoase mieluţe pen­ să primească în hrana lor fura­
In grădinile familiale se cul­ Rîndurile sînt orientate de la se plantează pomii într-o grădi­ se recomandă Renglot d’Aithan lă va creşte prin folosirea în­ tru prăsilă. In acest an, colec­ je variate, de bună calitate şi
tivă de obicei un număr cît mai nord spre sud. Distanţele între nă familială de 850 m.p., lumi­ şi Tuleu gras, din soiurile de vi­ grăşămintelor naturale obţinute tiviştii din Beriu vor valorifica totodată bogate în substanţe
mare de specii de pomi c a : rînduri sînt de 8 m., iar pe rînd şini Mari timpurii, Grişane' şi de la animale. pe bază de contract, 2.000 kg. albuminoide.
meri, peri, pruni, cireşi, caişi, — 6 m. la măr şi păr şi 3 m. nată mijlociu. Aici se vor plan­ Horteilziă, piersici Floare de brinză de oi, 600 kg., lină şi
piersici, în scopul de a se ob­ la gutui, pruni şi vişini. Agrişii ta 9 mori\ 3 peri, 3 pruni, 3 vi­ mai şi Miss Lolo, caişi Timpurii In regiunea noastră sînt con­ circa 250 miei, realizînd astfel In timpul verii, oile trebuie
ţine fructe felurite pentru con­ şi coacăzii se plantează între de Arad şi Gea mai bună de diţii naturale favorabile dez­ venituri de peste 130.000 lei. duse la păşune. Nu se admit
sum în stare proaspătă şi pen­ rînduri la 2 m. şi 1 m. pe rînd. şini şi 3 cireşi. Orientarea rîn­ Ungaria. voltării sectorului zootehnic. pentru păşunatul oilor păşunile
tru prelucrare. In cadrul specie!, Căpşunii se plantează la 70 cm. duri lor va fi nord sud, iar dis­ Păşunile de calitate hună cu o Venituri de peste 60.000 lei umed'e şi mlăştinoase. Pe cît
se aleg de asemenea, soiurile între rînduri duble şi 30 cm. tanţele. de plantare de 8 m, Unde terenul este bo&at în compoziţie floristică variată, cît din creşterea oilor au obţinut posibil să se asigure păşuni us­
cele mai bune, care dau fructe între rînduri simple, iar pe rînd Speciile vor fi intercalate pe substanţe hrănitoare şi umezea­ şi priceperea oamenilor în creş­ şi colectiviştii din Gîrbova, care cate, situate pe înălţimi. In
de calitate şi care au epoci de la 2 0 cm. rînd cu agrişi şi coacăzi, iar în­ lă, vom planta meri altoiţi pe terea şi îngrijirea animalelor au valorificat în anul trecut timpul păşunatului, oile trebuie
coacere cît mai diferite. tre rînduri cu căpşuni şi le­ Doucin sau Paradis şi peri pe determină direct dezvoltarea 2.000 kg. brinză, 600 kg. lină să aibă la dispoziţie bulgări de
. Schema nr. 2 este pentru o gume. sectorului zootehnic. şi peste 100 miei. La rîndul lor, sare. Pentru repausul lor în
Pentru a veni în ajutorul ce­ grădină familială în suprafaţă gutui pentru .că astfel rodesc mai colectiviştii din Pricaz au rea­ timpul amiezii şi nopţii, trebuie
lor care doresc să planteze pomi, de 1 . 0 0 0 m.p., de formă pătrată Schema nr. 4 este pentru o In acest an, colectiviştii dau lizat 35.200 lei vînzînd statului să se amenajeze târle în jurul
arbuşti fructiferi şi viţă de vie şi bine luminată. Pe suprafaţa devreme. o atenţie mai mare dezvoltării 720 kg. lină. fîntînilor, tîrle care se mută'
plantaţie pe lîngă o instituţie sectorului zootehnic. Fiind con­ odată cu schimbarea păşunii.
pe lîngă locuinţe, dăm cîteva ei se pot planta 6 meri, 2 peri, sau sediul unei gospodării co­ Ing. NICOLAE MEZA vinşi că animalele aduc veni­ Venituri la fel de mari din
lective. turi mari, ei au cumpărat pînă creşterea oilor au obţinut şi O importanţă deosebită tre­
scheme de aranjare a pomilor 2 pruni, 2 caişi, 3 piersici, 3 ci­ şi Ing. GH. STANCIU în prezent din fonduri proprii membrii gospodăriilor agricole buie să se acorde creşterii şl
Dintre cele mai recomandate şi din credite acordate de că­ colective din Apoidu de Sus, întreţinerii mieilor şi în special
în g rădini: reşi şi 2 vişini, iar în partea mai soiuri pentru plantat în aceste Staţiunea experimentală tre stat, peste 400 vaci de lap­ Ilia şi din alte gospodării co­ a celor opriţi pentru prăsilă.
grădini sînt merii cje vară te, 6.000 oi cu lină semifină lective. Pe lîngă laptele mamei, ei tre­
Astrahan roşu şi C]ar alb, de horticolă Qeoagiu şi numeroase scroafe de pră- buie să primească în hrană, de
toamnă ; Parmen auriu şi Roşu Aşa după cum prevăd şi la vîrsta de 4 săptămîni, furaje
de Danzig şi de ia rn ă ; Iona- silă. obiectivele întrecerii dintre gosr concentrate. La vîrsta de 3 luni,
Din creşterea oilor, colectiviş­ podăriile agricole colective pen­ mieii se întarcă şi li se asigură
JcH ffît oe GUAMMi f A n n m î - P / a r \ cte tru dezvoltarea sectorului zoo­ ca hrană furaje concentrate şi
tii din regiunea noastră au ob­ tehnic, densitatea oilor la suta păşune de calitate bună. La
p/T r ! ţi'e - ţinut venituri însemnate care de hectare teren agricol, tre-' 3,5—4 luni se separă berbecuţii
au depăşit cu mult valoarea’ buie să fie de 100 capete, din de mioare. Pentru a obişnui
v sk*. ¦J*» P v V ©o muncii investite şi a furajelor care 60 cu lină semifină. Pro­ mieii să folosească in întregime
consumate. Cîteva exemple sînt ducţia de lapte obţinută de la păşunea, în turma de mioare *e
i *' i k ST 12 r *o rh ssPiíí ! în măsură să dovedească că fiecare oaie trebuie să depă­ introduc cîteva oi sterpe, iar în
« co c creşterea oilor este o ocupaţie şească 45 litri, iar producţia turma de berbecuţi cîţiva bă­
Ifiijü lf oo vv ©O f deosebit, de rentabilă pentru de lină semifină, 2,700 kg. Pen­ tăii.
S«jajjfiij-ÜüjjSft! ©o toate unităţile agricole. Aşa, tru a realiza aceste producţii
» $0 ?? vV ' de pildă, colectiviştii din Be- — cum de altfel s-au angajat îngrijind şi hrănind cît mei
sf ISitjIS-Üf ®o riu. raionul Orăştie, de Ia cele multe gospodării colective din
< e ^ VVV Î »/» vŞW CÂPjJftl 560 oi din care peste 70 Iă sută bine oile, vom reuşi să obţi­
» 0 VV vSv sînt ţigăi, au valorificat pe ba­ regiunea noastră — e necesar
V* 3 ză de contract 3.000 kg. b'rînză, nem producţii mari de lapte şi
Q ©o oor vVv ca ferma de oi să fie bine cr- lînă.
•0 », » * \A/ ©O ( o însemnată cantitate de lina,
v*
I¦-o0 © » * ** ip i ®0!j
O
o fe.^&na l eÍsM - Z Z Z Z Z IV iicune ®P!!
l5mi ©o
O 9 tjo o o o o o o o o o o ă a o 0 o L e aerado, fe. f'sma3

--- fCPX‘trca*-u-rFr :zKz--P?\)mvre\u < ©o (
i- MiJiiş tí
a- i— Cct/> ©o
JeAsmo. 7 $ V/z/q CÍQ wg
ctre/ O -A"á¦r li
- piertic o Ce>c! c&a ---- 40m. —... .

Jctk<2/r?& f i