Page 43 - 1960-04

Nr. 1649
Rezultate care trebuie
consolidate
[Urmare din pag. l-a)
de ce la' o serie de echipe, pro­
ductivitatea muncii este scăzută.
'Aceasta, ca urmare şi a slabului
control şi îndrumare din partea
şefilor de lot (ing. V. Stroie
şi G. Constantinescu), şi a mai­
ştrilor.
Era de aşteptat ca în urma
consfătuirii ce a avut loc
luna trecută, conducerea şantie­
rului (ing. V. Badea)., îr) urma
recomandărilor făcute, să treacă
la organizarea muncii echipelor
şi brigăzilor în acord global,
in momentul de fată, deşi con­
diţii sînt, nici o echipă sau bri­
gadă nu lucrează astfel. Desi­
gur că organizînd astfel munca
echinelor, rezultatele privind
realizarea planului ar fi fost al­
tele
Aşa cum prevedea planul, la
sfîrşitul anului trecut trebuiau
date în folosinţă 5 case B.U.AU
cu un total de 2 0 apartamente.
Ele nu au fost terminate şi deci
nici date în folosinţă. Este drept
că aici a intervenitei neînţele­
gerea dintre proiectant, benefi­
ciar si constructor. Constructo­
rul a cerut că duşumeaua din
fag să se schimbe cu duşumea
de brad, din cauză că asemenea
duşumea nu se găseşte pe plan
local şi nici repartiţie nu are.
Propunerea nefiincl acceptată,
duşumelele nu s-au montat nici
acum. Cu toate acestea însă,
nici celelalte lucrări nu s-au în­
cadrat în grafic. Aşa de pildă,
se lucrează şi acum, cînd de
fa nţ casele trebuiau date în fo­
losinţă, la tencuieli şi mozaicuri.
De asemenea, nici zugrăvelile
nu au început.
Este necesar ca în viitor să
se dea toată atenţia respectării
graficului de lucrări, pentru ca
apartamentele să fie date în fo­
losinţa oamenilor muncii la ter­
menul stabilit.
Pe un drum bun
¦ In consfătuirea care a avut
loc cu o lună de zile în urma,
constructorii de pe şantierele din
Valea Jiului au fost aspru cri­
ticaţi pentru lipsa de preocupare
privind• îmbunătăţirea’ calităţii
locuinţelor. Din discuţiile pur­
tate cu muncitorii de pe şantie­
rul Livezeni-Petroşani, cît si din
constatările noastre,>se poate
vedea o îmbunătăţire substanţia­
lă a calităţii construcţiilor. In
mod deosebit, zidăria la casele
cu 4 apartamente, executată in
acest an, este bună, cu rosturi
egale şi dreaptă. De asemenea,
o atenţie deosebită se dă şi îm­
bunătăţirii calităţii tencuielilor.
Roade ale muncii
entuziaste
; (Urmare din pdg. l-a)
în vederea exploatării steatitu-
iui, mărirea parcului de vago-
rieţi de transport pe galerii şi
abataj, terminarea deschiderii a
încă unui orizont la mina prin­
cipală Lelese. S-au luat de a-
semenea măsuri privind siste­
matizarea transportului în mină
şi funicujar precum şl a' siste­
matizării reţelei de aer compri­
mat, măsuri privind selecţiona­
rea în bune condiţîuni a steati-
tului şi transportul lui ş.a. Intro­ maniei occidentale, creditat cu
ducerea normelor cu motivare
tehnică ne-a ajutat să scoatem
în relief timpii neproductivi în
abataje şi să organizăm de aşa
natură procesul de producţie în-
dît muncitorii în abataje să nu
reclame lipsă de scule, aer com­
primat, lemn de mină, etc.
Plenara G.@. al P.M.R. din
3 d decembrie 1959 a trasat în ­
treprinderilor noi sarcini privind
îmbunătăţirea activităţii tehnico-
economlce pentru anul 1960.
Colectivul de muncă al între­
prinderii noastre a analizat prin
prizma documentelor plenarei
posibilităţile de care dispune şi
a stabilit măsuri tehnico-organi-
zatorice în vederea realizării
planului de stat pe anul 1960.
care faţă de anul 1959 este mai
mare cu 40 la sută.
Gunoscînd linia pe care tre­
buie să ne axăm activitatea pen­
tru realizarea planului pe anul
1960, colectivul nostru de mun­
că, îndrumat de organizaţia de
partid, a muncit în aşa fel în-
cît planul de producţie a fost
îndeplinit ritmic. Acum, la sfîr-
şit de trimestru, putem raporta
depăşirea planului de producţie
Ia talc brut cu 3,7 la sută, iar
la talc mărunt cu 1,4 la sută.
De asemenea, am redus preţul
de cost în lunile ianuarie şi fe­
bruarie cu 0,5 Ia sută.
Gu ocazia decernării drapelu­
lui de producţie pe ramură de
producţie întreprinderii noasjre,
ne-am angajat să ne îmbunătă­
ţim şi mai mult activitatea, pen­
tru a menţine şi pe viitor acea­
stă înaltă distincţie în mijlocul
colectivului nostru.
In ce priveşte calitatea muncii,
echipa lui Ştefan Nitsch I este
fruntaşă pe şantier. La fel lu­
crează şi echipa de tencuitori
condusă de Glas Baltazar.
Dar în ce priveşte lucrările de
instalaţii şi în mod deosebit la
cele electrice, nu s-au depus
toate eforturile pentru îmbunătă­
ţirea calităţii lucrărilor. Din a-
ceastă cauză, la blocurile B,U.M.
instalaţiile electrice au fost de
proastă calitate. Astfel că, după
executarea tencuielilor interioare,
a fost nevoie de demontarea tu­
bului bergman şi montarea al­
tuia nou. Dacă s-ar fi luat mă­
suri pentru ^punerea de şipci la
turnarea plăcilor de beton, care
să evite ulterior spargerea., pen­
tru montarea tubului bergman,
această lucrare ar fi fost 'de
bună calitate. Aşa stînd lucru­
rile, ne întrebăm cum va justi­
fica conducerea şantierului ma­
nopera şi materialul consumat
în ^plus, din cauza proastei ca­
lităţi a muncii ?
Lucrări de proastă calitate se
observă şi la’ instalarea con­
ductorilor inteng, care sînt la
suprafaţa temeliei cît şi la mon­
tarea dozelor, care nu sînt bine
îngropate în zid.
Toate aceste deficienţe pot şi
trebuie să fie remediate.
Sursele de economii
nu s-au epuizat
Şi în ce priveşte gospodărirea
materialelor pe şantierul Live-
zeni-Petroşani, s-au luat o serie
de măsuri. Materialele sînt ma­
nipulate şi depozitate cu mai
multă grijă. Risipa a fost înlă­
turată în mare parte.
Dar economiile realizate pe
şantier nu sînt în măsură să
mulţumească. La tencuieli şi mai
ales la cele de la blocurile
A—G, tencuiala nu este unifor­
mă şi deci se consumă mai mult
mortar.
Rău este că evidenţa consu­
murilor de materiale se ţine încă
defectuos. Gu toate recomandă­
rile făcute, nici pînă în prezenl
pe şantierul Livezeni nu s-a in­
trodus fişa limită de materiale.
De asemenea, conducerea şan­
tierului nu a găsit cu cale să
analizeze pînă în prezent posi­
bilităţile existente pentru a îm­
brăţişa iniţiativa constructorilor
din Hunedoara de a realiza la
fiecare 24 de blocuri, un bloc
din economii.
¦?r
Faţă de anul trecut, situaţia
pe şantierul Livezeni-Petroşani
s-a îmbunătăţit mult. Gu toate
acestea, aşa cum am arătat, mai
persistă încă unele deficienţe.
Pentru remedierea lor, conduce­
rea şantierului va trebui să ia
măsurile corespunzătoare. De
asemenea, conducerea T.R.C.H.
are datoria să asigure şantierul
cu materiale în mod ritmic şi
în cantităţile solicitate.
Gancolarul Adenauer al Ger­
titlul de neinvidiat de „campion
al războiului rece“, şi-a încheiat
recent un turneu de mai multe
săptămîni în Statele Unite ale
Americii şi Japonia. înainte de
a ne referi la bilanţul acestei
călătorii e bine să reproducem
un pasaj din ziarul vest-german
„Die Welt“ din Hamburg, care
scria următoarele în preajma că­
lătoriei lui Adenauer în S.U.A.
şi Japonia : „Cancelarul duce
cu sine o grea povară... El tre­
buie să conteze pe faptul că noi
(R.F.G. — N.R.) nu sîntem con­
sideraţi numai revanşarzi şi an­
tisemiţi, ci şi militarişti învete-
raţi, ca urmare a proiectului pri­
vind bazele vest-germane în
Spania“. Şi pe bună dreptate,
nu se poate spune ca ziarul
vest-german a greşit cîtuşi de
puţin. Dimpotrivă, la cele scrise
de ziar se mai poate adăuga fe­
brilitatea cu care este refăcut
în Germania occidentală Wehr-
machtuil nazist, seninătatea cu
care oamenii de stat şi politici
din R.F.G. etalează pretenţii te­
ritoriale pe seama vecinilor ei
şi altele.
încercările „bătrînului şi obo­
sitului“ cancelar, cum l-au nu­
mit ziarele, de a apare în faţa
poporului american drept păzi-
tuşi ad' epap'uj 'ţ.innnuţ,.inta. Faptul Scă a afirmat public cancelarul ^că
Adenauer s-a plîns ,în toate dis­
cursurile sale de „timpurile gre­
le“, că „situaţia politică inter­
naţională este extraordinar de
critică şi primejdioasă“ a fost
pur şi simplu ridicol. Şi aceasta
deoarece doar cu cîteva luni în
urmă poporul american a avut
prilejul să-l cunoască în persoa­
nă pe Nikita Sergheevici Hruş-
ciov, solul păcii, cum a fost el
denumit atunci în America', că
chiar în timpul din urmă alte
şi alte evenimente pe linia des­
îndrăgostiţi
I m p u n ă t o r u l c l u b a l ’s i d e r u r ­ Ne p o fteşte cu politeţe înăun­
g ic ilo r hune doreru, a ce a stă m o ­
num entală operă de artă îţi im ­
pu ne de la în cep u t re sp e c t şi
adm iraţie. Urci cu em oţie sc ă ­
rile de m a rm u ră ale acestui lă ­
caş de cu ltu ră şi, fă ră să vrei,
te g în d eşti la co n stru cto rii lui
şi la cei oare, du pă o si de
m u ncă la furnale sau oţelării,
vin aici să -şi p etrea că tim p u l
liber ciţin d din M aiakovski sau
Gorki, din Beniuc sau Francisc
M unteanu, or să joace o p a rti­
dă de şah sau să vizioneze un
film .
Pe holul din spre in trarea în
sala de lectură a bibliotecii,
cîţiva m uncitori s-au o prit şi
adm iră haina cu care este îm ­
podobit unul din pereţii acestui
hol. E o h aină a rtistic ă care te
in vită s-o cercetezi, s-o a p re­
ciezi; o haină lucrată cu m igală
şi cu m ult sim ţ artistic de că­
tre oţelari, furnalişti, co c sa ri;
e expoziţia cercului de artă
plastică a clubului siderurgişti-
lor.
D ar ceea ce adm iră oaspeţii
clubului aici! este doar o fărî-
m ă, un crîm pei din m unca en ­
tu ziastă şi pasion antă a celor
c a r e rs - a u î m p r i e t e n i t p o a t e
pen tru întreaga viaţă cu pen e­
lul şi p aleta.
P en tru a le cunoaşte p asiu ­
nea, preocupările, gîndurile şi
sim ţăm intele, să in trăm cîteva
m o m en te în atelierul lor de lu­
cru. P entru aceasta va trebui
insă să coborîm în vechiul oraş
al H unedoarei şi să căutăm bă-
trînul club a siderurgiştilor u n ­
de de ani de zile, în tr-o în că­
pere m odestă, lucrează şi se
form ează m em brii cercului de
a rtă plastică. Aici, în în căperea
aceasta legată de trupul m a ­
relui com binat al Hunedoarei,
un colectiv de vreo 30 de în ­
drăgostiţi ai penelului şi p a ­
letei au reuşit să-şi cultive în ­
clinaţiile lor şi să se im pu n ă
atenţiei iubitorilor de artă
plastică.
Cel dinţii care ne intîm pină
este profesorul acestor în dră­
gostiţi, tovarăşul B ranăis Emil.
sĂnŢi m
A. EIDELNANT : Teorii burgheze asu­
pra banilor, creditului şi finanţelor.
292 pag. - 7,65 lei.
A. S. KONSON: Eficacitatea econo­
mică a tehnicii noi.
432 pag. — 9,50 lei.
G. GRUICI, S. HARTIA : întărirea
economico-organizaţorică a gospo­
dăriilor agricole colective.
296 pag. — 9,55 lei.
SAVESCU MUGUR: Modulaţia de
frecvenţă. („Radio").
140 pag, -f- 2 scheme în afara
textului 3,15 lei.
Un iurneu
a: „războiului rece
tinderii s-au adăugat importan­
tei vizite a şefului guvernului
sovietic în S.U.A. (amintiţi-vâ
de misiunea de pace a lui N.
S. Hruşciov în Indonezia, India,
Afganistan şi Birmania, vizita
lui Nikita Hruşciov în Franţa.
Este limpede pentru ori­
cine că strădaniile făcute de A-
denauer de a „contesta“ destin­
derea încordării internaţionale
îşi au explicaţia în efortul pe
care-î fac cercurile conducătoare
de la Bonn de a-şi masca, de
a-şi ascunde acţiunile lor împo­
triva păcii mondiale, împotriva
tratativelor ce se duc pentru so­
luţionarea realistă a probleme­
lor internaţionale actuale. Ader
nauer a mizat mai ales pe tor­
pilarea apropiatei conferinţe la
nivel înalt de ia Paris, el ţi-
nînd cu dinţii, după cum se ştie,
ca actuala situaţie anormală e-
xistentă în prezent în Berlinul
occidental să nu se schimbe şi
să nu se încheie Tratatul de
pace cu Germania’. Nu degeaba
„conferinţa la nivel înalt îmi
provoacă, deseori dureri de cap".
Poporul american cunoaşte
însă prea bine oolitica pe care
o promovează cercurile condu­
cătoare de la Bonn. Nu degeaba
sub semnătura lui Adenauer în
Garlea de aur de la Galeria Na­
ţională din Washington au ă-
părut zvastici şi a fost nevoie,
ca Departamentul de Stat să
ceară scuze cancelarului pentru
această acţiune împotriva sa. E
şi acesta un fel de a-ţi mani-
DRUMUL SOCIALISMULUI
tru şi ne explică pe larg fieca­
re am ănunt.
La ora aceasta de după-a-
m iază, în atelier se lucrează
intens. C ele 154 de lu crări p r e ­
văzute pentru expoziţia biena­
lă vor trebui term inate. In a-
fără de aceasta, num eroase alte
lucrări vor fi pregătite pentru
expoziţia artiştilor plastici care
rs e v a d e s c h i d e l u n i l e v i i t o a r e l a
Deva.
D ar la ce lucrează în p rezen t
artiştii am atori ai cercului plas­
tic ? în a in te de a ră sp u n d e la
această întrebare, m erită să
facem o re m a rc ă : trăsătura
caracteristică a tuturor lucră­
rilor o constituie concepţia să ­
n ă to a să şi. te m a tic a a ctu a lă —
contem poraneitatea.
In atelier găsim pe m u lţi ti­
n eri la lucru. Ia tă -l p e lam in a-
torul Nicolae Brehui lucrînd cu
m igală la „P eisaj in du strial“,
un peisaj lum inos, plin de sen ­
sibilitate. Alături, lăcătuşul
H am pel Henrich face ultim ele
retuşuri la un p o rtret al m a i­
strului oţelar Ştefan Tripşa,
Erou al M uncii Socialiste, in
schiţă are o altă te m ă : „Şarje
la fu rn a l“. 'M astaloş R adu, m e ­
canic la cocserie, d u p ă cîte am
aflat, a făcut cel m ai m are p ro ­
gres în însuşirea m ăiestriei p e ­
nelului. C ocsar fiind, e şi firesc
ca tabloul la care lu crează să
re fle cte m u n ca şi v ia ţa cocsa-
rilor. F eket N ăzărel, zidar şa-
m otor, lucrează paralel la m ai
m u lte ta b lo u ri: „O ţelari la sul“,
,,î n a i n t e d e ş a r j ă “ , „ R e p a r a ţ i a
cuptoarelor“. T oate tablourile
??i#; __ SÉ
festa ostilitatea faţă de cineva,
de a-i arăta ce gîndeşti despre
el. Nici în cadrul cercurilor con­
ducătoare americane nu se poa­
te spune că Adenauer a găsit
deplină înţelegere deoarece, du­
pă cum se ştie, preşedintele Ei­
senhower şi-a exprimat anterior
ideea că situaţia din Berlinul
occidental este anormală şi ea
reclamă o soluţie acceptabilă
pentru toate părţile. In aceste
împrejurări nu stîrneşte nici un
fel de uimire faptul că comuni­
catul comun dat publicităţii du­
pă vizita lui Adenauer în S.U.A.
este redactat în termeni destul
de vagi. Apare astfel cu totul
justificată ironia făcută de un
ziar vest-german care scria zi­
lele trecute că dacă ar fi ca A-
denauer să aleagă pe preşedin­
tele S.U.A. şi pe ministrul sări
de Externe atunci el s-ar pro­
nunţa cu siguranţă pentru... Tru­
man şi Acheson, cunoscuţi pro­
povăduitori ai „războiului rece“,
care s-au pronunţat chiar foarte
recent împotriva’ Uniunii Sovie­
tice şi a celorlalte ţări socialiste.
Reiese lesne în acest fel la cine
a găsit înţelegere cancelarul A-
denauer în Statele Unite. Pe
bună dreptate, observatorii o-
biectivi âu arătat că Vizita lui
Adenauer în Statele Unite a o-
ferit încă o demonstraţie (dacă
mai era nevoie!) a politicii pri­
mejdioase, de război rece şi de
torpilare a oricăror eforturi in­
ternaţionale pe linia destinderii
practicată într-o măsură consi-
i şi palete
'sînt p ă tru n se de o p tim ism şi
de o autentică personalitate.
Lada Ludovic şi G aidoş Vasile
sîn t nu num ai elevi ai aces­
tui cerc. Ei au deven it şi p ro ­
fesori. Unul conduce o „filială“
a cercului la cocserie, iar celă­
lalt una la m in ele din Teliuc.
D e d a ta aceasta, ei sîn t în aş­
tep ta rea orei de teorie. Condu­
cătorul cercului le va vorbi des­
pre „perspectivă“.
E ste evident şi trebuie subli­
niat efortul tuturor acestor p a ­
sionaţi ai artei, ei înşişi m u n ­
citori ai m arelui com binat, de
a p ă tru n de în viaţa şi preocu ­
pările m uncitorilor siăerurgişti,
de a reflecta cu aju toru l artei,
eforturile acestora în construc­
ţia H u nedoarei noi.
L egătura aceasta trainică şi
perm anentă a m uncitorului ar­
tist cu producţia, cu oam enii,
dau creaţiei lor vigoare şi p ro s­
p eţim e , o îm b o g ă ţesc m ereu şi
o fac m ereu actuală, educativă.
F a ţă de m u n ca e n tu zia stă şi
pasion ată a acestor oam eni, ca­
re p e lin gă lu crările p e care le
execută au în fru m u seţa t aleile
com binatului cu panouri ce in ­
cintă privirea, care au realizat
întreaga pavoazare a com bina­
tului, com itetu l sindicatului a
răm as însă dator.
Printr-o grijă m ai m are faţă
de asigurarea cu cele necesare
bunei fun cţionări a cercului, a-
m atorii huneăoreni vor putea
crea lucrări de o şi m ai bună
valoare artistică, pe care com i­
tetu l sindicatului le va pu tea
valorifica cu su cces p en tru în ­
frum useţarea m arelui com binat.
G. FLORIN furnaliştii cu mai puţină expe­
•assay
derabil sporită de către revan­
şarzii vest-germani.
După ce şi-a încheiat turneul
în S.U.A. cancelarul Adenauer
s-a deplasat apoi în Japonia. Si­
tuate la o mare distanţă una de
alta, Germania occidentală şi
Japonia sînt, deşi pare parado­
xal, foarte apropiate. Apropiate
prin politica ostilă păcii pe care
o promovează unele cercuri din
aceste ţări. Pentru a nu mai da
Ioc la unele îndoieli în această
privinţă, Adenauer a declarat
deschis că „R.F.G. şi Japonia
nu trebuie să permită ca să fie
induse în eroare ( 1 ) prin decla­
raţii permanente despre slăbi­
rea încordării“ şi, în consecinţă,
a făcut apel la... intensificarea
încordării internaţionale. Din
partea fasciştilor japonezi can­
celarul s-a bucurat ele o primire
ca pe vremea cînd era în floa­
re axa „Berlin-Tokio“. Pe aero­
port el a fost întîmpinat cu stea­
guri fasciste cu multe zvastici.
De asemenea, s-au răspîndit în
sute de exemplare manifeste în
care cancelarul era denumit
„marele camarad al frontului
internaţional anticomunist“. Se
pare că această primire a făcut
foarte multă plăcere lui Ade­
nauer, observatorii remareînd
tendinţa evidentă a cercurilor
conducătoare din cele două ţări
de a reface scheletul fostelor
axe pe care istoria le-a aruncat
la lada" de gunoi.
După cum lesne se ve’de, tur­
neul lui Adenauer în Japonia şi
Statele Unite a fost un turneu
tipic al „războiului rece“, în
concordanţă cu politica ostilă
păcii pe care o promovează în
mod consecvent cercurile con­
ducătoare din Germania' occi­
dentală. Acestea, după cum se
vede, nu vor în nici un chip să
ţină seama de destinderea care
se conturează în zilele noastre
în situaţia internaţională. fv->:
Pag. 3
CU ACELEAŞI
Folosesc mai raţional
volumul util al furnalelor
Hotărîţi să traducă în fapte producţie, s-a întreprins o ac­
prevederile plenarei C.C. al ţiune de sprijinire a echipelor
P.M.R. din decembrie anul tre­ cu realizări mai slabe pentru
cut privind realizarea unei pro­ ca ele să se ridice la nivelul
ducţii sporite de metal, furna- realizărilor medii ale echipelor
liştii Combinatului siderurgic fruntaşe.
din Hunedoara se preocupă în­
deaproape de folosirea mai ra­ Măsurile aplicate s-au soldat
ţională a volumului util al fur­ cu succese de seamă. La fur­
nalelor. Pe baza unor propuneri nalele vechi de pildă, s-a pro­
de măsuri tehnico-organizato- dus în primul trimestru al a-
rice concrete făcute de furna­ nului, în medie zilnic pe fieca­
lişti în şedinţele organizaţiilor re m.c. volum util de furnal,
de partid şi sindicale, s-au adus cu 50 kg. fontă mai mult decît
anul acesta însemnate îmbună­ prevedeau sarcinile de plan. Şj
tăţiri în procesul de producţie. la furnalele noi s-a realizat in
primele trei luni din acest an
Printre perfecţionările proce­
sului tehnologic de elaborare un indice de utilizare cu 4,3
a fontei, remarcăm : introduce­
rea mecanizării încărcării pră- la sută mai mare decît cel pla­
jitoarelor de minereu, mărirea
capacităţii arzătoarelor pentru nificat. •
încălzirea cauperelor de la fur­
nalul nr. 6, punerea in funcţie Folosind mai raţional volu­
a unei instalaţii centrale de
alimentare cu aer pentru com­ mul util al agregatelor, furna­
bustie la cauperele furnalului liştii h'unedoreni au produs
nr. 4 etc. Este’ demn de remar­ peste plan de la începutul a-
cat şi faptul că prin îmbună­ nului o cantitate de fontă echi­
tăţirile aduse cauperelor, atît valentă cu fonta necesară pen­
la furnalele vechi cît şi la fur­ tru fabricarea a 4.479 tractoare
nalele noi, temperatura aeru­ U.T.O.S.-26. In acelaşi timp,
lui cald insuflat in furnale a fost cheltuielile de producţie au fost
ridicată faţă de anul trecut cu mult reduse faţă de plan.
80—100 grade Celsius. Pentru Trebuie subliniat faptul că,
cu toate realizările obţinute,
rienţă. s-au organizat cursuri mai sînt încă multe rezerve ca­
de minim tehnic. La furnalele re pot fi puse în valoare. Colec­
vechi, unde s-au obţinut anul tivul secţiei a Il-a furnale în­
trecut rezultate mai slabe în deosebi, a cîştigat anul trecut
o experienţă bogată în ce pri­
veşte sporirea indicilor de utili-'
zare a furnalelor. In ultimul
timp însă, s-a constatat că a-'
ceastă experienţă nu este pe
deplin valorificată. Realizările
medii zilnice ale furnaliştilor de
la secţia I-a au întrecut cu
mult în anul acesta realizările
celor de la secţia Il-a furnale.
¦numom PMB8 AMUL BL
14 APRILIE 1960
PROGRAMUL I: 7,15 Muzică
uşoară ; 8,00 Din presa de as­
tăzi ; 8,30 Concert de diminea­
ţă ; 9,00 Muzică de cameră ;
9,38 Melodii populare romîneşti;
10,00 Drumeţii veseli (reluare);
11.30 Reportaj ; 12,35 „Răsună
cîntecul nostru pionieresc“1;
13,05 Din folclorul popoarelor ;
14,40 Program de muzică voca­
lă şi instrumentală; 15,10 Cu
cîntecul şi jocul pe meleaguri­
le patriei; 15,50 Muzică din
operele lui Donizetti; 16,15 Vor­
beşte Moscova!; 16,45 Cîntece
de compozitori indonezieni;
17.30 Tinereţea ne e dragă ;
18.30 Almanah ştiinţific; 19,05
Tribuna radio.
Exteriorul uzinei de fire PROGRAMUL n : 14,30 Pro­
şi fibre sintetice Săvineşti. gram’ emis de studioul regio­
nal Craiova; 15,00 De toate
7EHEHgTOBBgriEE pentru toţi (reluare) ; 15,30
„Cînt cu tine“ — program de
14 APRILIE 1960 muzică uşoară; 16,30 Cîntecul
DEVA : M izera b ilii; ALBA IU- şi jocul popular în creaţia com­
L IA : P atru paşi în n o r i; T ele­ pozitorilor noştri; 17,30 Sfatul
gram e : BRAD : T oren tu l; HU­ medicului: Acţiunea calmantă
NEDOARA : T elegram e; H A­ şi excitantă a alimentelor; 18,05
ŢEG : Secretul cifru lu i; ILIA : Muzică populară romînească :
Fata cu u rcio ru l; ORĂŞTIE : 18.30 Cintece pentru pace şi
Luna de m ie r e ; Ceasul s-a o- prietenie; 19,00 Să învăţăm
p rit la m iezu l n o p ţii; S E B E Ş :
Fata în n e g ru ; P E T R O Ş A N I: limba rusă cîntind ; 19,30 Gos­
Trei fete la tim o n ă ; P orte des podari, iniţiative, realizări ;
L illas; SIM ERIA: T oren tu l; 19,45 Interpreţi şi formaţii so­
LONEA : V îrsta d ra g o stei; TE- vietice de muzică uşoară ; 20,30
IU Ş : O întîm plare extraordina­ Emisiune literară: învăţătura
ră ; Z L A T N A : Omul cu p a n ­ leninistă despre literatură şi
taloni scurţi; APOLDU DE SUS: artă; 21,15 Concert de muzică
O în tîm plare extraordinară. indoneziană; 21,45 Părinţi şi
copii.
m m m m m om im k
BULETINE DE ŞTIRI: 5,00,
PENTRU 24 ORE 6.00, 7,00, 11,00, 13,00, 15,00,
17.00, 19,00, 22,30, 23,52 (pro­
Vreme schimbătoare, cu cerul noros. gramul I), 14,00, 16,00, 18,00,
Viul potrivit din sud-vest şi vest. Tem­ 21.00, 23,00 (programul II).
peratura, ziua între 16—21 grade, iar
noaptea între 6 — 1 1 grade.
. v/^/WA/V)
întreprinderea Plante Medicinale Orăşîie
CUMPĂRĂ
< următoarele plante medicinale ce se pot colecta în această
^ perioadă :
—• Flori de porumbar uscate — 12 lei kg.
— Rădăcini de păpădie usca tă — 6 lei kg.
— Muşchi de stejar — 2 lei kg.
Aceste plante se pot preda de culegători achizitorilor de
plante medicinale, iar acolo unde nu există achizitori, coo­
perativelor din fiecare comună.
Plata cantităţilor predate se face imediat.
Uscarea plantelor se poate face în încăperi uscate, aerisite.
Cetăţenii regiunii noastre sînt chemaţi să sprijine acţiu­
nea de procurare a materiei prime pentru industria noastră
farmaceutică. O contribuţie de seamă trebuie să aducă şcolile
din regiunea noastră, care prin organizarea unor ieşiri cu ele­
vii, pot să colecteze cantităţi însemnate din aceste plante. z
V v w v \ / W s / v' w- v v \ z v v ylv r>„