Page 44 - 1960-04

Pag. 4 D k f ’M r r s n n t A u s w u J i Nf. 1649

nxtsa 3?LE22!

L u c ră rile

Comitetului celor zece

pentru dezarm are

GENEVA 12. Trimisul special sovietice, V. A. Zorin, care i-a

Agerpres, Horia Liman, tran­ atras atenţia asupra faptului

smite : Şi în şedinţa de astăzi că propunerile de principii ale

delegaţii occidentali au conti­ ţărilor socialiste izvorăsc din

nuat să ocolească discutarea Însăşi rezoluţia Adunării Gene­

noilor propuneri ale ţărilor so­ rale a O.N.U. De altfel — a

cialiste. Ca răspuns la invitaţia arătat vorbitorul, delegatul a- Pentru îmbunătăţirea relaţiilor sovieto-turee Succesul expoziţiei industriale
şefului delegaţiei bulgare, N. merican se contrazice pe sine sovietice de la Bagdad
Tarabanov, ca reprezentanţii ţă­ însuşi. Pe de o parte afirmă că - Schimb de vizite între
rilor occidentale să se pronun­ aceste principii nu fac decît N.S. Hruşciov şiA.Menderes- B A G D A D 12 (A g e r p r e s ). — cea m a i fr u m o a s ă ex p o ziţie p e k o ia n “ în ca re su b lin ia ză că
ţe asupra propunerilor făcute să reproducă idbile principale
de ţările socialiste, delegatul ale planului prezentat de N. S.
italian cara/îterizînd planul so­ Hruşciov In faţa O.N.U. — ca­

cialist ca un program de an­ re după cum se ştie au stat la MOSCOVA 12 (Agerpres). Ia vizita în Uniunea Sovietică, TASS an u n ţă: In centrul aten ­ care au avut ocazia să o vizi­ poporul irakian, care a in tîm -
samblu a susţinut totuşi că un baza rezoluţiei Adunării Gene­ TASS anunţă: In ultima vreme la invitaţia preşedintelui Con­ ţiei presei irakiene, se află d e s­ teze pîn ă în p rezen t locuitorii pinat călduros pe oaspetele so ­
asemenea program nu ar con­ rale a O.N.U. — Iar pe de altă la Ankara a avut Ioc un schimb siliului de Miniştri al U.R.S.S., chiderea prim ei expoziţii in du s­ oraşului nostru “. vietic, şi-a d em o n stra t din nou

stitui în mod. necesar un drum parte susţine că propunerile de păreri între părţile sovietică N. S. Hruşciov, a primului mi­ t r i a l e s o v i e t i c e d e la B a g d a d , C om entînd cuvîntarea rostită sentim en tele cordiale şi sincere

direct spre ţelul dezarmării contrazic rezoluţia. şi cea turcă în legătură cu în- nistru al Republicii Turcia, Ad- p r e c u m ş i c u v i n t ă r i l e r o s t i t e d e d e A. I. 'M ik o ia n l a e x p o z i ţ i e , f a ţ ă d e U n i u n e a S o v i e t i c ă .

generale şi totale.. Pe de altă Ultimul vorbitor din şedinţa tîlnirea Ia nivel *înalt a şefilor nan Menderes, în iulie 1960. A. I. M ik o i a n , p r i m v i c e p r e ş e ­ z i a r u l „ S a u t A l - A h r a r “ c i t e a z ă -k

parte, el a recunoscut că pro­ de azi, şeful delegaţiei romîne, guvernelor U.R.S.S. şi Turciei Data precisă a sosirii la Mos­ d i n t e a l C o n s i l i u l u i d e M i n i ş t r i c u v i n t e l e s a l e d e s p r e p a c e ş i B A G D A D 12 ( A g e r p r e s ) . —

punerile occidentale nu sînt Eduard Mezincescu, a precizat în vederea discutării probleme­ cova a primului ministru a! Re­ a l U .R .S .S . ş i A. K . K a s s e m , p r i e t e n i e î n t r e p o p o a r e l e s o v i e ­ T A S S a n u n ţ ă : P o t r i v i t a c o r d u ­

decît nişte „măsuri indirecte“, că noile propuneri prezentate lor privind îmbunătăţirea rela­ publicii Turcia va fi stabilită p r i m u l m i n i s t r u al R e p u b l i c i i t i c ş i i r a k i a n . lui soviet o-irakian, cu privire

care nu fac parte dintr-un de ţările socialiste, sînt deter­ ţiilor sovieto-turceşti şl altor ulterior. irak, la festivita tea inaugurării „M ikoian, scrie ziarul, a su b ­ la colaborarea econom ică şi

plan atotcuprinzător de dezar­ minate de situaţia creată în probleme care prezintă interes La invitaţia guvernului turc e x p o z i ţ i e i . lin ia t c ă p o p o r u l s o v ie tic n u ­ te h n ic ă , la 10 a p rilie a f o s t

mare generală şi totală. comitet. După ce la începutul reciproc pentru ambele părţi. această vizită va fi urmată de Z iarele p u blică foto g ra fiile lui tre şte sincere se n tim en te de se m n a t în tre M in isteru l In d u s­
Delegatul polonez i-a cerut lucrărilor delegaţiile occiden­ Părţile au ajuns la concluzia că o vizită în Turcia a lui N. S. A. I. M i k o i a n ş i A. K . K a s s e m , p r i e t e n i e , a t î t f a ţ ă d e p o p o r u l t r i e i R e p u b l i c i i I r a k ş i A s o ­
ar îi util un schimb de vizite
delegatului italian — fără a tale au încercat să se sustra­ între preşedintele Consiliului de Hruşciov. Data sosirii în Tur­ precu m şi am ple dări de se a ­ irakian, cît şi fa ţă de toate ciaţia Unională „Tehnoexport“
obţine însă răspuns — să ex­ gă prevederilor rezoluţiei Adu­ Miniştri ai U.R.S.S. şi primul cia a preşedintelui Consiliului m ă despre cerem onia inaugu­ popoarele din lu m e“. un contract pen tru acordarea
plice logica acestui „drum in­ nării Generale a O.N.U., ele au ministru al Republicii Turcia. de Miniştri a! U.R.S.S., N. S. rării. Z iarele su bliniază că d es­ de sp rijin tehn ic în vederea
direct“ într-o discuţie care are considerat necesar ulterior să-şi Hruşciov, va îi stabilită mai tîr- chiderea expoziţiei a reprezen ­ D escriind festivitatea inaugu­ efectuării unor lucrări de pro s­
ca scop găsirea măsurilor ce­ reafirme ataşamentul faţă d'e In legătură cu aceasta s-a ta t pentru irakieni un adevărat rării expoziţiei sovietice care pecţiuni geologice pen tru d es­
a a v u t loc la 10 ap rilie, zia ru l

lor mai eficace pentru reali­ rezoluţie. Numai că atunci cînd lealizat o înţelegere referitoare zîu. m itin g popu lar, la care nu lu at „Al-A Ahalt“ scrie că aceasta coperirea de zăcăm inte de fo s­
zarea dezarmării. Vorbitorul a a fost vorba să treacă la apli­ •3-3- p a rte m ii de oam eni. a fo st „m iting la care m u lte fa ţi şi sulf. P en tru efectu area

subliniat apoi caracterul con­ carea practică a rezoluţiei au O nouă acţiune spre întărirea In co m en ta riile lo r. ziarele îşi m ii de persoane au salutat căl­ acestor lucrări vor fi trim işi în
structiv al propunerilor făcute ieşit la iveală diferenţe serioa­ duros pacea şi p rieten ia“. Republica Irak specialişti sovie­
exprim ă adm iraţia faţă de ex­
se de interpretare care au fă­
de ţările socialiste. maşinii de război japoneze poziţia in dustrială sovietică. Ziarul ,,A t-T akaddu m “ publi­ tici. P a rte a so vietică va livra
Şeful delegaţiei americane, F. cut necesară definirea mai cla­ Ziarul „Saut A l-A hrar“ scrie că un articol in titu lat „Excep­ de asem en ea u tilajul şi m a te ­

Eaton, a luat apoi cuvîntul în- ră a însuşi scopului discuţiilor. la 11 a p r i l i e : ,,E x p o z i ţ i a s o v i e ­ ţionala p rim ire făcu tă lui M i­ rialele necesare.
cercînd să găsească o contra­ Măsurile concrete nu se pot o- tică situ a tă în tr-un a din cele
dicţie între noua propunere a pune principiilor — a spus vor­ TOKIO 12 (Agerpres). TASS Comentînd această declaraţie m ai fru m oase regiuni ale B ag­ Deschiderea Conferinţei de solidaritate
ţărilor socialiste şl... rezoluţia bitorul. Ce 'măsuri am putea a lui Akaghi, ziarul „Akahata“
O.N.U. După părerea sa rezo­ adopta dacă refuzăm pînă şi anunţă: Guvernul Kişi a pre­ scrie că grupul unificat a! şefi­ dadului şi organizată m in u nat, a fărilor Asiei şi Africii de Ia Conakry
discuţia despre definirea mai zentat spre examinare actualei lor de state majore se va trans­
luţia ar prevedea elaborarea de precisă a scopului pe care tre­ sesiuni a parlamentului o serie forma. astfel, într-un organ de este o vie ilustrare a succeselor CONAKRY (Agerpres). TASS ţărilor Asiei şi Africii este con­
buie să-l atingă aceste măsuri ? de amendamente la legile ou execuţie a planurilor militaro- econom ice, tehnico-ştiinţifice şi anunţă: La 11 aprilie fa Ko­ tinuarea directă a istoricei con­
măsuri, nu de principii. privire la conducerea apărării strategice ale comandamentului sociale ale Uniunii sovietice. nakry, capitala Republicii Gui­ ferinţe de Ia Bandung, o eta­
Şedinţa a durat două ore. naţionale şi forţelor armate ale S.U.A. Toate aceste acţiuni ale Expoziţia oglindeşte de a sem e­ neea — s-a deschis într-un ca­ pă, pe drumul lung şi nobil pe
I-a răspuns şeful 'delegaţiei Japoniei. Aceste amendamente guvernului japonez, îndreptate nea creşterea şi întărirea rela­ care s-au întîlnit reprezentanţii
urmăresc să extindă împuterni­ spre întărirea maşinii de răz­ ţiilor de prietenie dintre irak dru festiv Conferinţa de solida­ popoarelor aîro-asiatice la Del-
Presa franceză continuă sa sublinieze cirile grupului unificat al şefi­ boi, subliniază ziarul, sînt indi­ şi Uniunea Sovietică spre binele hi, Cairo, Taşkent, Acera şi Tu­
marea însemnătate a vizitei făcută de lor de state majore, să treacă solubil legate de intenţia aces­ popoarelor celor două ţări. E x­ ritate a ţărilor Asiei şi Africii. nis.
sub un comandament unic toa­ po ziţia so vietică de la B agdad,
N. S. Hruşciov în Franfa te cele trei arme şi pe această tuia de a intensifica colaborarea scrie în încheiere ziarul, este Conferinţa de solidaritate a Pe agenda Conferinţei de so­
bază să apropie şi mai mult
PARIS (Agerpres). Săptămî- rii lui N. S. Hruşciov cu cer­ sistemul japonez de conducere a militară japono-amerlcană şi de cu a d ev ă ra t cea m ai b ogată şi
trupelor de cel american. Gu­ a pregăti războiul nuclear.
vernul propune de asemenea să -3îSJi3'

nalele franceze continuă să co­ curile de afaceri din nordul se înfiinţeze o academie milita­ Op sentinţa rapto» lidaritate a ţărilor Asiei şi Afri­
menteze pe larg rezultatele vi­ Franţei, săptămînalul „France ră pentru pregătirea ofiţeri lor cii figurează următoarele pro­
zitai oficiale în Franţa a preşe­ Observateur“ subliniază că pa­ superiori de stat major. bleme ; lichidarea totală a im­

dintelui Consiliului de Miniştri tronii întreprinderilor textile îşi Akaghi, şeful Direcţiei apără­ perialismului şi colonialismului

al U.R.S.S., N. S. Hruşciov, pun mari speranţe în dezvolta­ rii naţionale, a declarat în co­ Protestul partizanilor telegramă, înfierează regimul regional al păcii din Potsdam, în Africa şi Asia (independen­
păcii bulgari Republicii Federale Germane a declarat: In cursul procesu­ ţă, unitate, coexistenţă, dezar­
subliniind uriaşa ei însemnăta­ rea comerţului cu Uniunea So­ misia pentru problemele cabi­ care aruncă în închisoare oa­ lui au fost acuzate nu cîteva mare); problemele dezvoltării

te istorică. vietică. netului de miniştri a Camerei in­ economice în Africa şi A sia:
problemele dezvoltării culturale
Săptărnînalul „France Nouve- Intr-un alt articol, săptămî­ terioare că extinderea împuterni­ SOFIA 12 (Agerpres). — Du­ meni nevinovaţi, luptători pen­ persoane, ci a fost judecată în­ şi sociale în Africa şi Asia ;
Ue“ subliniază că în comunica­ nalul comentează tratativele lui cirilor grupului unificat de şeii pă cum transmiţe BTA, Comi­ tru pace, dezarmare şi înţele­ săşi ideea păcii. Respectul faţă dezvoltarea mişcării de solidari­
tul final cu privire la tratati­ N. S. Hruşciov cu generalul Dé ai statelor friăjore din Japonia, tetul Naţional Buigar de luptă gere reciprocă între popoare, de conducătorii mişcării vest- tate afro-asiatice.
vele dintre şeful guvernului so­ Gaulle prin prizma pregătirii va duce Ia stabilirea unor rela­ pentru Pace a trimis la 11 a- ajutînd în acelaşi timp călău­ germane în apărarea păcii, a
vietic şi generalul De Gaulle conferinţei la nivel înalt. Săptă- ţii mai strînse între comanda­ prilie guvernului R.F. Germa­ lui şi criminalului de război crescut nemăsurat. Dacă în Seku Ture, preşedintele Repu­
este enunţată voinţa comună a mînalu! subliniază ră aceste tra­ mentul trupelor japoneze şi spe ne o telegramă de protest în Oberlănder să se sustragă de la R.F.G., cu ajutorul procesului blicii şi guvernului din Guineea,
U.R.S.S. şi Franţei de a înlă­ tative, ca şi convorbirile dintre cialiştif militari americani. care exprimă indignarea pro­ judecată. Conştiinţa omenirii nu de la Düsseldorf, au vrut să a deschis conferinţa printr-un
tura torta ca mijloc de soluţio­ De Gaulle şi Macmillan, au per­ fundă a partizanilor păcii bul­ va ierta niciodată aceasta. intimideze pe participanţii la discurs inaugura!.
nare a problemei'^ internaţio­ mis oamenilor de stat să-şi cu­ Akaghi s-a pronunţat, de a- gari fată de sentinţa tribunalu­ lupta pentru pace, atunci acest
nale. Au fost înregistrate suc­ noască reciproc părerile. semenea, pentru transformarea lui de la Diiseldorf împotriva „Ăuf ©condamnarea plan a suferit un eşec. —o—«
cese pe calea •ce duce spre co­ Revista „Monde Diplomatique" Direcţiei apărării naţionale în conducătorilor mişcării pentru sistemului existent In
existenţă paşnică, dezarmare şi a publicat articolul „Rezultatele Ministerul Apărării şi pentru a- pace vest-germană. VARŞOVIA 12 (Agerpres). — Demisia guvernului
securitate europeană, scrie săp­ probarea cît mai grabnică a aşa- R. F. Germană“ După cum transmite Agenţia
tămînalul. Acest lucru nu poate vizitei“. Autorul articolului — numituiuj „program de apărare Această sentinţă, se spune în ifalian
François Auîîfy — consideră pe termen lung“. BERLIN 12 (Agerpres). —

să li se pară lipsit de importan­ drept rezultate pozitive încheie­ ---------------------------- Opinia publică din R.D. Ger­ poloneză de presă, Prezidiul ROMA Corespondentul Ager­
ţă acelora cărora le este scum­ rea acordurilor comerciale şi cu mană este profund indignată de Comitetului polonez de luptă pres anunţă: Guvernul italian
pă pacea... Această întîlnire a privire la schimbul ştiinţific şi Milioane de indonezieni învaţă sentinţa pronunţată împotriva pentru Pace a publicat o decla­ prezidat de Fernando Tambroni
constituit o bună pregătire a cultural dintre cele două ţări. să scrie şi să citească partizanilor păcii germani de raţie în legătruă cu sentinţa care se afla într-o situaţie ex­
conferinţei la' nivel înalt. Putem spune, scrie autorul, că tribunalul de la Diiseldorf. tribunalului de la Düsseldorf în trem de critică în urma demisi­
vizita d-lui Hruşciov promite să D J A K A R T A 12 ( A g e r p r e s ) . — liştilor, in p rezen t au fo st con ­ procesul activiştilor mişcării ilor unor miniştri survenite du­
Revista „Democraţie Nouvel- fie un punct de plecare âl unei După eliberare, poporul in done­ str u ite 33.112 şcoli elem en ta re Preotul Gerhard Lotz, mem­ pentru apărarea păcii din pă votul din parlamentul ita­
le“ scrie: „In urma vizitei şe­ perioade mai active în relaţi­ zian a început o lu ptă dirză in care 7.409.361 de elevi în v a ­ bru al Consiliului Mondial al R.F.G. lian şi-a dat demisia în ziua
fului guvernului sovietic, la noi ile franco-sovietice. Din arest pen tru şcoli, pen tru u n iversită ţi, ţă în lim ba lor m atern ă. N u­ Păcii, a subliniat că sentinţa de 11 aprilie. După cum s-a
se creează o atmosferă mai fa­ punct de vedere vizita preşedin­ pentru invăţăm int. şi ştiinţă. A m ărul şcolilor m edii a crescut de la Diiseldorf reprezintă ,,au- Exprimînd indignarea profun­ mai anunţat, cabinetul Tambroni
vorabilă pentru pregătirea con­ telui Consiliului de Miniştri al început cam pania pen tru lichi­ d e la 144 la 4.299, ia r n u m ă r u l tocondamnarea sistemului exis­ dă a milioanelor de partizani a obţinut învestitura numai da­
ferinţei la nivel înalt. Am păşit U.R.S.S. în Franfa a constituit darea analfabetism ului, in nu­ tent în R.F. Germană“. El a ai păcii polonezi, condamnăm torită voturilor neofasciştilor,
într-o perioadă importantă de un succes pentru ambele părţi. elevilor — de la 26.535 la cu asprime, se spune în decla­
activitate internaţională care se m a i 5 ani (1950—1955), au în ­ subliniat că toţi cei acuzaţi au raţie, sentinţa fără precedent ceea ce a provocat vii nemulţu­
caracterizează prin numeroase Săptămînalul „Témoignage 636.658. pronunţată de tribunalul vest-
vizite ale conducătorilor de sta­ Chrétien“ sublniază deosebita vă ţa t să scrie şi să citească urmărit un singur scop — să german împotriva unor oameni miri în rîndul majorităţii parti­
te. Conferinţa la nivel înalt este aproape 7 m ilioane persoane. D upă eliberare, au fost înfiin­ a căror singură vină a fost
pregătită, de asemenea, la con­ însemnătate a acordului cu pri­ In m iile de insule ale ţării, s-au ţa te 5 u n iversită ţi de s ta t cu înlăture primejdia războiului delor politice inclusiv în rîndul
ferinţa cu privire la încetarea vire la colaborarea Franţei şi deschis nen um ărate centre cul­ 38 de fa c u ltă ţi şi filiale la D ja ­ năzuinţa spre pace şi prietenie
exprinţelor nucleare, de lucră­ turale., cursuri, bilioteci. in karta. Bogor, Bandung, D jok- atomic. între popoare. reprezentanţilor curentelor „de
rile Comitetului celor 10 ţări Uniunii Sovietice în domeniul djakarta, Surabaya, M alang,
care discută problemele dezar­ folosirii energiei atomice în sco­ 1956, cele 511 g ră d in iţe au fo st M a k a sa r şi altele. In u nele din Prof. Helmuth Rigraf, mem­ stînga“ din partidul democrat-
puri paşnice, precum şi cu nri- creştin.
vire. la colaborarea tehnică şi bru ai Prezidiului Consiliului

---------------- ggşSig-------- -----------

mării. Potrivit părerii unanime, ştiinţifică. frecventate de peste 37.000 cele m ai m ari insule din In do­ Scurte ştiri «Scurte ştiri ©Scurte ştiri
şansele 'de succes a activităţii In încheierea articolului său, copii. nezia, s-au deschis 4 in stitu te
pedagogice şi su te de cursuri de
utile a acestora cresc datorită săptămînalul subliniază perspec­ In locul celor 13.000 de şcoli specializare pentru profesori.
importantelor eforturi concilian­ t i v e ^ îmbucurătoare ale dez­ P regătesc noi cadre şi noile a-
te ale reprezentanţilor sovietici“. voltării relaţiilor comorriale din­ i n c a r e i n t r e c u t 1 SOO.OOO d e COPENHAGA. — La CopenEâga a nemarca militarismul vest-german ce militare al căror scop este „de a ve­
tre Franţă şi U.R.S.S. cadem ii — de ştiinţe politehni­ avui loc recent un mare miting al renaşte, şi ca urmare a colaborării rifica coordonarea şi colaborarea for­
In articolul consacrat întîlni- elevi silabiseau lim ba colonia- oamenilor muncii organizat de Par anumitor cercuri militare daneze cu ţelor armate S.E.A.T.O.".

D in Republica Indonezia ci c e , d e z i a r i s t i c ă , d e a r t ă p l a s ­ tidul Comunist din Danemarca. A Bonnul. Mitinguri ale oamenilor mun­ OTTAWA. — După cum relatează
tică, com ercială, de m uzică, de Ensen, deputat în Parlament din par cii au avut loc de asemenea în multe ziarul „Canadian Tribune“, Tim Buck,
cultură fizică şi sport. In p re ­ tea Partidului Gomunist din Danemar oraşe şi sate ale ţării, printre care în secretar general al Comitetului Naţio­
zent. instituţiile de in văţăm int ca, care a luat cuvîntul în cadrul mi mari centre industriale şi portuare. nal al P.Q. din Canada, vorbind la
superior din Indonezia sîn t u r­ tingutui, a vorbit despre pericolul eres un miting la Toronto, a cerut să se
m a te de 25.000 de stu d en ţi. cînd pe care îl prezintă pentru Da PRAGA. — După cum transmite pună capăt actualei politici a guvernu­
agenţia Geteka, secretariatul F.S.M. a lui canadian de dependenţă economică
publicat la ti aprilie, mesajul adresat

-E0B- oamenilor muncii din R.F. Germană. faţă de monopolurile S.U.A. şi de
Mesajul relevă pericolul pe care îl aservire faţă de scopurile politicii ex­
Semne bune creează actuala situaţie din R.F. Ger­ terne a Statelor Unite.
mană, în urma înarmării Bundeswe-

WASHINGTON 12 (Agerpres) unei stări de război cald sau hrului. F.S.M. cheamă pe oamenii LONDRA. — De 3 săptămîni con­
muncii vest-germani să-şi unească e- tinuă greva declarată de 1 . 0 0 0 de
Agenţia Associated Press anun­ rece. Credem că (tacea este rea­ forturiie lor în lupta împotriva fascis­ brutari din Irlanda de nord, care vor
ţă că la 10 aprilie Comitetul mului şi militarismului contemporan, să obţină majorarea salariilor. 2.500
consultativ al Partidului Demo­ lizabilă“. In acest scop, se spu­ în apărarea drepturilor democratice şi de muncitori de la Uzina construc­
crat' din S.U.A. a numit un co­ ne în declaraţie, primele efor­ sindicale. toare de avioane „Vickers Armstrong"
mitet format din 7 oameni de turi vor trebui să fie îndreptate din Weybridge (Surrey), care au de­
ştiinţă şi economisii care să ela­ spre „dirijarea spre producţia BONN. — Agenţiile de presă rela­ clarat la 7 aprilie greva în legătură
boreze un plan „pentru trece­ civilă a multelor miliarde de do­ tează că 28.000 de cetăţeni vest-ger­ cu concedierea a 6 muncitori, au ho-
rea de la o economie de război lari care se cheltuiesc anual mani au semnat o scrisoare de pro­ târît să continue greva. Producţia uzi­
la o economie de pace în even­ pentru apărare“. Ceilalţi mem­ test împotriva înarmării atomice a nei s-a redus considerabil.
tualitatea unei dezarmări mon­ bri ai comitetului sînt dr. Bent­ R.F. Germane. Scrisoarea redactată
diale“. Dr. Polykarp Kusch, la­ ley Glass, profesor de biologie de „Uniunea de acţiune împotriva BRUXELLES. — Din iniţiativa şi
la Universitatea „Johns Hop­ înarmării atomic« din R.F. Germană" Ia chemarea organizaţiilor de tineret
ureat al premiului Nobel pen­ kins“, dr. Richard Lester, pro­ a fost trimisă conferinţei de dezarmare din Belgia, în orăşelul belgian Mollau
tru fizică în 1955, profesor de a celor 10 state de la Geneva. a avut loc un marş împotriva înar­
fizică da Universitatea Colum­ fesor de economie la' Universi­ mării atomice, la care au participat
tatea Princeton, dr. Isador Ru­
bia, şi Seymour Harris Littauer. bin, profesor de economie la

"&P37S’*¦** Stei*. * profesor de economie politică Ia Universitatea Rulgers, dr. F. T. BANGKOK. — După cum transmite 5.000 de tineri din toate colţurile ţării,
Universitatea „Harvard“ copre­ Mcolure, preşedintele centrului agenţia Associated Press, la 28 apri­ precum şi tineri din Franţa, Germania
^ '-V i--: «gi. şedinţi- a i' noului „Comitet de cercetări pentru fizică apli­ lie vor începe manevrele ţărilor mem­ occidentală, Olanda, Elveţia, Anglia.
* * ".JD ¦* pentru o economie'ele pace“, au cată al Universităţii „Johns bre ale pactului S.E.A.T.O. La ma­ Participanţii la marş s-au îndreptat
•publicat o declaraţie în care se nevre vor participa peste 60 vase de spre oraşul Antwerpern, unde a avut
Hopkins“, şi dr. Arthur Sclile-

Aspect de la Fabrica de ciment „Gresik“ din Javva de est. spunei „Economia de.pace este singer, profesor de istorie la război şi 100 de avioane. „Aceste ma­ foc un miting de protest împotriva
cu totul diferită de economia Universitatea „Harvard“.
nevre" fac parte din seria manevrelor înarmării atomice.

Redacţia şi adm inistraţia z ia ru lu i: ştr. 6 'M a rtie nr. 9. Telefo n: 1 8 8 1 189) 75. laxa plătită in nuiuetat conform aprobării Direcţiunii Generale P .I.T .R , nr. 203.320 din 6 noiembrie 1919. — T ip a ru l: Întreprinderea P o lig ra fic ă ?1 M a i“ D eva.