Page 45 - 1960-04

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, NNIŢJ-VĂ ' VIZITA PREŞEDINTELUI ¦

mul socialis SUKARNO IN ŢARA NOASTRĂ

La muzeul de artă al R. P. Romînă

Anul XÎI Nr. 1659 Joi 14 aprilie 1969 4 pagini 20 bani Miercuri dimineaţa preşedin­ şedintele Indoneziei, cu maro rii romîni Ia această mare lu­
tele Indoneziei, dr. Sukarno, admiraţie pentru colecţiile Mu­ crare, de materialele întrebuin­
CHEMARE împreună cu persoanele oficia­ zeului de Artă al R.P. Romî­ ţate, precum şi de instalaţiile
le indoneziene care îl înso­ ne. Ca şi omenirea, arta este acustice stereofonice ale sălii.
Ia întrecere socialistă în cinstea ţesc, a făcut o vizită la Mu­ indivizibilă“. Colectivul Mu­ Oaspeţii au vizitat ?e aseme­
zeul de Artă al R.P. Romîne. zeului a oferit oaspetelui în dar nea şi complexul de locuinţe
albume cu reproduceri după lu­ construit recent In noua piaţă
împreună cu înaltul oaspe­ crări de artă grafică romî- a Palatului R.P. Romîne.
te au venit preşedintele Pre­ nească.
zidiului Marii Adunări Naţio­ La plecare, în piaţa Palatu­
nale a R.P. Romîne, Ion Gheor- Conduşi apoi de arhitectul lui şi pe !marile artere ale o-
ghe Maurer, şi ministrul R.P. Horia Maieu, oaspeţii au vizi­ raşului, în drum spre Facul­
Romîne la Djakarta, Pavel Sl- tat noua sală a Palatului R.P. tatea de Ştiinţe Juridice, un
Romine. mare număr de bucureşteni
lard. l-au 'salutat cordial pe pre­
Conduşi de directorul Mu­ Preşedintele Sukarno s-a şedintele Sukarno.
interesat aici amănunţit de
zeului, artistul emerit M. H. tehnica fqlosită de constructo­ (Agerpreş)
Maxy, oaspeţii au vizitat întîi
celui de-al 111-lea Congres al P. M. R. Galeria Naţională. Preşedinte­ Conferirea titlului de „Doctor Honoris
le Sukarno a admirat aici ope­ Causa“ al Universităţii „C.I. Parhon<e
către muncitorii, maiştrii, tehnicienii şi Inginerii re ale maeştrilor picturii rc-
din toate întreprinderile preşedintelui Sukarno
mîneşti din secolul trecut şi
Oamenii muncii din {ara noastră se pregătesc să întîmpine tru obţinerea de produse de calitate superioară, cu un preţ de lucrări ale pictorilor noştri Miercuri la ora 11 şi 30 a ţii „C. I. Parhon“ preşedinte­
Congresul al III-lea ai P.M.R. — eveniment de mare însemnătate cost cît mai scăzut. contemporani. Preşedintele In­ avut loc în aula Facultăţii de lui Republicii Indonezia, dr.
în viafa partidului şi a poporului — cu rezultate cît mai bune doneziei a vizitat apoi secţiile Ştiinţe Juridice din Bucureşti Sukarno.
în îndeplinirea obiectivelor pianului pe anul 1960. Ne angajăm ca în cinstea celui de-al III-lea Congres al db artă orientală şi artă apu-: solemnitatea înmînării titlului
P.M.R. să îndeplinim planul de stat pe anul 1960 la toţi indicii, seană ale Galeriei universale. de „Doctor Honoris Causa“ în La sosire, în faţa Facultăţii,
Noi, muncitorii, maiştrii, tehnicienii şi inginerii din între­ să ne îndreptăm eforturile pentru îndeplinirea şi depăşirea sar­ Ştiinţe Juridice al Universită­
prinderile: Uzina „1 Mai‘‘-Ploeşti, Rafinăria nr. 3 Teleaien, Fa­ cinii de reducere a preţului de cost şi a cheltuielilor de circulaţie, La plecare, semnînd In car­ (Continuare în pag. 4-a)
brica de confecţii „Gh. Gheorghiu Dej“ Bucureşti, Şantierul Na­ cu îmbunătăţirea continuă a calităţii produselor prin : reducerea tea de aur a Muzeului, înaltul
val Galaţi, Fabrica de zahăr „Ilie Pintilie“-Roman, Uzina de consumului specific de materii prime, materiale,, combustibil şi oaspete a scris: „Sukarno, pre­
tractoare „Ernst Thâlmann“-Oraşul Stalin, întreprinderea de fo­ energie, creşterea indicilor de utilizare a agregatelor, maşinilor
raj Bascov, regiunea Piteşti, Fabrica de ciment „Ilie Pintilie“- şi utilajelor, folosirea economicoasă a capacităţilor de producţie, Sn întîmpinarea cefei Me a lă ta u * ă n s f n f ţ f a i i v e i
Fieni, Fabrica de încălţăminte „Flacăra Roşie“-Bucureşti, schela mai buna organizare a procesului de producţie, darea în func­ de-a 90-a aniversare
de extracţie Tîrgovişte, Uzina „1 Mai“-Ferneziu, regiunea Baia ţiune înainte de termen a noilor obiective industriale, îngrijirea a naşterii Sui V. 9. Lenin o ţe la r ilo p
Mare, Termocentrala Paroşeni, Trustul de Sonstrucţii nr. 5-Ora- cu simţ gospodăresc a mijloacelor de producţie şi respectarea
şul Stalin, Exploatarea minieră Lupeni, Atelierele C.F.R. „16 Fe- normelor de tehnica securităţii muncii. Ne-am bucurat cînd am aflat ci vem pentru a îmbrăţişa iniţiativa oţe-
bruarie“-Gluj, întreprinderile pentru industria bumbacului Bucu­
reşti, Uzinele chimice „Viotoria“-Floreşti, regiunea Ploeşti, Fa­ Pe baza analizei posibilităţilor ce Ie avem în întreprinderile I Expuneri ofelarii de la cuptorul nr. 2 al secţiei larilor, am ajuns Ia concluzia că pu­
brica de mobilă „23 August“-Tg. Mureş şi întreprinderea fores­ noastre, ne angajăm să realizăm în anul 1980 un volum total de
tieră „Sovata“-Regiunea Autonomă Maghiară, chemăm colecti­ 89.747.000 lei economii Ia preţul de cost şi 59.248.200 Iei bene­ In toate întreprinderile şi in­ O.S.M. nr. II — C. S. Hunedoara tem obţine rezultate şi mai bune decît
vele tuturor întreprinderilor din ţară ia întrecere socialistă pen- ficii peste sarcinile planificate pe anul 1960, a stiei: stituţiile oraşului Deva, in cin­
stea celei de-a 90-a aniversare au luat iniţiativa să producă cel puţin cele de pînă acum. Volumul util al
? -k — creşterea randamentelor de extracţie cu 1 %, reducerea consumu­ a naşterii lui V. I, Lenin, se
lui de cocs la topire cu 5% şi a materialelor oxidante la rafinărie cu jac expuneri cu tema „Viaţa 600 kg. oţel peste plan, pe fiecare Furnalelor poate fi şi mai bine folosit.
UZINA „1 MAi“-PLOEŞTI 1 0 %, creşterea procentajului de participare al produselor miniere în şi activitatea lui V. I. Lenin".
şarje cu 15% etc. tn. p. vatră de cuptor şi zi calenda­ Aerul insuflat în furnale poate avea
— .5 0 0 0 . 0 0 0 lei economii la preţul de cost prin: reducerea consu­ Ieri, in ţaţa elevilor din cla­
mului de metal (760 tone), a altor materiale (830.000 lei), a cheltuielilor ~ ¦ realizarea planului anual de producţie globală cu (5 zile înainte sele X şi X I-d e la Şcoala me­ ristică. Mai mult oţel înseamnă mai o temperatură şi mai ridicată. (In acest
de regie ( .1 0 0 0 . 0 0 0 lei) şi alte măsuri; de termen. die nr. 3 cu limba de predare
maghiară şi a elevilor din anul multe maşini, o viaţă mai frumoasă, sens noi am luat măsuri pentru a a-
— reducerea rebuturilor cu 30% faţă de nivelul anului 1959 ; TERMOCENTRALA-PAROŞENI IV. de la Şcoala pedagogică,
— .5 0 0 0 . 0 0 0 lei beneficii. iov. Ladislau Fedoranici, prim- un trai mai fericit. junge ca temperatura medie pe secţie
— 1.700.000 Iei economii la preţul de cost prin reducerea consumu­ secretar al comitetului orăşenesc
RAFINĂRIA NR. 3-TELEAJEN lui specific de combustibil, a consumului propriu tehnologic, scurtarea de partid Deva, a făcut o ex­ Ne dăm seama însă că pentru a să crească cu cel puţin 1 0 0 grade
duratei de reparaţii a agregatelor energetice, reducerea pierderilor în re­ punere cu tem a : „Viaţa şi o-
— 8.600.000 lei economii la preţul de cost prin : îmbunătăţirea randa­ ţelele de transport şi distribuţie a energiei electrice; pera lui V. I. Lenin". Tot ieri, produce mai mult ............. _____ ___________ Celsius fată de cea
mentelor (3.010.300 Iei), recuperări de materie primă şi produse (2.854.000 iov. Sebastian Popa, activist al
lei), reducerea consumului de combustibil (355.000 lei), de chimicale — t.700.000 lei beneficii. Comitetului orăşenesc de partid, oţel este nevoie de < înregistrată anul
(1.441.000 lei), de energie electrică (439.100 lei) şi reducerea consumurilor a făcut o expunere cu aceeaşi mai multă fontă. Cel p u ţ i n 100kg. f o n t ă trecut). Avem po-
specifice de materiale (500.000 lei) ; TRUSTUL DE CONSTRUCŢII NR. 5-ORAŞUL’ STALIN temă, in faţa elevilor din cla­
sele X—XI de la şcolile medii De aceea, noi, am p e s t e p l ( M , p e f i e c a r e m .C . sibllltăţi să reducem
— îmbunătăţirea calităţii produselor şi realizarea unor noi sortimente — 1.500.000 lei economii la preţul de cost prin reducerea consumu* Decebal" şi „Dr. Petru Gro-, sludM » —
(parafină tip A. unsori pentru iamino are, uleiuri pentru angrenaje spe­ rilor de cherestea cu 3% faţă de plan, mărirea procentului de beton za"i atenţie posibilităţwe vg lu m aHlde de
ciale) : prefabricat pînă la 25%, folosirea schelelor de inventar în proporţie de de care dispunem
70% şi a cofrajelor alunecătoare Ia silozuri; Expoziţie # ciclentale, să scur-
— 8.600.000 Iei beneficii.
— darea în funcţiune înainte de termen a următoarelor obiective: In cadrul clubului „Filimon şi zi calendaristică tăm tifnpu, opriri-
FABRICA DE CONFECŢII „GH. GHEORGHIU-DEJ“- a) cu 30 zile filatura „Firul Ro şu“-Tîlmaciu; Sirbu" al I.C.S. din Hunedoara,
b) cu 60 zile linia de garaj de la fabrica de cărămidă „7 Noiem­ s-a deschis nu de mult o fru­ pentru a îmbrăţişa — =“SBS^ ^ g a ggggi^ -------- L-- ^ lor planificate, fără
BUCUREŞTI brie“ Sighişoara; moasă expoziţie cu fotografii
c) cu 60 zile hala principală de montaj şi hala de croit de Ia fa­ despre viaţa şi activitatea lui această preţioasă iniţiativă. La descope a influenţa negativ calitatea repara­
— .2 0 0 0 0 . 0 0 0 lei economii la preţul de cost prin: economisirea a Vladimir Ilici Lenin. Expoziţia
50.000 m»tri ţesături de. lină, 180.000 m. ţesături- de bumbac, 1 0 0 . 0 0 0 m. brica de mobilă „Măgura Godlei"; este deschisă in fiecare zi şi rirea rezervelor pe care Ie ţiilor. De asemenea, există condiţii ca
ţesături furnituri de croitorie, 49 tone fire de bumbac; d) cu 30 zile depozitul de cherestea, hala de placai şi cantina de Ia este vizitată de numeroşi oa­
meni ai muncii din oraşul Hu­ mat avem a contribuit un vîntul de pe furnal să fie luat cel
— .2 0 0 0 0 . 0 0 0 lei beneficii; Complexul de industrializare a lemnului Blaj: nedoara. In cadrul acestui club, larg colectiv de ingineri, teh- mult două minute Ia descărcări, iar
— realizarea peste plan din materia primă economisită a : — .1 0 0 0 . 0 0 0 lei beneficii. se vor organiza, in zilele care nicieni şi muncitori fruntaşi printre nivelul optim de încărcare al furnale­
1 0 . 0 0 0 costume bărbăteşti; 8 . 0 0 0 paltoane şi pardesie pentru femei; urmează, diferite manifestări care: inginerii loan Bologa, Nicolae lor să fie menţinut în permanenţă.
65.000 cămăşi bărbăteşti; 20.000 ro chiţe pentru fete; 255.000 tricotaje: culturale legate de aniversarea
180.000 perechi ciorapi bărbăteşti; a 90 de ani de la naşterea lui Ghiorghion şi Cornel Scurţii, maiştrii Colectivul nostru este hotărît să fruc­
— realizarea a 2 0 0 noi modele de confecţii. V. 1. Lenin.
Constantin Sireteanu şi Gheorghe Scu- tifice aceste posibilităţi. Ca urmare,

tnru, precum şi prim-topitorii loan ne angajăm să producem, începînd de
Kiroşca, Stelian Tăgîrţă şi Ilie Mîtcă. astăzi şi pînă la sfîrşitul primului se­
mestru, peste plan, cel puţin 1 0 0 kg.
Drept punct de plecare ne-au servit fontă pe tn. c. volum util de furnal
rezultatele obţinute pînă în prezent, şi zi calendaristică.
care arată că realizările din ce în ce

mai frumoase sînt o urmare a desco­ Imbrăţlşînd această iniţiativă, avem
peririi şi folosirii altor şi ailor rezerve convingerea că vom contribui înlr-o

interne. De la începutul anului şt pînă măsură şi mai mare Ia creşterea bună­
în ziua de 13 aprilie furnaliştii din stării celor ce muncesc.

secţia noastră au produs peste plan ' : fng. C. CONSTANTINESCU,
aproape 5.600 tone fontă. De remarcat şeful secţiei ; A. RA6 Z, secre­
că fonta produsă în acest an în secţia tarul organizaţiei de partid,
noastră este cu peste .2 0 0 0 . 0 0 0 lei mai P. GARA, preşedintele comite-
ieftină decît prevede planul şi de o
calitate corespunzătoare. , tului sindical de secţie, I. ENI-
SE1, secretarul organizaţiei
U.T.M. de la Secţia l-a furnale

ŞANTIERUL NAVAL-GALAŢI EXPLOATAREA MINIERĂ-LUPENI Studiind posibilităţile pe care le a- : -f — G. S. Hunedoara

— 9.100.000 lei economii la preţul de cost; — 1.300.000 Iei economii Ia preţul de cost prin reducerea consumu­ --------------------------------------- sissa?------- --------------------- -----------
— executarea unei motonave de 2 . 0 0 0 tone; lui de lemn de mină cu 2 % în aba taj şi a consumului de răşinoase cu
— reducerea ciclului de fabricaţie Ia cargoul de 4.500 tone cu 9 luni 1,7%, a consumuluide energie cu 0,7 kWh pe tonă şi alte m ăsuri; „In junii tău, să nu rămfnă nimeni In urmă!“
şt la motonava de 2.000 tone cu 4 lu n i:
— 8.243.000 lei beneficii. — îmbunătăţirea calităţiicărbunilor bruţi prin reducera procentajului Ca intre mineri
de cenuşă cu 4%.

FABRICA DE ZAHĂR „ILIE P1NTIL1E“-RQMAN ATELIERELE C.F.R. „16 FEBRUAR1E“-CLUJ

— 8.000.000 Iei economii la pre ţul de co st; — .1 0 1 2 . 0 0 0 lei economii la preţul de cost prin reducerea consumu­ Cosriia Ernest ţine foarte bul său şi a început să le vor­ măsurăm forţele cu ei şî In
t- .1 2 0 0 . 0 0 0 lei beneficii; lui de metal normat cu 12.000 kg. fontă, 24.000 kg. oţel, 60.000 kg. p"3 - mult la oamenii săi. Toţi îi sînt
— îndeplinirea planului anual de producţie cu file, 30.000 kg. bandaje de locomoti ve, 30.000 kg. bronz şi alte m ăsuri; prieteni, pe toţi ii iubeşte la bească. Le-a explicat că este aceste condiţii. Sau vreţi să ne
fel. De aceea, ştie foarte multe
termen. 1 1 zile înainte de — reducerea rebuturilor la turnătoria de fontă cu 29% faţă de pro­ lucruri despre fiecare, cunoaşte nevoie ca ei să lucreze în acest lăsăm învinşi, să rîdă şi copiii
centul adm is; bucuriile şi necazurile fiecăruia.
De fiecare îl leagă cite ceva. abataj, că datoria lor de briga­ de noi ?...
— 400.000 lei beneficii. Pe unul l-a învăţat să mînu-
iască picul, pe altul cum să dă fruntaşă le cere să nu re­ — Asta s-o facă ăi de nu le
pună armătura, pe altul cum
UZINA DE TRACTOARE „ERNST THĂLMANN“- să-şi gospodărească salariul... fuze propunerea făcută de con­ place munca I — a sărit ca
La rîndul său, a avut de învă­
ORAŞUL STALIN ţat de la fiecare tovarăş cite ducerea sectorului. ars Nagy. Eu n-am poftă să
ceva. Aşa, bunăoară, de la Na-
ÎNTREPRINDERILE PENTRU INDUSTRIA gy Alexandru, un miner vîrstnic, Vorbele sale păreau insă a mă fac de ruşine acum la bă-
şef de schimb în brigada sa, a
— .7 0 0 0 . 0 0 0 lei economii la preţul de cost prin: reducerea consu­ învăţat multe din tainele mine­ nu fi destul de convingătoare. trîneţe. Dacă ni se cere să
mului de metal ( 3 . 0 0 0 tone), a procentului de rebuturi şi îmbunătăţirea ritului.
calităţii produselor; BUMBACULUI-BUCUREŞTI Deşi nu se împotrivea nimeni, muncim acolo, mergem. Cine
Poate tocmai din această
— 3.500.000 lei beneficii. cauză li era greu să se hotă­ citea pe faţa cîtorva oameni nu vrea, n-are decît să rămînă!
rască. I se propusese să lucre­
— t.0 0 0 . 0 0 0 Iei economii la preţul de cost prin: economisirea a ze împreună cu ortacii săi în- nehotărîrea. Nu s-a dat bătut. A doua zi s-au îndreptat cu
tr-un abataj în trepte răstur­
16.000 kg. fire, creşterea indicelui de utilizare cu lt knr/1 . 0 0 0 fuse oră nate. Ezitase să dea răspunsul, —. Credeţi că vom rămîne toţii, voioşi, către noul loc de
deoarece voia să se consulte
ÎNTREPRINDEREA DE FORAJ BASCOV, la filatura de bumbac şi cu 50 bătăi de război pe oră la ţesătorie: cu tovarăşii de muncă. Ştia că în urmă ? Da’ ce, Sidorov are muncă.
marea majoritate a oamenilor
REGIUNEA PITEŞTI — îmbunătăţirea calităţii produselor prin reducerea cu (% a cu­ nu lucraseră niciodată la figuri. patru mîini ? Ştiţi cu toţii că Voioşia însă le-a fost de
poanelor ; Chiar el lucrase puţină vreme,
— .8 0 0 0 . 0 0 0 lei economii la pre ţul de cost prin: reducerea timpului cu ani în urmă, însă nu învă­ el şi-a lăsat brigada şi a luat scurtă durată. In ziua aceea
neproductiv la lucrările de foraj şi mărirea vitezei de lucru cu încă 4% — 507.000 lei beneficii. ţase cine ştie ce. Ii era teamă
Ia forajul de exploatare şi 2,3% la cel de explorare pe baza extinderii că va rămîne în urmă cu pla­ una rămasă în urmă. Cu toate parcă toate mergeau pe dos.
forajului cu turbine etc .; nul, că va sbădea cîştigul oa­
menilor. acestea, nu s-a făcut de ruşine. N. ANDRONAGHE
— .1 0 0 0 . 0 0 0 Iei beneficii.
UZINELE CHIMICE VICTORIA-FLOREŞTI Pe de altă parte, conştiinţa Şi ei lucrează Ia figuri. Trebui^
REGIUNEA PLOEŞTI sa de comunist îl îndemna să
accepte propunerea, să meargă să le arătăm că putem să ne (Continuare în pag. 3-a)
— .1 0 0 0 . 0 0 0 lei economii la preţul de cost prin reducerea consumu­ să-şi convingă tovarăşii. Parti­
rilor specifice, îmbunătăţirea calităţii produselor şi lărgirea sortimentelor. dul l-a învăţat că un comu­ ffiB----------------------------
nist nu trebuie să se teamă de
FABRICA DE CIMENT „ILIE PINTILIE“-FIENI FABRICA DE MOBILA „23 AUGUST“-TG. MUREŞ greutăţi, ci să le înfrunte, să Zile de primăvară p e ogoare
lupte cu ele pînă va învinge.
— 5.500.000 lei economii Ia preţul de cost prin: reducerea consumu­ . — 335.000 lei economii la preţul de cost; Tovarăşii din conducerea secto­ • întovărăşirii şi colectiviştii din care au împrăştiat îngrăşăminte chi­
rilor specifice de materii prime cu 50 kg. pe tona de kiincher, 3 kWh pe — mobilă în valoare de 3.445.000 le i; rului ii spuseseră că de bri­ comuna Ighiu, raionul Alba, au mun­ mice pe 160 ha. griti.
tona de ciment, scurtarea duratei de reparaţii a agregatelor cu 2 %, faţă — fabricarea a 1 2 noi tipuri de m obilă; gada sa va depinde realizarea cit intens în ultima perioadă. Ei au
— 098.200 lei beneficii. planului pe sector. reuşit să însămînţeze în epoca optimă M. BOLDURA •
de timpul planificat; culturile de grîu, orz, cartofi şi sfe­ corespondentă '
— realizarea peste plan a 6.000 tone ciment şi 4.000 tone kiincher; Frămîntat de aceste gînduri clă de zahăr. Mobilizînd la lucru toa­
te atelajele de care dispun, colecti­ • Mu de mult, în satul Boz, raio­
— 3.500.000 lei beneficii. s-a dus la oamenii din schim­ viştii din Ighiu au încorporat în sol nul Sebeş, au intrat în gospodăria
8 . 0 0 0 tone gunoi de grajd şi au arat agricolă colectivă toate familiile de ţă­
FABRICA DE ÎNCĂLŢĂMINTE „FLACĂRA ROŞIE“- ÎNTREPRINDEREA FORESTIERĂ „SOVATA“- pentru însămînţatul porumbului 450 ha. rani muncitori. In scopul bunei des­
făşurări a muncilor agricole din cam­
BUCUREŞT1 REG1UNEA AUTONOMĂ MAGHIARĂ I. MUNTEANU pania de primăvară, consiliul de con­
corespondent ducere, îndrumat de către organizaţia
— .3 2 0 0 . 0 0 0 lei economii la pre ţul de cost prin economisirea de ma­ — 2 0 0 . 0 0 0 Iei economii la preţul de cost prin creşterea indicelui de de bază, a organizat munca colecti­
terii prim e: 20.000 kg. piei crude bo vine, 2.500 m.p. piei feţe, 8.000 kg. valorificare a masei lemnoase de la 62,9% Ia 63,4%, economisind în • Şi colectiviştii din Peţeica au viştilor în brigăzi şi echipe. In felul a-
talpă, t .500 m.p. căptuşeli piele şi 3.500 m.p. înlocuitori piele; acest fel 8.300 m.c. lemn de lucru din care 500 m.c. cherestea, prin va­ terminat cu mult înainte de termen cesta, colectiviştii din Boz, au însă­
lorificarea buturilor şi crăcilor, dînd în circuitul economic 6.130 m.c. ma­ însămînţările din epoca l-a. La rin- mînţat cartofi timpurii şi de toamnă
— realizarea a 60 noi modele de încălţăminte; terial lem nos; dul lor, membrii gospodăriei agricole pe 18 ha., sfeclă de zahăr şi furajeră
— .3 2 0 0 . 0 0 0 Iei beneficii. pe 30 ha., floarea-soarelui pe 20 ha.,
— 400.000 lei beneficii; ’ colective din Obreja, după ce au ter­ ovăz, borceag şi grîu de primăvară
SCHELA DE EXTRACŢ1E-TIRGOVIŞTE — realizarea planului anual de producţie în lt luni. pe mari suprafeţe. Paralel cu însămîn­
minat de însămînţat culturile din epo­
— 3.300.000 lei economii la preţul de cost, prin redimensionarea a Prin realizarea ritmică a pianului <Je producţie, prin desco­ ca I-a, au grăpat şi au administrat ţările, colectiviştii au arat 105 ha.
15 motoare electrice, reducînd astfel puterea instalată cu 150 kW/zi, perirea şi valorificarea rezervelor din întreprinderi, generalizarea îngrăşăminte chimice pe întreaga su­
montarea unei baterii de condensatori pentru îmbunătăţirea factorului de experienţei fruntaşilor în producţie vom da patriei produse de bună prafaţă însămînţată cu grîu. La fel pentru cultura porumbului.
putere, reducerea consumului de abur cu %1 0 etc. calitate, cu cheltuieli cît mai mici, contribuind astfel la ridicarea
permanentă a nivelului de-trai, materia! şi cultura! al poporului au procedat şi colectiviştii din Oiejdea TOADER GR1STEA
UZfNA „1 MA1“-FERNEZIU, BAIA MARE nostru, , la obţinerea de noi victorii în lupta pentru construirea corespondent
socialismului în patria noastră.
— .4 0 0 0 . 0 0 0 lei economii la preţul de cost prin îmbunătăţirea indi­
cilor de utilizare c u : 20% la mesele de aglomerare; 2,5% la cuptoarele
de topire; 40% la convertizoare.