Page 46 - 1960-04

Pag. 2
Secretara! organizatei
U . T. M.
P e losif N iţulescu, secre­
ta r u l c o m ite tu l u i U .t .m . d e
la Usina electrică Vulcan,
l-am găsit tocm ai într-o în­
deletnicire care, după cum
spunea, i se părea grea. D es­
pre ce putea fi vorba ? Lu­
cra la un ra p o rt p rivin d ac­
tivitatea culturală desfăşu­
ra tă de tinerii de la uzină.
Ca să nu se nască vreo
confuzie, trebuie să lăm u rim
un lu c r u : nici pe d ep a rte nu
e vorba de faptu l că lui lo ­
sif Uiţulescu nu i-ar place
m unca culturală. D im potri­
vă ! li place m ult. în to cm i­
rea raportului (prim ul ra ­
p o r t de a c e st fel pe care îl
întocm ea de
cină era secre­
ta r al co m ite­
tu lu i U.T.M. de
la uzina elec­
t r i c ă ) i. s e p ă - ţ
rea un lucru' 5
greu. Nu veni­
se de m ult,
dar rezultate a
obţinut şi încă
destul de fru­
moase. Dar să
lăsăm să vor­
bească oam e­
nii, faptele...
Avea ce scrie
în raport. IOSIF NÎŢULESCU
Cind am in tra t în biroul
în care lucra losif N iţulescu
eram „docum entat“ aproape
în întregim e. Voiam doar
să -l cunosc personal pe cel
căruia tin erii li spu n „se-
cretarul nostru“, pe cel des-
pre care loan Popescu, se ­
cretarul organizaţiei de bază
d e p a r ti d d e la U.E. V u lc a n
are de spu s num ai cuvinte
de lau dă7
— E activ, m u nceşte cu tr a ­
gere de inim ă, e îndrăgit de
tineri — spunea tov. loan
Popescu. Cu clteva luni în
urm ă nu ne prea puteam
lăuda cu o activitate bogată
pe linie de tineret. D ar de
cind a venit noul secretar,
lucrurile s-au schim bat...
M unca de zi cu zi cu ti­
nerii. an tren area lor în a cti­
vită ţi utile, constituie p reo ­
cuparea de bază a lui losif
N iţu le s c u . E f ir e s c c a muri-',
cină cu om ul, cunoscindu-l,
să-l poţi îndrum a, să poţi
co n trib u i la ed u ca rea lui. f o ­
losind m ijloacele cele m ai v a ­
riate. I Fotometrie, Optică ondulatori®
'SAAAA/VV'v
O iniţiativă lăudabilă
Din iniţiativa Statului popu­
lar al comunei Sălaşu Superior
din raionul Haţeg, zilele trecute
s-a ţinut o adunare cetăţenea­
scă unde s-au prelucrat o seamă
de probleme privind asigurarea
ordinei publice în localitate. Din
referatul prezentai eu_ această
ocazie, a reieşit că cetăţenii co­
munei au avut o comportare
KX*XXXXXX>CoiXKXXacxXîiXX!0fYXXXX30QCXX%»C000<XXXKXXXXXfG4X«CXXKKXXÎOOOOCOOOQO<XX:OOGOCGOOCXK30{XXXKXKIOOCOOOPCXXK>OOCOOOOCOOOOC<XXX?OOCOCoOOOO<XXXKXKXÎOaoOO 3COOOQ'X}QQCaQQGCQQQQQQOGQCVaaQQC
... v. ... ,
Educaţia p r in m u n c a a copiilor
de rîrsiă preşcolara
Şcoaia este chemată să pregă­
tească tineretul nostru pentru
viaţă, pentru participare activă
:.şi rodnică la munca productivă,
ia lupta pentru propăşirea pa­
triei noastre.
La înfăptuirea acestor minu­
nate sarcini s-au angajat cu în­
sufleţire cadrele didactice de pe
cuprinsul regiunii noastre.
In consfătuirea educatoarelor
de la grădiniţele de copii din
regiune, care a avut loc recent
şi la care au participat peste
300 de educatoare, au fost ana­
lizate rezultatele obţinute pe a-
ceastă linie, metodele şi proce­
deele pedagogice folosite în
munca de creştere şi formare a
copiilor- de vîrstă preşcolară.
Consfătuirea a constituit un
valoros schimb de experienţă şi
a fost plină de învăţăminte a-
iît pentru educatoarele cu expe­
rienţă didactică mai bogată cît
mai ales pentru numărul mare
de educatoare tinere care lucrea­
ză în primul an de învăţămînt.
A fost apreciat ca deosebit de
util faptul că s-a luat în discu­
ţie o problemă de mare impor­
tanţă î educaţia prin muncă la
preşcolari — unul din mijloa­
cele principate pentru dezvolta­
rea multilaterală a copiilor.
L'enin, vorbind de educarea ti­
neretului prin muncă, de sar­
cina legării învăţămîntului de
viaţă şi de practica, a arătat:
„Nu se poate închipui un ideal
de societate viitoare fără îmbi­
narea învăţămîntului cu munca
productivă 1 Îîjereî generaţii:
Pe m unca vie, cu fiecare
tîn ăr in p arte se bazează
succesele in m unca ce o d es­
f ă ş o a r ă lo s if N iţu lescu . A-,
ceastă m u n că a făcut rin-
d u r i l e o r g a n i z a ţ i e i U .T .M . de.
la venirea sa să crească a-
p r o a p e c u 50 d e t i n e r i ; a-:
ceastă m uncă a făcut ca ce­
le două brigăzi de m u n că
patriotică conduse de Silvia
D iaconu şi P etre Borţun să în ­
treprin dă acţiuni deosebit de
im portante printre care: con­
struirea unui vestiar, m ări­
rea spaţiului atelierului de
sculărie, confecţionarea unui
cu ptor de u sca t la bobinaj
greu, (to a te din resu rse locale
şi prin m uncă
voluntară), co­
lectarea unei
însem nate can­
tită ţi de fier
vechi, losif N i­
ţu le s c u este
aju tat îndea­
proape de ti­
neri harnici,
cu iniţiativă,
cum sin t losif
lacob, Vasile
Nager, Andrei
P op şi alţii.
în to td e a u n a
secretarul or-
g a n iza ţiei U.T.M. g ă se şte fo r ­
m e variate spre a atrage ti­
nerii la acţiuni folositoare
lor. O rgan izarea de cercuri
de citit, vizionări colective
de film e, înjghebarea unei
m ici orchestre, intensificarea
m u n cii în cadru l concursului
„iubiţi cartea“ şi altele, o-
feră secretarului un larg
cîm p de activitate. Şi roadele
se văd. in m im a i două luni,
48 de tin eri au deven it p u r­
tă to ri ai insignei „Prieten al
că rţii“, iar alţi 80 a şte a p tă
să fie exam inaţi.
losif Niţulescu. cu toate
sa rcin ile ce le a re îşi. gă-
’s e ş t e t i m p p e n t r u a p a r t i c i ­
p a la cercul de stu d ie re a
S ta tu tu lu i U.T.M., la re p e ti­
ţiile orchestrei şi oriunde e
necesar să dea o m ină de
a ju to r. ' trecut, la în săm în ţat, la pră- o are Emilia, m u lte ţărapee
Cu în dreptăţită m îndrle
'spunea un tîn ăr din u zin ă
despre losif Niţulescu 7
— 11 i u b i m p e ' s e c r e t a r u l
nostru. E m ereu p rin tre noi,
şi oricînd, e g a ta s ă ne ajute.
V. F.
bună, asigurind liniştea publică
şi apărarea avutului obştesc.
Tot cu acest prilej s-a adus la
cunoştinţa, cetăţenilor o seamă
de hotărîri ale Consiliului de
Miniştri cît şi unele decizii ale
organelor locale ale puterii de
stat.
ANDRTF.I n a s t a s f .
corespondent
sscy: ..:s=^= ' ...... ...
nici învăţămîntul şi studiile fără
muncă productivă, nici muncă
productivă fără învăţămînt şi
studii făcute paralel, n-ar putea
fi ridicate la înălţimea cerută
de nivelul actual al tehnicii şi
ştiinţelor“.
Legarea tot mai strînsă a şco­
lii cu viaţa trebuie tăcută încă
din grădiniţa de copii, bineîn­
ţeles prin forme simple şi mij­
loace adecvate specificului de
vîrstă pentru ca mai tîrziu a-
ceşti copii, azi de vîrstă preşco­
lară, să se poată încadra în via­
ţa clocotitoare din uzine, mine,
.,,,iilll«iilllllllllllllM
Pe marginea consfătuirii
educatoarelor
din regiunea Hunedoara
''IIIIIIIIJIIIIIIIIIIiiPlilIlijllllH
fabrici şi ogoare, aco!o: tinde de
fapt se crează valoriFe materiale,
avuţia naţională a ţării.
Pornind de la aceste indica1*;!,
educatoare ca Rusu Maria, Bîs-
câ Zenovia, din raionul Petro­
şani, Ionaş. Viorica, raionul Al­
ba, Golcea Maria Brad, Lois
Maria — Orăştie, Zglobiu Ma­
ria — Cristur, raionul Hune­
doara şi altele, sînt mereu preo­
cupate de a găsi noi şi noi me­
tode de activitate, de muncă
pentru formarea la copii a tră­
săturilor de caracter, pentru e-
ducarea lor.
Ga mijloace importante folo­
site de - educatoarele respective
DRUMUL SOCIALISM ULUI !Mr 1650
Munca voluntara Angajamente sporite
In atenţia comisiei de temei leria Negrilă, Petiţia Opreanu, Colectivul de muncă ai secţiei tur­
nătorie de la uzina „Victoria“ din
din Dobra, raionul Ilia, a stat Aurelia Petcu, Eugenia Popa şi Călan, a analizat de curînd situaţia
realizării angajamentelor luate la în­
în ultimul timp, mobilizarea fe­ 2 1 tolo ELENA DIMPER1U ceputul acestui an. Cu acest prilej.
meilor la acţiuni voluntare pri­ S-a constatat că există rezerve nefo­
losite care permit să se producă şi
vind înfrumuseţarea satului. Ast­ corespondentă mai mult. Drept urmare, In cinstea
zilei de 1 Mai, angajamentele au fost
fel, la indicaţia organizaţiei de sporite.
partid, comitetul comunal al fe­ Astfel, colectivul de Ia sortimentul
tuburi de scurgere, s-a angajat să
meilor, a mobilizat 80 colecti­ Pa Atelierele centrale din Gu- dea tO tone peste angajamentul iniţial,
viste la muncă voluntară. In rabarza, raionul Brad, se desfă­ cel de la sortimentul cazane încălzi­
re centrală I 1 0 m.p. elemente de
cele două zile, colectivistele din şoară diferite acţiuni pentru cazane, iar cel de la sortimentul ca-
zane-băl şi-a sporit angajamentul cu
Dobra au prestat peste 500 ore menţinerea curăţeniei şi înfru­ 1 0 0 bucăţi cazane.
de muncă voluntară. Curăţenia museţarea întreprinderii, prin
generală şi pavoazarea sediului muncă voluntară. Numai într-o Pentru realizarea acestor angaja'-
G. A. C„ amenajarea rondurilor zi, muncitorii de aici, au efec­ mente, s-au luat o seamă de măsuri
tuat 292 ore de muncă volunta­ tehnico-organizatorice, printre care:
montarea cuptorului de uscat nisipul,
pentru flori, pietruirea aleii din ră. In acest timp,, ei au ţrans-. fa sortimentul radiatoare, îmbunătăţirea
aprovizionării cubilourilor cu fontă şi
ourtea sediului, săparea a 80 portat 1 2 autocamioane cu pă- Pe ogoarele In clişeu: Gel mai tînăr pic­ cocs corespunzător, introducerea unor
gropi pentru plantarea de pomi, mînt, au amenajat drumul ce colectiviştilor tor amator al cercului plastic noi utilaje şi altele.
desfundarea şanţurilor de la dru­ duce.- la atelierul- de tîmplărie, de la clubul siderurgiştilor hu-
mul ce duce la grajdul gospo­ au făcut curăţenie în curtea a- nedoreni, utemistul Gheorghe GH. SPERIOSU
telierelor şi altele. Goclitu. O parte din lucrările corespondent
lui au fost premiate la expo­
dăriei pe o lungime de 450 m., Dintre participanţii la' muncă din Sire! Ohaba ziţia bienală din Bucureşti iar
amenajarea colţului roşu şi al­ voluntară, s-au evidenţiat Ro­ cîteva dintre ele au fost pre­
tele, sînt'lucrări la care colecti­ man Dud, Viorel Iovan, Nicolae Pe colectiviştii din G.A.G. „1 zentate la expoziţia internaţio­
vistele au muncit cii rhult spi- Ancaş, Petru Miscoi, Gali losif, Mai“ din Strei Ohaba, raionul nală de la Londra. ¦
rit gospodăresc. S-au evidenţiat Florea Golcea, loan Neagu, Ma- Hunedoara, campania agricolă
ria But şi alţii. de primăvară i-a găsit bine pre­
Mari a Pintea, Ana Nemeş, Pe­ ILIE VIŞA gătiţi. Uneltele şi atelajele au
tiţia. Mircea, Tuţa Herbai, Va- corespondent fost reparate din timp. De ase­
menea, au fost transportate pe
cîmp 2 0 0 tone de îngrăşăminte
Circumscripţii în întrecere naturale înainte de începerea -m-
arăturilor.
Insămînţările se desfăşoară •\
Pentru rezolvarea- unor pro­ tive principale ale întrecerii aş- intr-un ritm susţinut. Pînă acum Şefa de echipă
bleme de ordin gospodăresc, în temerea ¦ pietrişului pe străzile s-au însămînţat 15 ha. cu ovăz
ultima vreme în oraşul Orăştie 1. 0. Frimu, Popa Şapcă, Elena şi 1 0 ha. cu trifoi şi lucernă,
au avut loo mai multe consfă­ Sîrbu şi altele, repararea şi zu­ sub plantă protectoare. Sămînţa
tuiri pe circumscripţii-ale cetă­ grăvirea faţadelor caselor, ame­ de trifoi şi de lucernă a fost pro­
curată de la Agrosem Alba Iu- — Zici că vii d esea ră la să fa că tre a b ă oriunde va
Emilia. ? pune m ina. Colectiviştii i-au
a preciat hărnicia şi au ales-o
— Vtu da. Am fo st şi v i­
ţenilor cu deputaţii. najarea de noi zone verzi pe lia. nerea trecu tă. A m fo st a- şefă la echipa l-a . Em ilia e
In cadrul consfătuirilor, cetă­ străzile I. V. Stalin, I. Fona- S-du mai pregătit încă 8 ha. tu n ci vreo 24 de fe m e i şi d u ­ p e s te t o t : la cocin a de porci,
ţenii au propus să se organizeze gy, D. Gherea, I. @. Frimu, T. teren pentru însăminţarca car­
o întrecere între circumscripţii Vladimirescu etc., desfundarea tofilor. Paralel cu aceste lucrări, p ă lecţie, to v a ră şa M ina P ă - la g ra jd sa u în cîm p , la r e ­
cu obiective concrete. Astfel, ce­ şanţurilor şi curăţirea rigolelor colectiviştii au curăţat şi stropit
tăţenii din circumscripţia nr. 2 . pe toate străzile oraşului, cură­ toţi pomii din livada gospodă­ durean n e-a p re d a t croiul m iză, ori în alte părţi.
al căror deputat este tov. Pu- ţirea păşunii oraşului, eto. riei. In zilele acesiea se va trece m înecti... Dar, in B retea Strei, E m i­
chini Ada-lbert, au chemat la în­ la etapa a Il-a a lucrărilor agri­
trecere pe cei din circumscripţia ELENA IQAN cole de primăvară.
corespondentă Discuţia am in tită se purta lia D avid n u -i cu n oscu tă n u ­
GH. MUNTEANU intre două fem ei ce se opri­ m ai ca bună colectivistă. Ac­
seră la colţul uliţei. M ă în ­ tivitatea ei de m em b ră a co­
corespondent trebam unde se string, ce în ­ m itetului com unal al fem ei­
$ va ţă şi cine-i Em ilia ? in cu ­ lor e tot. a t î t d e rodn ică.
rînd, aveam să aflu răspu ns Şi dacă odată pe săptăm înă,
nr. 3, unde este deputat tov. -m- la to a te aceste întrebări,
Boldoki Padis-lau. De asemenea,
vinerea du pă-m asă, Pe u liţe­
circumscripţia deputatei Vasilica B rigada de la întreţinere ...Emilia D a- le satu lu i Bre-
Adam a chemat ia întrecere cir­ viă a venit în /n n . iea nu vezi nicf-
cumscripţia deputatului Marin
Becherescu. întrecerea s-a extins Aproape că nu există con­ tate al acestei brigăzi, timpul Bretea strei ' Q m s p o M m u L u i o fem eie, e bi­
apoi în aproape toate circum­ sfătuire de producţie la semi- de staţionare a agregatelor este îm preu n ă cu
cocseria din Călan, în care redus sub normele admise. A- ~ ne să ştii că
brigada condusă de tovarăşul cest lucru dă posibilitate să fie
soţu l ei, p rin anul 1956. De loc ele-s a d u n a te in casa E m i­
e ste de p rin p ă rţile M ed ia şu ­ liei. Aici, p ro feso a ra Lidia
scripţiile oraşului. Constantin Pînzariu să nu fie produs semicocs peste plan. lu i. C u m a a j u n s e a la B r e ­ T o p a d e l.a ş c o a l a d e 7 a n i,
Cetăţenii au stabilit ca obiec- evidenţiată. Cei 12 oameni, con­ Brigada condusă de tovarăşul tea e o poveste întreagă. Nu le ţine diferite conferinţe sau
duşi de tov. Pînzariu, se îngri­ Pînzariu şi-a căpătat un bun in sist în să asu pra acestu i lu ­ lecţii, iar p e u rm ă, tovarăşa
jesc ca agregatele să funcţio­ renume şi din alte motive. In cru. V o rb a -t că aci, la g o s­ M ina P ă d u rea n le explică
neze în permanenţă, elimină în orele libere, brigada participă p odăria colectivă, n u-i omţ tain a croiului şi a cusutului.
CÂRTI APÂRUTF cel mai scurt timp defecţiunile la diferite acţiuni patriotice. care să n-o cunoască. Anul La m aşina de cu m t pe care
ce apar pe parcurs, creînd ast­ Astfel, anul acesta, tovarăşii de
E. STOieOVIGI, F, STOIGOVlGlY fel condiţii bune de lucru bri­ muncă ai lui Pînzariu au co­ şitul porum bului şi al ca r­ din sa t au în vă ţa t să coasă.
; ^ J p -r. găzilor productive. lectat 1.000 kg. fier vechi.
Ge ştim astăzi despre interiorul pă- tofilor, la recoltatul cu ltu ri­ C olectivistă harnică, şefă
Ba mai Wiult, datorită lucru­ A. TUZA'
prinţului („S.R,S.O.,‘) lui organizat şi d'e bună cali­ corespondent lor şi la to a te celelalte de ech ipă destoinică', p ric e­
48 pag. — 0,95 lei m u n ci, E m ilia a fo s t ne-, p u tă şi bu n ă a c tiv istă în
RADU GR1G0R0V1G1 : Gurs de opti­ lipsită. m unca cu fem eile, Em ilia
că generală — partea a 1 1 -a —
La reparatul drumului R ă s p la ta celor 112 zile D avid s-a bu cu rat de a p re­
252 pag. — 15 lei
m uncă efectu ate a con stat în cierea u nan im ă a com un işti­
S. RAUTU. M. BERGMAN : Stabili­
tatea statistică a sistemelor elastice Urcînd într-una 'din zilele tre ­ tau piatră, nivelau ; reparau dru­ 1.568 k g . p o ru m b ), 313 leg. lor. C i n ă i - a f o s t s u p u s ă
cute spre Sanatoriul T. B. G.
(grinzi, arce, cadre plane) Brad, de departe am auzit zvon mul. c a r to fi, 69 Kg. fa so le , 224 Kg. d is c u ţie i în a d u n a r e a g e n e ­
572 pag. — 35 lei de vorbă şi cînt, dar şi uruit de Informîndu-mă, am aflat că
roţi şi sunet de unelte. Ce să varză, o în sem nată can tita­ rală a organizaţiei de bază,
M, RENERT: Calculul şi construcţia fie — m-am întrebat în gînd. cei ce lucrau sînt salariaţi ai
utilajului chimic — voi 1 . (manual) Sanatoriului T. B. G. Brad, în te de grîu şi alte produse, cererea de a deveni candida­
612 pag. - f 8 scheme 35 lei Răspunsul mi-a venit de îndată trunte cu directorul, care, mobi­
(Lucrări litografiate). lizaţi de către organizaţia de iar pe deasupra a m ai prim it tă de partid, com uniştii i-au
ce-am cotit drumul în serpenti­ bază şi comitetul sindical de
secţie, iucrează de aproape două şi su m a de 560 lei. apreciat aşa cum se cuvine
nă. In faţa ochilor mei, un grup săptămîni la repararea acestui
drum. P ă m in t n -a avut de unde activitatea, prim in d-o in m ij­
de oameni mînuiau harnic tîr-
E (ONESCU corespondent să adu că în gospodărie, dar locul lor.
năcoape, sape, lopeţi, transpor­
in sch im b a in tra t h o tă rîîă PETRE FARCAŞ1U
¦—= :[\ re fac numeroase vizite în în- Sebeş, Jina, Hunedoara! Alba, cultiva la copiî ’dragostea ţaţă mai bune, dacă ar ti existat
de munca productivă. control şi îndrumare şi mai e-
Ireprinderi sau în gospodării co­ Brad, Orăştie şi din alte loca­ iioace din partea tuturor secţi­
La unele grădiniţe a devenit ilor de învăţămînt şi cultură ra­
lective, unde găsesc cel mai lităţi. un obicei ca activităţile, jocu­ ionale şi orăşeneşti. Există încă
rile de creaţie, chiar, să se ter­ secţii de învăţămînt ca cele ale
bun mijloc de a lărgi orizontul La îndcmîna educatoarei stau mine, cu „accidente“ (păpuşa raioanelor Petroşani, Ilia, Hu­
şi-a rupt mîiniie, trenul s-a' răs­ nedoara, care se ocupă insufi­
de cunoştinţe al copiilor, de a le şi alte mijloace prin care se rea.- turnat) şi apoi seria de „inter­ cient de controlul şi îndruma­
venţii la spital“, doctor etc. Este rea grădiniţelor de copii.' Sînt
da noi noţiuni. Gele văzute de lizează o educaţie-sănătoasă, le­ necesar să se organizeze aseme­ multe grădiniţe în aceste raioa­
nea activităţi care să se termi­ ne care n-au fost vizitate ni­
copii, cuvintele adresate lor de gată de viaţa nouă care se con­ ne nu cu spital sau doctor ci ciodată în acest an nici de to-*
către inovatori, muncitorii frun­ struieşte astăzi ia- cpi. Nu tre­ cu bucuria unei munci împlini­ varăşii din secţiile raionale nici
te, a succesului, a încrederii în de tovarăşi din secţia regională.
în realizarea educaţiei prin mun­ taşi, rezultatele muncii acestora, buie uitate lecturile după ima­ forţele proprii. Numai asemenea
că se pot enumera autodeservi- sînt cele mai bune exemple care gini, povestirile cu tematică le­ activităţi vor dezvolta la copii Este necesar ca în viitor sec­
reă, activitatea gospodărească, tăria de caracter, curajul, voin­ ţiile de învăţămînt şi cultură
jocurile de creaţie, munca pe trebuie folosite de educatoare a- gată de muncă, de eroismul oa­ ţa, optimismul şi alte trăsături să qcorde mai multă atenţie în ­
parcelă şi la colţul viu, activi­ tunci cînd vorbesc popiilor d es-. menilor muncii, de cuceririle şi de carcater proprii omului nou. văţămîntului preşcolar, să anali­
tăţile obligatorii de modelaj, cu­ pre eroism, curaj, prietenie etc. realizările . obţinute sub condu­ zeze temeinic toate posibilităţile
Mai există educatoare — ce-i de organizare şi funcţionare în
sături, tăieturi etc. Este lăudabilă iniţiativa unor cerea partidului, poezii şi cînte- drept tot mai puţine la număr condiţii bune a grădiniţelor se­
Educatoarele de la Brad, Băi- — care înlocuiesc munca răb­ zoniere, în mod deosebit în gos­
educatoare de a organiza acti-' ce cu asemenea .conţinut şi al­ dătoare, cu atepţie şi dragoste podăriile agricole colective, pen­
ţa, Simeria, Ghelar, Iuipeni, Pe­ do mamă ţaţă de copii, cu a- tru a uşura munca părinţilor în
vităţi cu copiii preşcolari pe tele. ceea de. respingere, de „punerea perioada muncitor agricole de
troşani, Peştişu A'lare, Haţeg !a punct“ a copiilor. vară.
ş.‘a„ urmăresc încă din grupa parcela grădiniţei şi la colţul Dacă majoritatea educatoare­
mică să formeze deprinderi de viu. care oferă copiilor mate­ lor depun pasiune , şi dragoste Asemenea practici sînt dău­ Organizaţiile de partid sînt
muncă. Astfel, prin autodeservi- rial instructiv şi atractiv. Ob- în munca lor, mai - sînt totuşi nătoare ; ele nu pot folosi pro­ datoare să se ocupe în perma­
re şi activitate gospodărească, servind şi îngrijind pe echipe educatoare care nu ţin seamă cesului de educaţie. Astfel de nenţă de felul cum se desfăşoa­
copiii sînt obişnuiţi să-şi aşeze culturile de pe parcelă, plantele de aceste cerinţe pedagogice şi educatoare nu pot să-şi cîştige ră munca în şcoală, în grădi­
hainele la locul cuvenit, să se şi animalele de la colţul viu, nu se preocupă cu consecvenţă respectul, dragostea şi încrede­ niţa de copii. Ele trebuie să con­
îmbrace singuri, să îngrijească copiii îşi îmbogăţesc cunoştin­ să găsească cele mai bune for­ rea copiilor. troleze şi să sprijine munca de
mobilierul, jucăriile, să păstre­ ţele, îşi formează deprinderi me de educaţie, Unele chiar educare a copiilor preşcolari, să
ze curăţenia în clasă, curte etc. subapreciază educaţia prin mun­ Deosebit de important în mun­ vegheze pentru a se asigura un
practice. că, ca mijloc important de edu­ ca de educaţie este atragerea conţinut sănătos procesului in-
Prin diferite jocuri de crea­ care _miîliilaterală a copiilor. familiei de a continua acasă e- struciiv-educativ.
ţie c a : jocul „de-a trenul“, Educatoarele de la grădiniţa Aşa, ’de pildă, educatoare ca To- dticaţia începută în grădiniţă.
jocuri de construcţii, „atelierul nr. 2 din Alba Iulia au arătat ia modan Irina — Ţebea, Popa Educatoarea trebuie să foloseas­ Lucrătorii *din învăţămînt, e-
de reparaţii“ etc., educatoarele consfătuire cu cîtă pasiune, o u Gornelia — Ohaba, Pană Mi- că diverse metode pentru a în­ 'ducatoarele, urrnînd exemplul
Urmăresc să stimuleze iniţiati­ riozitate şi cu cîtă satisfacţie au nerva' — Presa-ca şi 'altele, nu druma părinţii prin şedinţele pe­ oamenilor muncii de la oraşe şi
vă, perseverenţa şi voinţa, să îngrijit copiii, sub îndrumarea se străduiesc suficient 'să folo­ dagogice cu aceştia, expuneri şl sate, trebuie să lupte pentru a
lărgească orizontul de cunoştin­ educatoarelor, seminţele puse de sească .cele mai potrivite forme conferinţe pe diferite teme de ridica nivelul muncii lor, pentru
ţe al copiilor, să le formeze a- ei în ghiveciuri pg, care le-au 'de educaţie, să asigure cete mai a folosi cu toată priceperea cu­
restora noţiuni.noi pe care ei nu observat cum încolţesc atunci bune condiţii pentru desfăşura­ educaţie. Să le arate cu curaj noştinţele şi experienţa acumu­
le cunosc. Pornind de la joc cînd au lumină, apă, căldură rea muncii cu copiii. lată în munca frumoasă încre­
spre forme simple de activitate sau bucuria cu care copii se manifestările copilului, unele o- dinţată de partid, de a creşte
prin care se imită munca celor angajează să lucreze pe parce­ In conţinutul muncii unor e- şi educa micile vlăstare ale pa­
maturi de pe şantiere, mine, uzi­ lă, să sape, să ude, să plivească cluoatoare se manifestă încă la­ biceiuri negative care le-ar avea triei.
ne, gospodării de stat şi colec­ în straturile' cu legume, flori cune. De multe ori se organi­
tive, se dezvoltă sentimente şi etc. zează o serie de activităţi, for­ şi în acelaşi timp cum trebuie CORNEL' STOICA
atitudini pozitive ţaţă de mun­
că, respect şi dragoste ţaţă de O seamă de alte forme de ac­ să procedeze pentru formarea activist al Comitetului regional
oamenii muncii.
tivităţi practice, ca tăieturi, cu­ me de muncă, jocuri etc. fără noilor deprinderi. de partid
Sînt demne de urmat educa-, sături, lipituri, confecţii din pîn- ca educatoarea să pornească de
toacele lonaş Viorica din Gal- ză, placaj etc., sînt folosite cu la un scop bine determinat. De In munca cu copiii preşcolari
da de Jos, raionul Alba, Lucuţ succes de o serie de educatoa­ multe ori, în activităţile orga­
Emilia din Pricaz, raionul Orăş­ re. La expoziţia de obiecte şi nizate, chiar în jocurile de crea­ s-ar ti putut obţine rezultate şi
tie, Gîrcoană Elena din Sebeş, cusături, organizată cu ocazia ţie, copiii sînt puşi să imite mun­
Nicoară Irina din Gugir ş.a., ca­ consfătuirii educatoarelor, au
ca ’de 'doctor, profesor şi măi
putut îi văzute lucruri deosebit puţin este scoasă în evidenţă
de interesante confecţionate de muncă pro’ductivă a muncitori­
copiii preşcolari,- îndeosebi din lor din uzine şi mine, pentru ă