Page 47 - 1960-04

Nr. 1650
Conţinutul ideologie şl eficacitate»
învăţămîntuSui de partid in atenţia
comitetului raional P.ALR« Petroşani
In anii trecuţi, o lipsă prin­
cipală în desfăşurarea învăţă-
mîntului de partid în raionul
Petroşani a constat în frecvenţa
nesatisfăcătoare la cercuri si
cursuri. Anul acesta a crescut
mult preocuparea organizaţiilor
de partid pentru conducerea şi
buna desfăşurare a învăţămîn-
tului de partid, ceea ce a dus
la îmbunătăţirea frecvenţei. In
prezent, frecvenţa la învăţămîn-
tul de partid pe raion a ajuns
la 85 Ia sută, existînd multe
cercuri unde prezenţa este în­
tre 95 şi 100 Ia sută.
Preocuparea cu mai mult simţ
de răspundere a organizaţiilor
de partid pentru bunul mers al
învăţămîntului de partid a dus
şi la îmbunătăţirea calităţii şi
creşterea eficacităţii învăţămîn-
tului de partid.
Invăţămîntul de partid are
un roi important în ridicarea ni­
velului de cunoştinţe al mem­
brilor, candidaţilor de partid şi
al celorlalţi oameni ai muncii.
Acest lucru este viu oglindit în
atitudinea socialistă faţă de
muncă, în activitatea şi întreaga
comportare a celor ce studiază
în sistemul învăţămîntului de
partid.
La succesele dobîndite de mi­
nerii Văii Jiului în îndeplinirea
şi depăşirea sarcinilor de plan
o contribuţie de seamă au adus
şi acei tovarăşi care frecventea­
ză cu regularitate, studiază cu
sîrguinţă in cercurile şi cursurile
învăţămîntului de partid. Tova­
răşi ca Ioan Velek, Felier Va-
sile, loan Jurj de la mina Lu­
peni, Aurel O iştea, Ioan David
de la mina Aninoasa, Kibedi A-
dalbert de ia mina Petrila, Lap-
şanschi Adalbert de la mina Lu­
nea şi mulţi alţii, constituie un
exemplu demn de urmat pentru
restul colectivului din care fac
parte, atît în ceea ce priveşte
munca în producţie cît şi în ac­
tivitatea obştească.
In cercurile şi cursurile învă­
ţămîntului de partid, problemele
teoretice sînt tot mai strîns le­
gate de sarcinile concrete puse
de construcţia socialistă. In cer­
curile politice pentru mineri, cer­
curile de economie concretă şî
cursurile serale convorbirile sînt
axate pe sarcinile izvorîte din
hotărîriie partidului şi guvernu­
lui. In aceste cercuri se dezbat,
în lumina învăţăturii marxist-
leniniste problemele importante
ale procesului de producţie şi
se fac propuneri în vederea îm­
bunătăţirii muncii.
Printre cercurile şi cursurile
în care se face o justă îmbinare
a problemelor teoretice cu sar­
cinile concrete economice se nu­
mără cercurile de economie con­
cretă de Ia preparaţia Lupeni,
de ia mina Petrila, de Ia
U.R.U.M. Petroşani, din secto­
rul IV al minei Lonea, unele
cercuri politice pentru mineri de
la minele Lupeni şi Aninoasa
şi alte cercuri şi cursuri.
Marea majoritate a propagan­
diştilor se străduiesc ca în con­
vorbirile ce le conduc, discuţiile
/im avut m area fericire să-l
C f f c în tîln e s c p e V. I. L en in p ie rs la Ilici.
şi s ă s ta u de v o rb ă cu el. F ie­
care intllnire din acestea a
constituit pentru m ine o lec­
ţie concretă de abordare re­
voluţionară a problem elor, o
lecţie pe care am ţinut-o
m in te to a tă viaţa...
La Congresul al V II-lea al
partidului Lenin a tra sa t sa r­
cina „de a organiza instruirea
m ultilaterală, sistem a tică şi
generală a populaţiei adulte,
fără deosebire de sex, în do­
m eniul cunoştinţelor m ilitare
şi al operaţiilor m ilitare“. T re­
buie să o b ţin em , a sp u s Ilici,
ca in fiecare zi m uncitorii şi
ţăranii „să înveţe să lu pte“.
Lenin cerea ca răgazul o b ­ m ise m u lte u n ităţi şi subuni­
ţin u t prin încheierea păcii de
la B rest să fie folosit din plin
pentru crearea unei arm ate
puternice şi a unui solid sp a ­
te al frontului.
F ron tu l cerea u n ită ţi noi.
P o trivit in dicaţiilor lui Lenin.
acestea erau alcătuite de co­
m isariatele m ilitare ale rep u ­
blicii. In ca lita tea m ea d e c o ­
m isar m ilitar al raionului
Zam oskvorecie din M oscova,
îm i reven ea şi m ie sarcin a ca,
îm preună cu tovarăşii m ei, să
fo rm ez cîteva u n ită ţi noi.
0 dată, în tim p u l în deplin i­
rii acestei sarcini, am fost
c h e m a ţ i la I. M. S v e r ă lo v , la s t a t ( s e r e f e r e a în p r i m u l d e la 'G ă rzile R o ş ii la a r m a -
Diw MV i sn m .4r.isM vm i Pag. 3
\n raSonuB H a ţe g
Acpunile de împăduriri
să fie bazate pe aspectele con­ tov. Gheorghe Vîjdea, secretar Pe şantierul de la „Cheia" crat 50 de tineri care, înir-o
crete ale muncii de partid, ale af Comitetului raional de partid, singură zi, au plantat 4.500 pu­
procesului de producţie din în­ şi din discuţiile purtate a reie Cu cîteva zile în urmă, în ieţi de brad. Printre cei care
treprinderea sau instituţia res­ şit că acolo unde organizaţiile comuna Lunca Cernii, s-a des­ s-au evidenţiat în mod deosebit
pectivă. Acest lucru face ca dis­ de partid dau importanţa cuve­ chis un şantier de împăduriri. în munca de împădurire din
cuţiile să fie vii, interesante, nită învăţămîntului de partid se In zilele de 6 şi 7 aprilie a. c., „Valea' lordănelului“ se numără
crescînd totodată eficacitatea în­ obţin succese. pe şantierul de pe muntele „Che­ utemiştii Ioan Bogdan, Ioan Şip
văţămîntului de partid. ¦Există însă unele organizaţii ia“, au luat parte la împăduriri şi alţii.
de partid care nu se ocupă cu peste 170 de tineri.
Propagandişti ca tov. Kova- tot simţul de răspundere de pro­ Sub îndrumarea tovarăşului
şanschi Ioan de la mina Petri­ blemele învăţămîntului de partid, Inmînarea carnetului de mem­ Emit Bălănescu, activist al Co­
la, Dumitru Catrina de la mina îndeosebi de calitatea, de con- bru al organizaţiei U.T.M. ţi­ mitetului raional U.T.M. Haţeg,
Lonea, Cazimir Davidovici din ¦ţinutul acestuia. In această di­ nerilor Partenie Zepa, Petru Po- munca de împădurire pe acest
Petroşani, Constantin Hanea din recţie s-a arătat că anumiţi pro­ deanu, Traian Seroni etc. pe şantier continuă.
Vulcan, Victor Ardeleanu din pagandişti din oraşul Lupeni, de şantier — de către tov. Nicolae
Lupeni şi alţii, muncesc cu simţ îa mina Aninoasa, lipsesc de la Nandrea, prim-secretar al Co­ Pe Coastele „ O rie i"
de răspundere pentru a asigura seminariile ce se ţin la cabine­ mitetului raional U.T.M. Haţeg,
în cercurile pe care Ie conduc tul de partid, nu se pregătesc a însufleţit în muncă pe to ţi'ti­ După ce în partea nordică a
o calitate corespunzătoare con­ temeinic în vederea conducerii nerii. Astfel, ei au plantat, “în pădurii Orleă au iost plantaţi
vorbirilor. convorbirilor din care cauză ca­ două zile, 1 2 . 0 0 0 puieţi de pin un număr de 23.000 puieţi de
litatea muncii lasă de dorit. negru. Merită subliniată, mai pin, lucrările de împădurire au
Pe măsura îmbunătăţirii con­ ales hărnicia celor 26 tineri din continuat în partea sudică. In
Propagandişti ca tov. Tode- brigada condusă de tovarăşul ziua de 7 aprilie, de pildă, toţi
ţinutului învăţămîntului de par­ rici Rada de la Filatura Lupeni. Cornel Popescu, învăţător în sa­ salariaţii cooperativei „Ţara Ha­
tid, prin legarea lui mai strînsă Demeter Petru de la mina Lo­ tul Poieniţa, care în numai trei ţegului“, şi ai Sfatului popular
nea, Volenic loan de Ia mina ore, au săpat gropile şi au plan­ raional Haţeg au ieşit la planta­
de sarcinile concrete actuale, ale Vulcan şi alţii, sînt slab pregă­ tat peste 3.000 puieţi. rea puieţilor de stejar şi frasin.
construcţiei socialiste, a sporit şi tiţi, nu asigură o muncă cali­ Pînă seara, aceştia au plantat
tativă în cercurile pe care Ie In „Valea lordănelului" un număr de 1.500 ouieţi.
eficacitatea Iui. Acele organizaţii conduc.
Pădurea „Valea lordănelului“ La plantarea pînă acum a ce­
tlRs Mai există cazuri cînd învă- lor 26.500 puieţi de pin, stejar
ţămîntu! de partid are caracter se află situată la aproximativ şi frasin în pădurea „Orlea“ o
Pe marginea plenarei formal, cursanţii nu iau notiţe, contribuţie de seamă au adus
nu studiază materialul bibliogra­ 11 km. depărtare de Sarmizege- şi Mircea Moraru şi Maria Bră-
Comitetului raional fic, ceea ce face ca discuţiile să nişteanu, activişti ai Comitetului
fie purtate de puţini tovarăşi, tusa. Pe şantierul deschis aci orăşenesc U.T.M. Haţeg.
P.M.R. Petroşani să fie neinteresante şi să nu a-
proîundeze problemele aşa cum în ziua de 7 aprilie a. c„ au lu- Pe toate cele patru şantiere
de partid care dau atenţia cu­ ar trebui. din raionul Haţeg, muncitorii si
venită bunei desfăşurări a învă­ Com unistul A u­ Ca Între mineri funcţionarii din întreprinderi şi
ţămîntului de partid au rezultate Plenara Comitetului raional rel Vîrciu este instituţii, în frunte cu brigăzile
bune în realizarea sarcinlor de de partid Petroşani a adoptat şef de echipă (Urmare din pag. !-a)* să aducă sare, Sidorov l-a pri­ utemiste de muncă patriotică,
plan. Pot fi date ca exemple în un plan de măsuri în vederea la în treprin derea vit atent pe Cosma. II vedea au plantat peste 1 2 0 . 0 0 0 puieţi.
această direcţie organizaţiile de îmbunătăţirii conţinutului şi spo­ Cosma începuse să. creadă că cum se străduia să pună o ar­
bază nr. 1 de Ia mina Aninoa­ ririi eficacităţii învăţămîntului m inieră Barza. nu va putea s-o scoată la ca­ mătură. A prins momentul cînd FELICIA PETRESCU
sa, nr. 1 A de la mina Lupeni, de partid. O importanţă deose­ păt. Cînd au terminat şutul, avea nevoie de ajutor şi din doi corespondentă
nr. 4 de la mina Lenea, nr. 2 bită şe acordă în acest plan pre­ Lucrind la arm area m eta - nici nu le venea să plece. Dă­ paşi a fost lingă el. împreună
de la mina Petriîa, I.T.C. Petro­ gătirii propagandiştilor şi legă­ duseră prea puţine „pline“. au aşezat o armătură, apoi încă Lu crări de snfleres
şani şi altele. rii problemelor teoretice de sar­ r una. Cosma şi-a dat seama că
cinile practice ale construcţiei Y Sidorov aşezase armătura mult obştesc
Birourile acestor organizaţii socialiste. i" l i c ă a n o u l u i p u ţ , e c h i p a Intr-un abataj vecin cu al lui mai repede şi mai bine.
de bază au reuşit să asigure o j sa şi-a depăşit planul pe Cosma, lucra brigada condusă Cetăţenii din comuna Berthelot s-au
frecvenţă bună la învăţămînt, se Realizarea celor preconizate î. p r i m u l t r i m e s t r u a l a n u - de comunistul Vasiie Sidorov, Intre timp, minerul care ple­ dovedit a fi buni gospodari. Ei par­
preocupă de calitatea învăţămîn­ prin planul de măsuri adoptat case după sare s-a întors şi ticipă cu entuziasm la acţiunile în­
tului de partid, controlează şi va duce la o simţitoare îmbu­ \ lui 1960 cu 25 la sută. tot de la sectorul II al minei Sidorov a părăsit abatajul. N-a treprinse în vederea realizării unor
ajută pe propagandişti, trag îa nătăţire a calităţii învăţămîntu- Petrila. Sidorov aflase că va ajuns prea departe, cînd Ior- lucrări de interes obştesc. De curînd
răspundere pe acei cursanţi care fui de partid în raionul Petro­ k _ / ‘ J I - f w J w J >— / u J u f '— J V-t- J j —ţ \—r J i _ J u f V trece şi Cosma cu ortacii săi dache, un ajutor de miner din ei s-au angajat ca în cinstea zilei
dovedesc delăsare în studiu. şani, lucru ce se va reflecta în „pe figuri“. Erau în întrecere brigada lui Cosma, a spus : de 1 Mai să dea comunei tor un
îndeplinirea cu tot mai mult suc­ Mărfuri noi în şi era curios să afle ce fac ve­ aspect cît mai plăcut. Printre obiec-
Rezultatele bune obţinute de ces a sarcinilor de producţie. magazine cinii. De aceea nu l-a răbdat — Face şi ăsta pe deştep­ tivele prevăzute în angajamentul luat,
aceste organizaţii în conducerea inima să nu se intereseze chiar tul... Parcă-i mare lucru să pui
învăţămîntului de partid au fă­ I. POP In dimineaţa zilei de 12 apri­ în prima zi. pe la orele 13. o armătură !... se numără ridicarea în roşu a 2 că­
cut ca ele să obţină succese de lie a. c., în magazinele din ra­ mine culturale în satele Boiţa şi Gău-
seamă în traducerea în viaţă a In o v a ţii la C. ionul Petroşani au intrat măr­ — Stau prost — l-a informat — E mare lucru — i-a rete­ ricea, amenajarea unei remize pentru
hotărîrilor partidului şi guver­ furi în valoare de peste 570.000 dispecerul. N-au dat aproape zat-o Cosma. Mai ales atunci
nului, în îndeplinirea sarcinilor Maiştrii Samoilă Roman şi Gheor­ lei. nimic 1 cînd1 nu şti s-o faci cum tre­ păstrarea materialelor pompieristice,
de plan. De asemenea, au obţi­ ghe Stoica, de Ia oţelăria Martin nr. buie. construirea unui pod peste rîul Gal­
2 de la Combinatul siderurgic Hune­ Magazinele din oraşele Petro­ Sidorov n-a zis nimic. Pînă bena, amenajarea drumului ce leagă
nut succese în întărirea rînduri- doara, au realizat un dispozitiv care şani şi Lupeni, au fost astfel la sfirşitul şutului însă s-a Cosma s-a gîndit mult. la Si­
acţionat electric deschide automat uşi- aprovizionate cu un bogat sor­ gîndit de multe ori la cei din dorov. înţelesese că sarea nu satele Berthelot şi Crăguiş pe o dis­
lor for, prin primirea de candi­ le de la cuptoarele de 185 de tone. timent de încălţăminte, tricota­ brigada lui Cosma. fusese decît un pretext ca să tanţă de 1 km., plantarea stilpilor
Astfel, cînd temperatura creşte în cup­ je, ?îferite ţesături şi coniecţii, vină în abatajul lor şi să-i a-
daţi şi noi membri de partid. tor peste limita stabilită, uşile se în valoare de 371.000 lei. * jute. Dar de ce nu i-a dat aju­ pentru electrificarea satului Boiţa, îm­
Adunările generate se desfăşoa­ deschid automat înlăturîndu-se astfel torul pe faţă ? De ce a fost prejmuirea şcolii de 7 ani din Bert-
deteriorările ce se produceau la bolţile S. H u n ed o ara ...A doua zi dimineaţa, Sido­ nevoie de acest pretext ? Şi-a helof etc.
ră acum la un nivel mai înalt, cuptoarelor. Aceasta este numai una rov s-a întîlnit cu Cosma. Pînă dat însă seama că nici el, Cos­
membrii şi candidaţii de partid Un alt colectiv de inovatori >de la le-a venit rîndul să coboare în ma, nu î-a cerut acest ajutor. GH. OPRINESGU
din inovaţiile realizate în ultima vre­ laminorul Bluming, din care fac parte mină, au vorbit despre una, corespondent
au sarcini concrete, iar birourile şi inginerii Vasiie Văzdăuţean şi Nico­ despre alta. Sidorov ar fi fost La ieşirea 'din şut, Cosma l-a
me de siderurgiştii hunedorenl. care lae Şerban, a aplicat o inovaţie care bucuros să fi vorbit despre D IN P R O G R A M U L D E
organizaţiilor de bază urmăresc asigură prelungirea duratei de func­ munca brigăzii lui Cosma, dar căutat pe Sidorov. I-a spus că
urmăresc prelungirea duratei de func­ ţionare a cilindrilor de laminare cu acesta n-a scos un cuvînt des­ a
îndeaproape îndeplinirea lor. peste 33 la sută. In acest fel se rea­ pre noul lor loc de muncă. i-au prins bine lămuririle cu
Pe lîngă rezultatele pozitive ţionare a agregatelor şi în acest fel lizează anual economii antecalculate în ArriSinffln
valoare de peste 2.000.000 Iei. Pe la ora 10, Sidorov s-a dus privire la construirea panouri­
obţinute de organizaţiile de par­ sporirea producţiei de metal. în abatajul brigăzii lui Cosma. 15 APRILIE 1960
De la începutul anului şi pînă la 6 lor şi l-a rugat să-I ajute să-şi
tid din Valea Jiului în ceea ce aprilie, la Combinatul siderurgic Hu­ — Nu cumva aveţi nişte sa­ PROGRAMUL Ir 6,45 Salut
nedoara s-au înregistrat 106 inovaţii re ? — i-a întrebat Sidorov. E organizeze mai bine munca în voios de pionier; 7,30 „Clari­
priveşte conţinutul şi eficacita­ din care 74 au fost aplicate în pro­ ora mesei şi nici unul n-a adus netul vesel“ _ program de mu­
ducţie. Prin aplicarea tuturor inova­ sare. Se întîmplă. brigadă. Şi Sidorov l-a ajutat şl zică uşoară; 8,30 Din muzica
tea învăţămîntului de partid mai ţiilor propuse se realizează economii popoarelor sovietice; 10,30
antecalculate care depăşesc suma de In timp ce un miner s-a dus pe Cosma, şi pe Nagy, şi pe Ni-
există şi unele lipsuri. H .700.000 lei.
chita, a stat de vorbă aproape
In scopul înlăturării acestor
lipsuri şi îmbunătăţirii calităţii cu toţi oamenii din brigadă şi
învăţămîntului de partid, recent.
fiecăruia i-a dat cîte un sfat.
Comitetul raional de partid Pe­
Cînd la sfirşitul lunii, s-a ţi­
troşani a dezbătut într-o plenară
nut consfătuirea de producţie,
a sa problemele legate de con­
şi brigăzile lor au fost eviden­
ţinutul şi eficacitatea învăţămîn­ ţiate, cei doi brigadieri stăteau
mîndri, unul lîngă altul. Şi a-
tului. Din raportul prezentat de mîndoi erau mulţumiţi.
N T IL IM IR I C L IC
Krem lin. îm preu n ă cu el am A. D. BLOHIN tă regulată. Iată despre ce a loacele — a sp u s el. D ar, cin ă Traista cu poveşti : „Puterea
fost vorba atunci. cuvintului dat“ de P. Pavlen-
o apărăm , trebuie să înţele­
V laăim ir Ilici ne prim i p rie­ rîn d la stocurile de la fabrica S Ţ \ c calea fe ra tă ,,01crujnaia“ g e m u n d e ne sîn t p rie te n ii şi 15 APRILIE 1960 k o : 11,03 Teatru la microfon:
teneşte, ne dădu m ina, ne ru ­ de echipam en t m ilitar), folo- venise la K a n a tcico va ia unde duşm anii. Trebuie să în ­ „Mariana Pineda“ de Federi-
gă să lu ăm loc şi apoi ne în ­ sin du-le pen tru nevoile raio­ vă ţă m să vorbim sincer şi lim ­ D E V A : 'M izerabilii seria II-a; go Garcia Lorca ; 13,05 Concert
trebă cum m erge organizarea nului nostru : aceste nevoi p u ­ Dacea un tren cu ostaşii din pede cu poporul, să-l convin­ ALBA IU LIA : P atru paşi în de prînz; 14,00 Din muzica po­
de noi unităţi pentru A rm ata teau fi 'satisfăcute cu a ju to ­ G arda Roşie. P rim isem d isp o ­ gem că dreptatea e de partea n o ri; T elegram e; BRAD : To­ poarelor ; 15,10 Concertul în re
R o şie. rul în tre p rin d erilo r iniei de ziţie din partea com isariatu ­ n o a stră . rentul ; H U N E D O A R A : B ă­ minor pentru vioară şi orches­
im p o rta n ţă raională. lui m ilita r orăşenesc să tră de Sibelius ; 16,15 Vorbeşte
Am început să-i raportăm iau in p rim ire d e ta şa m e n ­ r ~i'mi adu c a m in te că, d u p ă ieţii n o ştri; H AŢEG : se cre­ Moscova!; 17,25 Cintăreţi so­
am ănuţit. l-a m sp u s că din Cred că nu e nevoie să ex ­ tu l şi, în le g ă tu ră cu ^ un control făcu t în ra ­ vietici de operă; 20,20 „Noapte
d etaşam en tele G ărzii Roşii am plic ce m are im p o rta n ţă au trecerea la a rm a tă re g u la ­ ionul nostru, am p rim it ordin tul cifru lu i; IL IA : F ata bună, copii“ : „Acul, fusul şi su­
form at şi am încazarm at uni­ a vu t p en tru noi a.ceste con ­ tă, să -l îm p a rt în unităţi. D e­ să p red ă m o p a rte din sto c u ­ cu u rcioru l; O R A ŞT IE : Lu­ veica“ de Fraţii Grimm ; 21.15
tă ţi şi subunităţi m ilitare re­ vorbiri. in cursul cărora Lenin rile de ech ipam en t şi a rm a ­ na de m ie r e ; Ceasul s-a o- Ii mulţumesc partidului : 22.30
gulate. F orm ăm regim en te n e-a în vă ţa t să privim orice taşam en tu l, în care dom n ea o m en t raionului Lefortovo. prit la m iezul n o p ţii; S E B E Ş : Concert de muzică uşoară ; 23.10
noi; regim entul roşu „Varşo­ chestiune din punctul de v e ­ atm osferă de partizanat, re ­ Fata în n e g r u ; P E T R O Ş A N I: Simfonia a V-a în si bemol
via “, reg im en tu l roşu ,.Lodz“, dere al intereselor de stat, să fuză să execu te ordinul. Nu am îndeplinit la tim p a- Trei fete la tim o n ă ; P orte des major de Prokoflev.
re g im e n tu l roşu „C racovia“ şi ne sprijinim întotdeauna pe Cînd ne apropiarăm de tren, cest ordin, călcînd astfel dis­ Lillas ; SIM ERIA : T o r e n tu l;
regim entul chinez de voluntari. m ase, să m en ţin em cu ele le­ văzurăm m itraliere îndreptate ciplina m ilitară. In legătu ră LONEA : V îrsta d ra g o stei; TE- PROGRAMUL n : 14,07 „Rap­
gături strlnse. s p re noi. A m d a t atu n ci o r­ cu aceasta, am fost chem aţi IU Ş : O întim plare extraordina­ sodii“ de Paul Constantinescu:
V laăim ir Ilici se in teresea ­ din să se aducă tunurile. N u­ la V la ă im ir ilici. r ă ; ZLA TN A : Omul cu p a n ­
ză dacă pe front fuseseră tri­ m ai după aceasta detaşam en­ r
Lenin a vorbit despre n e­
15,40 Cîntece revoluţionare ro-
P otrivit sfatului dat de V la­ tul se alinie pentru a fi luat cesita tea de a în deplini cu o t a l o n i s c u r ţ i ; A P O L D U D E S U S : m îneşti; 16,15 Cîntece de dra­
tă ţi ; el ne întrebă de unde d im ir Ilici, n e -a m a d re sa t di­ în prim ire. deosebită punctualitate ordi­ O întim plare extraordinară. goste şi jocuri populare romi-
vom lua arm e şi echipam en t l- a m p o v e stit a cest caz lui nele prim ite, lucru fără de neşti; 17,50 Cronica economică;’
pentru noile regim ente. I-am rect m uncitorilor din m icile care duşm anul nu va putea m m m wmammk 18,05 „Viaţa nouă a satului“,
V la d im ir Ilici. fi învins şi nici capacitatea de program de cîntece şi jocuri:
spu s că în raion există o fa ­ în treprin deri• particulare ca­ apărare a statului nostru nu PENTRU 24 ORE 19,00 Actualitatea în ţările so­
brică de echipam en t m ilitar Fl m i-a spu s că proceda­ va putea fi sporită. cialiste ; 21,15 Muzică din ope­
care are suficiente stocuri. re nu prezentau im portanţă sem greşit, că oam enii noştri Vreme schimbătoare, cu cerul reta „Dubary“ de Milldcker ;
A rm ele u rm ea ză să le re p a ­ nu trebuie convinşi cu aju to­ — Fiindcă e prim a dată, vă mai mult noros în cursul zilei. 21,45 Album artistic ; 22.35 Ci­
răm la atelierele m ecanice. p en tru a p ă ra re a ţării. In ra ­ rul artileriei şi al m itraliere­ ie rtă m — n e -a sp u s el. D ar Spre sfirşitul zilei vor cădea clul „Lucrări îndrăgite de Le­
D upă ce ne ascultă cu m u ltă ionul nostru, de pildă, exista lor, ci ex p licin d u -le cu r ă b d a ­ ploi slabe locale. Temperatura nin“ ; 23,15 Concertul „In li­
atenţie, V laăim ir ilici s p u s e : o fabrică particulară de m a ­ re, cu ajutorul cuvintului bol­ nu uitaţi că apărătorii revo­ staţionară. Ziua va urca între niştea nopţii“.
c a ro a n e . R e - a m d u s acolo, am. şevic, plin de adevăr, că re ­ l u ţ i e i t r e b u i e ’s ă p ă s t r e z e o 17 Ia 21 grade, iar noaptea va
— Dar voi, tovarăşi, nu s im ­ s ta t de vo rb ă cu m u ncitorii şi voluţia cere o nouă organizare disciplină riguroasă şi s-o im ­ coborî între 6 la 10 grade. Vînt BULETINE: DF. ŞTIRI ; 5,00 ;
ei au acceptat bucuros cererea pună personal cu stricteţe ori­ potrivit cu intensificări din 6,00; 7,00; 11,00; 13,00; 15,00;
ţiţi că în form area de u n ităţi a arm atei, că directivele p a r­ u n de şi în orice îm preju rări. sectorul vest. 17,00; 19,00; 20,00; 22,00;
noi nu vă călăuziţi după in ­ n oastră. In cîteva zile, au re ­ 23,52 (programul I), 14,00;
teresele statului, ci num ai du ­ parat un car blindat destinat tidului şi guvernului trebuie A ceste rem arci ale lui V la­ PENTRU URMĂTOARELE
pă cele locale ? în deplinite fără nici o obiec­ dim ir Ilici le am în p e r m a ­ 3 ZILE
u n ită ţilo r care plecau pe ţie, în m od conştient. n en ţă în m in te şi m ă că lău ­
Lenin ne arătă că noi con­ front. zesc şi astăzi du pă ele în ac­
sum ăm greşit rezervele de — Trebuie să apărăm re ­
Am învăţat m u lte şi dintr-o
a ltă con vorbire cu Ilici, care
a avu t loc în perioada trecerii
voluţia cu toate forţele şi m ij- tivita tea m ea practică. Vreme schimbătoare, cu tem­ 16,00; 18,00; 31,00; 23,00 (pro­
peratura în scădere. gramul II).