Page 48 - 1960-04
P. 48
Pag. 4 DRU MU h SOCI AU S MU LUI N r. 1659
EfótíCEE32E TTZfd'ÎX'tVZTZTZrrZ'CJB
rrmovsaarsmKivmnmt&Mwieoa mx&iv+üzautm
V iz ita p re ş e d in te lu i u lXLm,file ft»*». • ixS±unLjL şiu u • juiXLroeie şilrâ - juitiraels ştiri.
* k ‘ * ' * * , ‘ ®’ '* ¦ • ^ * * * " « ’ * « ' • e . »»«. . «. <«. . «. . «. • «•
Sukarno în tara noastră
KP« «**C.--«K>«.
- o . . * - -*t- .
(Urmare din pag. l-a) în mijlocul cadrelor didactice
sute de studenţi bueureşteni au şl studenţilor Universităţii bu Conferinţ*a internaţ9ională a tineretului Vizita Im! A. L Mikoian în Irak Cin En-lai a plecai
salutat călduros pe înaltul cureştene. Vorbitorul a scos în şi studenţilor pentru dezarmare
oaspete. Rectorul Universităţii evidenţă personalitatea dr. Su BAGDAD 13 (Agerpres). torul Fattah Ibrahim, de Ingi in Birmania
„C. I Parhon“, prof. univ. Jean karno, remarcabilele sale me TASS a n u n ţă: In după-amiaza nerii şi muncitorii uzinei. După
Livescu, a prezentat conducă rite de om de stat. zilei de 12 aprilie, A, I, Mikoian, vizitarea uzinei, în marea sală a PEKIN 13 (Agerpres). —
torului indonezian pe membrii Râşpunzînd invitaţiei primului
corpului profesoral al Univer In aplauzele puternice ale a- nucleară prim vicepreşedinte al Consiliu administraţiei uzinei s-au adq- ministru al guvernului Uniunii
sităţii. sistenţei, rectorul Universită lui de Miniştri al U.R.S.S,, a nat ingineri, tehnicieni şi mun Birmane, la 13 aprilie a părăsit
ţii a înmînat apoi preşedinte Pekinul plecînd cu avionul în
La şedinţa solemnă care a lui Indoneziei, Dr. Sukarno, di LONDRA 13 (Agerpres). — partizanilor dezarmării nuclea vizitat Uzina de stat pentru ra citori în faţa cărora A. I. Miko tr-o vizită de prietenie în Bir
avut loc apoi au luat parte ploma de „Doctor Honoris TASS anunţă: La Londra îşi re din Anglia, despre organiza finăria ţiţeiului din Dora, în a- ian a rostit o scurtă cuvîntare. mania, Ciu En-lai, premierul
cadre didactice ale Universită Causa“ în ştiinţe juridice ai continuă lucrările Conferinţa rea campaniei de protest îm propiere de Bagdad. A. I. Miko Consiliului de Stat al R. P.
ţii bucureştene, printre care un Universităţii „C. I. Parhon“ din internaţională a tineretului şi potriva producerii de arme nu ian a fost însoţit de Tal lat As- Apoi A. I. Mikoian a semnat Chineze. Ciu En-lai va sosi la
număr mare de academicieni şi Bucureşti, pentru contribuţia sa studenţilor pentru dezarmarea cleare în Anglia şi a creării de Saibani, ministru ad-interim al în cartea oaspeţilor de onoare Rangoon Ia 15 aprilie. După vi
membri corespondenţi ai Aca remarcabilă Ia dezvoltarea nucleară la care participă re baze pentru arme rachetă. Industriei Petrolului şi de G. T. care vizitează uzina. zita sa în Birmania, Ciu En-lai
demiei R.P. Romîne, sute de ştiinţelor de stat şi a dreptu prezentanţii a peste 20 de ţări. Zaiţev, ambasadorul U.R.S.S. în va pleca la Delhi unde va ră
studenţi. lui internaţional. După cuvîntarea rostită de Irak. La Uzină înaltul oaspete A. I. Mikoian şi-a lu^t rămas mâne între 19 şi 25 aprilie, iar.
In şedinţa din 12 aprilie a Araowsmith au început discu bun cu căldură de la directorul după aceea va vizita NepaluL
In prezidiu au luat loc Dr. Primit cu vii aplauze a luat luat cuvîntul Araowsmith, par ţiile pe marginea problemei sovietic a fost salutat de direc uzinei, de la specialiştii irakieni In călătoria sa în Birmania, In
Sukarno, acad. Atanase Joja, apoi cuvîntul preşedintele Su si sovietici. dia şi Nepal, Ciu En-lai este în
preşedintele Academiei R.P. karno, care a mulţumit pentru soţit de Gen I, ministrul Aface
Romîne, acad. Ilie Murgules- înaltul titlu ce i-a fost confe ticipantă activă la mişcarea dezarmării nucleare ridicate rilor Externe al R._ P. Chineze
cu, ministrul Invăţămîntului şi rit. Conducătorul Republicii In şi de Gijan Han-ftt, locţiitor al
Culturii, acad. Iorgu Iordan, donezia a îndemnat tînăra ge C.pentru dezarmarea nucleară în raport. Italian ministrului Afacerilor Externe al
vicepreşedinte al Academiei neraţie să-şi pună întreaga sa R. P. Chineze.
R.P. Romîne, prof. univ. Traian putere de muncă în slujba po Declaraţia Secretariatului P.din Anglia, secretara comitetu Conferinţa a votat în una
lonaşcu, directorul Institutului porului, al luptei pentru pro Pe aeroportul din Pekin Ciu
de cercetări Juridice al Acade gres social. înaltul oaspete a lui de acţiune directă împotriva nimitate o rezoluţie de protest En-lai şi persoanele care îl în
miei R.P. Romîne, prof. univ. soţesc au fost conduşi de Sun
I. Oancea, decanul Facultăţii de înmînat rectorului o comunica cu privire Ea s itu a ţia politică i n Italiarăzboiului nuclear din Marea împotriva refuzului guvernului Ţin-lin, Dun Bi-U, vicepreşedinţi
Britanie. ai R. P. Chineze, Ciu De, preşe-
Ştiinţe Juridice din Bucureşti. re ştiinţifică personala, cu pri englez de a acorda viza de in ROMA 13 (Agerpres). —• La ereştin“. „De aceea, se spune ’dinicie Comitetului permanent
13 aprilie ziarul „Unita“ a pu în continuare în declaraţie, co al Adunării reprezentanţilor
Luînd cuvîntul, prof. univ. lejul conferirii titlului de „Doc Ea a vorbit participanţilor la trare în ţară reprezentanţilor blicat o declaraţie a Secreta muniştii sînt împotriva dizol populari din întreagă Chină si
de alţi conducători ai R. P. Chi
Jean Livcscu a salutat prezen tor Honoris Causa“ a Univer conferinţă despre activitatea tineretului sovietic. neze, precum şi de membri ai
sităţii bucureştene. corpului diplomatic.
ţa înaltului oaspete indonezian riatului Partidului Comunist vării înainte de termen a par
(Agerpres) Colaborarea
Convorbirile de la Washington Italian cu privire la situaţia lamentului a cărui soartă nu
care s-a creat în ţară în urma poate fi pusă în funcţie de dinfre glaciologii
Mitingul oamenilor muncii în legătura cu apropiata conferinfă demisiei guvernului Tambroni. manevrele, greutăţile şi de s ovietici şi a m e ric a n i
din Cap la nivel înalt In declaraţie se subliniază că lupta internă din sinul parti
căderea guvernului vine să a- dului democrat-creştin“. M O S C O V A 13 (A g e r p r e s ). —
teste cit de puternice sînt con In acelaşi timp Partidul Co TASS a n u n ţă : Glaciologul seis
WASHINGTON 13 (Ager şi s-a constatat cu satisfacţie ştiinţa antifascistă, vigilenţa şi munist Italian îşi exprimă de m olog am erican G ilbert Duart
pres). — La 12 aprilie, la Was starea lucrărilor pregătitoare ale spiritul combativ al maselor zacordul faţă de proiectele care a plecat pe bordul unui avion
grupurilor de lucru. Aceste lu care nu pot tolera o revenire preconizează crearea unui aşa-
nări Naţionale, prim-secretar hington a avut loc prima reu crări vor fi exa'mlnaie în mod la trecutul ruşions şi instau zis „cabinet de tehnicieni“. îm preună cu grupul ştiinţific
!Miercuri după-amiază pe al C.C. al P.M.R., Gheorghe A- niune din seria convorbirilor me amănunţit în cursul reuniunilor
stadionul Republicii a avut loc pcstol. Emil Bodnăraş, Petre nite să pregătească conîerintâ din această săptămînă". rarea unui regim făţiş reacţio „Astăzi, după ce a eşuat în al expediţiei antarctice sovie
un mare miting al oamenilor Borilă, Alexandru Drăghici, A- ia nivel înalt care se va deschi nar“. cercarea lui Tambroni de a
muncii din Capitală cu prilejul lexandru Moghioroş, Dumitru de la Paris la 16 mai. Na1 acea tice pentru a stu dia gheţarul
vizitei în ţara noastră a pre Coliu, general de armată Leon- stă reuniune, consacrată „ches In continuare, comunicatul Secretariatul Partidului Co crea un bloc cu elementele de
şedintelui Republicii Indonezia, tin Sălăjan, Ştefan Voitec, An tiunilor de tactică şi procedură" Terigen de V est aflat la 400
ton Moisescu, Gherasim Popa, au participat Christian Herter, spune că „miniştrii au confirmat munist Italian respinge atacu extremă dreaptă, se spune in
dr. Sukarno. Gheorghe Stoica, Avram Bu- secretar de stat al S.U.A., Sei- dorinţa guvernelor lor de a mer rile care s-au înteţit în ultima continuare în declaraţie, a de km. vest de principala bază a
Stadionul Republicii era îm naciu, Tlie Murgulescu, şi alţi wyn Lloyd, ministrul Afacerilor ge la conferinţa Ia nivel înalt vreme împotriva Parlamentului, venit şi mai limpede că criza
membri ai Prezidiului Marii Externe al Marii Britanii, şi Gou- într-o stare de spirit construc subliniind că „nu trebuie arun expediţiei — observatorul M ir-
podobit sărbătoreşte. Deasupra Adunări Naţionale şl ai guver ve de Murville, ministrul Afa tivă" şi de ,,ă' obţine prin trata cată răspunderea pe seama poate fi soluţionată în mod de
tribunelor se aflau portretele nului, precum şi Pavel Silard, cerilor’ Externe al Franţei. După tive soluţii rezonabile pentru mocratic numai printr-o cotitu nîi.
preşedintelui Sukarno, pre ministrul Republicii Populare reuniyne s-a' dat publicităţii un problemele în suspensie în inte Parlamentului atunci cînd ea ră spre stînga a conduceri?
şedintelui Prezidiului Marii A- Romîne la Djakarta.
dunări Naţionale a R.P. Ro- resul păcii mondiale". Comuni- ' revine partidului democrat- politice a ţării.
mîne, Ion Gheorghe Maurer şi Sînt prezenţi conducători ai
preşedintelui Consiliului de instituţiilor centrale şi ai orga catul deolără că Consiliul -ra-
Miniştri al R.P. Romîne, Chî- nizaţiilor obşteşti, ziarişti ro-
vu Stoică, încadrate de stea mîni şi străini. comunicat în care se spune că N.A.T.O. va fi „informat" şi Rezoluţia Congresului
guri cu culorile naţionale alo „s-a ajuns la un a'cor’d a’supră „consultat" în legătură cu con
celor două ţări prietene şi de Au fost intonate imnurile de
urări închinate prieteniei ro stat ale Republicii Populare unor probleme generale cu pri vorbirile ce se desfăşoară în C. G . M. din italia
mi no indoneziene, păcii şi co Romîne şi Republicii Indonezia. vire la conferinţa la nivel înalt prezent la Washington.
laborării internaţionale. Mitingul a fost deschis de pre
şedintele Sfatului Popular al Pentru intensificarea legaturilor ROMA 13 (Agerpres). — La meniile ş i 'din toate sectoarele G ilb ert D u art p a rticip ă la
în incinta stadionului se a- Capitalei, Dumitru Diacones- 12 aprilie, Confederaţia Gene pentru majorarea salariilor. înfăptuirea program ului ştiin
flau mii de tineri In pitoreşti cu, care în numele populaţiei rală a Muncii din Italia a dat Rezoluţia formulează de ase ţific care include observaţii
costume naţionale din diferite Bucureştiului, a adresat oaspe
regiuni ale ţării şi tineri spor ţilor un călduros salut. sportive în tre ta rile din B alcani publicităţii textul rezoluţiei a- menea revendicări cu privire g r a v i m e t r i c e , m a g n e t i d e , t e f -
tivi. In tribune erau peste
d0.000 bueureşteni veniţi să sa A luat cuvîntul preşedintele doptate la cel de-al V-lea Con la îmbunătăţirea sistemului a- m ofizice şi glaciologice. O am e
lute pe înaltul oaspete indo Prezidiului Marii Adunări Na gres naţional al C.G.M. din sigurărilor sociale, lichidarea
nezian. In semn de prietenie ţionale, Ion Gheorghe Mau 'ANKARA 13 ( A gerpres). — a a ră ta t că în prezen t există Italia, care a avut loc la Mi discriminărilor în retribuirea nii de ştiin ţă efectu ea ză m ă s u
ei fluturau steguleţe romîneşti rer. Cuvîntarea a fost sublinia condiţii foarte favorabile p en lano între 2 şi 7 aprilie. muncii femeilor şi tineretului,
şi indoneziene scandînd lozinci. tă in repetate rînduri de a- Z ia ru l „ Z a fe r“ a p u b lic a t 'de tru intensificarea relaţiilor rători ale pu terii gheţarului
plauze. claraţiile directorului general sportive in tre ţările din Bal
Urale entuziaste au salutat a educaţiei fisice şi sportului prin m etoda sondării seism ice.
apariţia preşedintelui Indone A luat apoi cuvîntul preşedin
ziei şi a conducătorilor statu tele Republicii Indonezia, Dr. ’G l a c i o l o g u l a m e r i c a n face
lui nostru. împreună cu pre Sukarno. Cuvîntarea rostită de
şedintele Sukarno şi persoane solul poporului indonezian a din Turcia, M eh m et Arlcan, cani. Cel de-al V-lea Congres, al introducerea controlului sindi p a r t e d i n c e a d e - a c i n c e a e x
le oficiale Indoneziene ce-1 în fost primită cu căldură.
soţesc, în tribuna oficială au despre n ecesita tea intensificării, „Inttlnirile 'sportive din tre C.G.M. din Italia, se spune în catelor asupra forţei de muncă' p ediţie an tarctică sovietică in
luat loc tovarăşii Ion Gheor In repetate rînduri, zecile de legăturilor sportive intre ţările Turcia şi celelalte ţă ri din rezoluţie, salută cu satisfacţie salariate. conform itate cu acordul privind
ghe Maurer, preşedintele Pre mii de bueureşteni prezenţi pe din Balcani. Subliniind că în- Balcani, a sp u s M. Arlcan, se începutul destinderii încordării Schimbul de oam eni de ştiinţă,
zidiului Marii Adunări Naţio stadion au ovaţionat pentru tllnirile sp o rtive con tribuie la înm ulţesc pe zi ce trece. Sper internaţionale la care a contri Congresul îşi exprimă dorin încheiat între com itetele naţio
nale, Chivu Stoica, preşedinte prietenia romîno-indoneziană, dezvoltarea prieteniei şi în ţele că aceste legături sportive se buit intr-o măsură atît de con ţa de a stabili relaţii frăţeşti n a l e a le U .R .S .S . Şi S .U .A . p e n
le Consiliului de Miniştri, pentru pace şi colaborare în vor in ten sifica şi m a i m u lt în cu sindicatele din toate ţările tru cercetări antarctice.
Gheorghe 'Gheorghiu-Dej, mem tre toate popoarele lumii.
bru al Prezidiului Marii Adu- gerii între popoare, M. Arkan anii viitori“. siderabilă presiunea exercitată lumii şi cu toate uniunile sin ‘D u p ă c u m a d e v e n i t c u n o s
(Agerpres)
OpEnta pubheä vesii-germsraă cere de oamenii muncii şi lupta lor. dicale care luptă consecvent cut, glaciologul sovietic sven eld
ca O b © H in d e r să fie jiâdecaf C.G.M. din Italia va lupta’ şi pentru întărirea solidarităţii
pe viitor pentru dezarmare şi între oamenii muncii din în iE v ţ e v , c a r e e f e c t u e a z ă c e r c e t ă r i
pentru pace, pentru relaţii treaga lume, pentru unitate
economice internaţionale care sindicală. pe baza am ericană M ac-M erdo,
a pa rticip a t recent la o expe
diţie d e-a lungul p ă rţii de
vest a gheţarului Terigen Ross.
MOSCOVA 13 (Agerpres). — postul de ministru, i se va a- să se bazeze pe noi forme de Ismef Inonu despre apropiatul schimb
TASS anunţă: Ştirea că în- corda o „pensie ministerială“ colaborare internaţională între de v i z i t e î n t r e N . S. H ru ş c io v şi A . M e n d e r e s
veteratul nazist şi criminal de pe viaţă, de 3.000 de mărci lu ţări fără nici un fel de discri
război Oberländer, vinovat de nar. minări.
asasinarea în masă a unor ce
Opinia publică din R.F.G.
tăţeni sovietici paşnici, va fi cere cu insistenţă ca Oberlän In pasajul din rezoluţie con ISTAMBUL 13 (Agerpres). nu, fost preşedinte al Republi
totuşi înlăturat din funcţia de der să fie judecat. Cu toate a- sacrat luptei economice a oa După cum anunţă coresponden cii Turcia, a declarat: „In mo
ministru — în pofida protec tul agenţiei France Presse, răs- mentul de faţă, cînd se încearcă
în m iîm pinarea celei ţiei cancelarului Adenauer — cestea, Ia Bonn s-a anunţat o- menilor muncii se arată că punzînd la o întrebare în legă să se asigure pacea în lumea în
a fost întîmpinată de opinia tură cu apropiatul schimb de vi treagă cu ajutorul întâlnirilor lă
publică vest-germană cu o pro ficial că procuratura nu va in punctul de plecare trebuie să nivelul cel mai înalt, Turcia tre
fundă satisfacţie, scrie cores zite dintre preşedintele Consiliu buie să participe Ia acest pro
pondentul de la Bonn al ziaru tenta proces penal acestui cri fie lupta oamenilor muncii de lui de Miniştri al U.R.S.S., N. ces de destindere a încordării“.
lui „Tzvestia“, Nikolaev. Bule
de a a n iv e r s a r i tinul Partidului social-democrat minal. toate categoriile, din toate do S. Hruşciov şi primul ministru Inonu a urat succes tratative
a apreciat acest fapt ca o lor pe care Ie va duce A. Men
„victorie a principiilor morale -¦m- al Turciei, A. Menderes, liderul iiere:? îă Moscova.
in politică“.
a maşterii Ini V. I« Lenin In sprijinul revoluţiei cubane opoziţiei din Turcia, Ismet Ino-
SOFIA 13 (Agerpres). — Oamenii în vederea aniversării a 90 de ani de NEW YORK 13 (Agerpres). în Cuba la 30 aprilie în semn ¦J:s5>!5 ¦
muncii din Bulgaria se pregătesc să la naşterea marelui conducător al — TASS a n u n ţă : In timp ce de solidaritate cu această ţară
sărbătorească într-un cadru solemn proletariatului internaţional, întemeie
90 de ani de la naşterea lui V. 1. torul P.G.U.S. şi al statului sovietic Cu atit mai puternică a fost presa norcl-americană continuă intr-o ştire din Buenos Âires Peste 4 milioane de şomeri
Lcnin. Uniunea Tineretului Comunist V. 1. Lenin. In nordul Albaniei, în indignarea generală cînd au campania de calomnii împotriva se arată că fostul preşedinte al în S. U. A.
Dimitrovist se pregăteşte intens pen regiunea muntoasă Mirdita au fost devenit cunoscute amănuntele revoluţiei cubane şi a conducă Vcnezuelei, Woitgang Larraza-
tru zilele leniniste. In prezent în ţară create colţuri leniniste, au Ioc prele demiterii lui Oberländer. torilor ei, ştirile transmise de a- bsl, s-a pronunţat în sprijinul NEW YORK 13 (Agerpres). construcţie şi au influenţat a-
au loc adunări ale tinerilor, se ţin geri şi convorbiri despre viaţa şi ac genţia Prensa Latina arată că revoluţiei cubane, deciarînd că — Numărul şomerilor din Sta supra comerţului.
prelegeri, se organizează convorbiri, tivitatea revoluţionară a lui Vladimir Ideea de a-i acorda ministru guvernul revoluţionar al Iui Fi Cuba „este un exemplu pentru
expoziţii şi vitrine de fotografii consa Ilici. In oraşul Reseni, la marile mine lui compromis un „concediu del Castro se bucură de un u- America“. „Consider a adăugat tele Unite a trecut din nou cu Dar creşterea masivă a arma
crate vieţii şi activităţii marelui Lenin. de cupru de la Rnbike şi Kurbnesi din care nu se va mai întoar riaş sprijin în ţările Americii La el. că Fidel Castro a început în mult de 4.000.000. Potrivit date tei de şomeri nu se datoreşte
In rîndul tineretului se desfăşoară în au fost organizate expoziţii de foto ce“ nu este chiar atît de naivă tine. America o nouă experienţă care numai acestor cauze. In ultimul
trecerea socialistă de masă pentru ti grafii ,consacrate lui V. I. Lenin. Pen şi ridicolă cum ar putea părea merită cea mai profundă consi lor publicate recent de Ministe timp, în ramurile principale ale
tlul de onoare de brigadă fruntaşă a tru mineri au fost organizate prelegeri 'a prima vedere. După cum se arată înlr-o ştire deraţie. Nu există nici o îndo rul Muncii din S.U.A., în peri economiei americane-—industria
muncii comsomoliste. cu temele „Lenin despre productivita din Caracas, comitelui din Ve ială că el acţionează într-un oada cuprinsă între mijlocul lu de automobile, a oţelului, indus
tea muncii“, „Lenin despre calitatea La 1 mai, Oberländer va îm nezuela pentru apărarea revo mod ireproşabil de cinstit şi con nii februarie şi mijlocul lunii tria constructoare de avioane şl
La uzina metalurgică „Lenin“, or producţiei“ şi altele. plini 55 de ani şi dacă la a- luţiei cubane a adresat reprezen duce revoluţia cu demnitate e- martie, numărul şomerilor înre constructoare de maşini, se înre
ganizaţia de ţîneret a uzinei a decla ceastă dată va mai deţine încă tanţilor organizaţiilor democra xemplară meritînd sprijinul tu gistraţi în Statele Unite a cres gistrează o scădere a producţiei,
rat zilele leniniste, zile de muncă corri- TOKIO. — Comisia specială creată tice din toate ţările Americii turor popoarelor“. cut cu 275.000, ajungînd la ceea ce duce la concedieri în
somolistă. Sub această lozincă lucrea Arestarea unui grup Latine chemarea' de a se întruni 4.206.000. Ţinînd seama de
-m-
ză în prezent la uzină peste 13 bri pe lîngă G.G. al P.G. d in ' Japonia a de complotişti în Apelu! Confederatei revoSufionare schimbările sezoniere, numărul masă. in raportul Ministerului
găzi de comsomolişti. elaborat un pian de măsuri în vederea şomerilor a reprezentat 5,4 (a Atuncii se subliniază, printre al
celei de-a 90-a aniversări a naşterii Venezuela a oamenilor muncii din Cuba sută din întreaga forţă de mun tele, că în perioada sus-aminti-
? Iui V. I. Lenin. Potrivit acestui plan, că. tă din uzinele constructoare de
Ia 22 aprilie,, ziua naşterii Iui Lenin, CARACAS 13 (Agerpres). A- HAVANA 13 (Agerpres). — •guvern revoluţionai în slujba automobile şi din ceie construc
. BERLIN. — Editura Dieţ din Ber la Tokio va avea loc o adunare fes genţia Associated Press anunţă Viiarul „Vanguardia Obrera", or oamenilor muncii şi a poporului. Ministerul Muncii subliniază toare de avioane sui fost conce
lin, organizează • în cinstea aniversă tivă a reprezentanţilor vieţii publice că poliţia din Venezuela a ares gan al Confederaţiei revoluţio că această creştere a şomajului diaţi 26.000 de muncitori.
rii lui V. I. Lenin, un concurs de vi democratice din ţară, la care Nosaka, tat un grup de complotişti, care nare a ' oamenilor muncii din De 1 Alai, Ziua solidarităţii în a doua jumătate a lunii fe
trine „V. I. Lenin — viaţa şi opera". preşedintele @.G. al P.G. din Japonia, urmăreau să arunce în aer son Cuba, a dat publicităţii apelul internaţionale, oamenii muncii, bruarie şi începutul lunii martie Ministerul Muncii anunţă de
In vitrinele tuturor librăriilor din Ber şi Kasuga, membru ai Prezidiului C.C. dele de petrol din iacul Mara din întreaga lume şi în special 1960 este cea mai importantă
lin vor fi expuse toate lucrările' lui al P.G. din Japonia, vor prezenta ra caibo. In urma cercetărilor e- adresat întregului popor cuban oamenii muncii din America La din perioada de după încheierea asemenea că în luna martie nu
Lenin şi despre Lenin apărute în e- poarte despre V. I .Lenin şi despre fectuate de autorităţi a reieşjf tină îşi vor exprima solidaritatea celui de-al doilea război mon mărul şomerilor care nu au de
ditura Dieţ, precum şi principalele o- influenţa ideilor sale asupra forţelor că sabotorii, avînd misiunea să în legătură cu apropiata sărbă- şi spri jinul faţă de revoluţia cu- dial. Ministerul afirmă că acea
pere ale lui Karl Marx şi Friedricb mineze sondele din Maracaibo, bană, exemplu şi speraryţă pen stă creştere a şomajului se dato- lucru de peste 15 săptămîni a
Engels. revoluţionare din Japonia. au fost trimişi în Venezuela de iorire a Zilei internaţionale a tru toate popoarele care luptă reşfe vremii neobişnuit de reci
către dictatorul Republicii Do oamenilor muncii 1 Mai. In împotriva robiei coloniale sau şi furi linilor de zăpadă care au crescut cu peste 250.000 ajun
TIRANA. — In toate colţurile Al Adunări consacrate acestei dafe vor minicane, Rafael Trujillo. împiedicat lucrările agricole şi de gînd la 1,217.000. Această creş
baniei se desfăşoară ample pregătiri apel se spune printre altele: semicoloniale, penlrit apărarea
mai avea Joc ia Osaka şi în alte independenţei lor naţionale“. tere este de aproape două ori
„Pentru prima dată în istoria mai mare decît cea înregistrată
mari oraşe ale ţării. ţării noastre este lă putere un în martie 1957, adică în ajunul
crizei economice.
Redacţia şi adm inistraţia ? !aru lu i: str. 6 M artie nr. 9. Telefon: 1 8 3 1 189; 75. laxa piştită în numerar conform aprobării D irecţiunii Generale P .T.T.R , nr 263.320 din 6 noiembrie 1919. — Ţipai u i : întreprinderea P o lig ra fică „1 M a i“ ~ D eva,