Page 49 - 1960-04
P. 49
! tuoedoart; ;*•
DIN TOATE TARILE, NNITI-VA f Declaraţia comună romîno-indoneziană
A cu prilejul vizitei preşedintelui Republicii
indonezia, dr. Sukarno,
®Rezultatele obţinute puteau fi
mai rodnice — Conferinţa Uniunii în Republica Populară Romînă
regionale a cooperativelor de con
Anul Xlî Nr. 1651 Vineri 15 aprilie 198) 4 pagini 20 bani sum. (pag. 2 -a) La Invitaţia preşedintelui re îl însoţesc, au vizitat insti
Prezidiului Marii Adunări Na tuţii de artă, ştiinţifice, ob
Maeamggn can«jBa5a « 'j» i,BBmg o Aiexe „descurcăreţul" — foile ţionale a Republicii Populare şteşti din Bucureşti şi regiu
ton. (pag. 2 -a) Romîne, Ion Gheorghe Mau- nea Ploeşti.
rer, şi a preşedintelui Consi
e Ziua libertăţii Africii, (pag. 3-a) liului de Miniştri al Republicii Populaţia Capitalei şi a ce
o Conferinţa de la Geneva pen Populare Romîne, Chivu Stoi lorlalte localităţi vizitate a în-
tru dezarmare, (pag. 4-a) ca, in zilele de 11 şi 14 apri tîmpinat cu căldură pe pre
lie 1960 dr. Sukarno, preşedin şedintele Sukarno şi pe ceilalţi
O măsură de mare te şi prim-ministru ai Republi înalţi demnitari indonezieni,
cii Indonezia, a făcut o vizită manifestîndu-şi • sentimentele de
eficacitate de stat în Republica Populară sinceră prietenie pe care popo
Romînă. rul romîn le nutreşte faţă de
Cu două luni în urmă, în mase în urmă a scăzut în mod poporul indonezian.
In această vizită preşedintele
consfătuirea de producţie a sec simţitor. Merită a liT scos în e- Sukarno a fost însoţit de mi In timpul vizitei, între con
nistrul Afacerilor Externe, dr. ducătorii de stat ai Republicii
torului VII investiţii de la mina videnţă faptul că acele brigăzi Echipa de furna- Su'oandrio, ministrul Dezvoltă Populare Romîne şi ai Repu
Lupeni, muncitorii, tehnicienii şi a căror conducere a fost preluată lişti condusă de rii industriei populare, dr. Su- blicii Indonezia au avut loc
inginerii care lucrează aici, au de şefii de schimb ai brigăzilor Alexandru Olaru de harto, directorul Cabinetului convorbiri la care au partici
analizat rezultatele obţinute în fruntaşe se situează azi printre la furnalul nr. 5 preşedintelui, cir. Tamzil, am pat :
muncă pe luna ianuarie. In acea cele mai bune brigăzi din sec al Combinatului basadorul cu misiune specială,
Adam Malik, precum şi de alţi Din partea Republicii Popu
lună, planul de producţie a fost tor. siderurgic din Hu demnitari ai Republicii Indone lare Romîne :
realizat numai în proporţie de Astfel, brigada tovarăşului nedoara, • şi-a de zia.
86,7 la sută, iar preţul de cost păşit norma în pri Ion Gheorghe Maurer, pre
planificat a fost depăşit. Sebastian Popescu realizează lu mele 4 zile ale lu In Republica Populară Romî şedintele Prezidiului Marii A-
nar cel puţin 60 m. I. lărgiri nii aprilie cu 5,67
Minerii, şefii de brigăzi şî teh şibetonări. înainte vreme, a- la sută. nă, preşedintele Sukarno şi dunări Naţionale, Chivu Stoi
nicienii care au luat atunci cu- ceeaşi brigadă, condusă de loan
In clişeu : Echi ca, preşedintele Consiliului de
înalţii oaspeţi indonezieni ca (Continuare în pag. 4-a)
-2S3-
vîntul au arătat că nerealizarea Chioreanu, în aceleaşi condiţii pa după termina Constituirea comisiei regionale de organizare
rea lucrului. a „Concursului culf ura!-sporfiv ai fin e re iu iu i"
planului de pro- .„_u_m_n. ... _______—----- . de muncă, rea- Ieri dimineaţă a avut loc la Concursul cultural-sportiv al
Comitetul regional de partid tineretului organizat în cinstea
ducţie s-a da Ş0 efa de sch, i.mb, d,i.n liza lunar numai constituirea1 comisiei regionale celui de-al III-lea Congres al
torat atît lipsei ţ 5 m. ţ. ţârgiri de organizare ¦a „Concursului P.M.R. şi a zilelor de 1 Mai şi
frecvente de ma brigăzile fruntaşe $ 1 betonări. Ina- cultural-sportiv al tineretului“. 23 August, are drept scop in
Cu acest prilej, tovarăşul Andrei tensificarea activităţii cultura 1-
teriale ca nisip, au preluat conducerea înte ide preluarea Cervencovici, secretar al Comi artistice şi sportive în rîndul ti
pietriş, blocuri b. ri.găJzi..l.or ra_mase m„ urma.. conducem a- tetului regional de partid, a pre neretului din regiunea noastră,
de beton, armă- cesiei brlgtelj lucrat planul de acţiune al co îmbogăţirea repertorii lor forma
____ misiei regionale de organizare a ţiilor existente şi constituirea
concursului cultural-sportiv al de noi formaţii cultural-artistice
turi de fier, cît --------- '— t ovarăşul Sebas l$ 0 i ! 5©*©ii»sfouB .-A N C H E TA tineretului. şi sportive. In această privinţă,
şi rămînerii în urmă a unui tian Popescu a fost şef de un rol de seamă revine organi
inare număr de brigăzi. schimb la una din cele mai'bmiP t°@§gi©Bial ii N O Â S T R A : s. zaţiilor U.T.M., de sindicat, aso
grupe din sector, la grupa con ciaţiilor sportive care, sub în*
Conducerea sectorului şi co dusă de minerul Dionisie Bar- drumarea organelor de partid,
tna. au datoria să mobilizeze pe toţi
mitetul sindical de secţie, sub tinerii din regiunea noastră la
Brigada condusă de Gheor- această importantă acţiune.
îndrumarea organizaţiei de par ghe Biro realiza lunar circa
tid, au reuşit să descopere la 18—20 m. 1. De cînd a fost pre
timp cauzele care au făcut ca
luată conducerea acestei brigăzi
unele brigăzi să nu-şi realizeze
sarcinile de plan. Totodată au de minerul Ovidiu Cherebeţ sar De curînd la comitetul or
fost luate anumite măsuri teli- cinile de plan sînt îndeplinise ganizatoric' A.V.S.A.P. regional
n ico-organ izatorice. şi depăşite in mod ritmic, iar Hunedoara a avut loc şedinţa Cheia succeselor Prim ele rezultate
Printre cele mai importante salariul mediu al fiecărui om de constituire a radio-clubului Deşj înfiinţată în acest an,
gospodăria colectivă din satul
măsuri care s-au luat putem a- din brigadă a crescut la peste regional. In cadrul radio- Pe şantierul noului oraş muncito- .rie, pe alţii la preparatul mortarului, să arătăm că în lunile anterioare, cu Sînorai, raionul Hunedoara, ob
minti preluarea conducerii bri 115 lei pe post. clubului îşi vor desfăşura resc din Călan, constructorii şantie alţii la transportul materialelor, alţii un efectiv de 18 oameni, brigada rea ţine rezultate înseninate. Prin-
găzilor rămase în urmă, de că activitatea toţi radioamatorii rului nr. 3 al T.R.C.H. au repurtat la tencuieli. liza în medie 2 . 0 0 0 m.p. de tencuieli. tr-o bună organizare a muncii,
tre şefii de schimb ai brigăzilor Realizări deosebit de frumoa din regiunea Hunedoara. Ra- zilele trecute un succes deosebit. Pla Superioritatea muncii în acord global colectiviştii din Sîncrai, au ter
fruntaşe, ridicarea calificării se obţin şl brigăzile conduse a- dio-clubul regional va fi dotat nul de producţie pe primul trimestru Nu am putea spune că această or este deci concludentă. minat lucrările agricole prevă
muncitorilor şi şefilor de brigăzi cum de minerii Tudor Moloci. cu aparataj radio de emisie şi al aiudut a fost îndeplinit cu 6 zile ganizare a muncii nu a dat roade. zute în epoca I-a, însămînţînd
Constantin Fluture, Vasile Băl- recepţie, cit şi un bogat mate- înainte de termen. Totodată, pe acest Brigada noastră de zidari-tencuitori SMEU MARIN 1 0 ha. ovăz, 2 ha. cartofi, 1 0
şantier s-au realizat in primul trimes şi-a depăşit în fiecare lună sarcinile şef echipă zidari-tencuitori ha. trifoi şi iucernă. Din lucră
din sector, introducerea pe scară tăreţu, preluate de la Emeric- •rial* didactic.,şi documentar. tru ş i însemnate economii' la preţul de plan. rile prevăzute în epoca a Il-a,
de cost. După un aniecalcul, aceste Lucrul în lanţ ei au însămânţat 6 ha. borceag
mai largă a tehnicii noi, a me Anton, Ştefan Doicear şi Fran- Ca preşedinte al radio-clubu economii se ridică la suma de circa Acum mai bine de o lună, au fost şi, la data de 1 1 . aprilie, au în
todelor avansate de lucru şi in cisc Sârosi. 32.000 lei. luate o serie de măsuri tehnico-orga- Frontul larg de muncă, de pe acest ceput însăminţatul porumbului
tensificarea întrecerii socialiste lui regional a fost ales tov. nizatorîce care au condus la îmbu şantier ne-a permis şi nouă fierariîor- siloz.
între brigăzi. Rezultatele dovedesc că a- Obţinerea acestor succese s-a da nătăţirea condiţiilor de muncă, la spo hetonişti să ne organizăm munca mai
ceastă acţiune a colectivului sec Gheorghe Daradici, radioama torat muncii susţinute desfăşurată de rirea producţiei şi productivităţii mun bine. In primul rînd toate operaţiile Convinşi fiind că dezvoltarea
Depăşirea planului de produc torului VII investiţii trebuie să constructori, bunei organizări a aces cii. Astfel, s-a trecut la pregătirea de confecţionare a fierului beton le fermei zootehnice constituie ga
ţie pe luna februarie la m. 1. cu fie răspîndită şi Ia celelalte sec tor (jin oraşul Deva. ’ teia, cit şi întrecerii socialiste. Pen mortarului centralizat în cadrul unei facem într-un atelier. Aceasta ne per ranţia obţinerii do venituri şi
5,8 fa sută, la m. c. cu 5,1 la toare de la mina Lupeni şi la tru a cunoaşte care au /ost căile de staţii de colerganguri. Acest .lucru mite să putem lucra mai repede şi mai mari, colectiviştii din Sîn
sută, iar în luna martie la m. 1. toate exploatările miniere din Prin constituirea ra’dio-'clubu- realizare a acestor indici de produc ne-a permis să reducem numărul mem pe orice timp. . crai au hotărît de asemenea să
cu 1,6 la sută, la m. c. cu 5,1 la Valea Jiului. ţie înalţi, ne-am adresat unor şefi de brilor echipei cu 3 oameni, care pînă construiască în acest an un
sută, este un rezultat al fap lui regional Hunedoara, radio echipă de pe acest şantier, pentru acum se ocupau cu preparatul şi tran Dar iată cum ne-am organizat mun grajd corespunzător pentru vi
1. GUDASZ amatorii din regiune vor avea a ne împărtăşi din experienţa lor. sportul mortarului. Aceştia au fost ca în echipă. Noi lucrăm după meto tele gospodăriei. In acest scop,
posibilitatea să desfăşoare o da lucrului în lanţ, adică, oamenii ei au procurat deja 70.000 că
Muncind In acord global repartizaţi ia alte lucrări de pe şan execută o anumită fază sau mai mul rămizi, 50 m. c. balast şi 7.000
bogată şi fructuoasă activitate. tier. te din operaţiunea complexă de con kg. ciment.
Lucrez de mai mulţi ani pe şantie fecţionare. a fierului beton, în mod
Totodată, îşi vor putea îmbo rele de construcţii. Pot spune că am Dar cel mai important lucru care succesiv. La operaţiile mai simple am A. TtUZA
găţi nivelul de cunoştinţe. reuşit în această perioadă să acumu a făcut ca echipa noastră să obţină repartizat oameni cu o calificare mai corespondent
lez o bogată experienţă în muncă. un indice de producţie superior celor mică, iar la cele complexe pe cei c'J
tului că numărul brigăzilor ră Totdeauna am considerat însă că cel obţinuţi pînă acum, este trecerea Ia o calificare mai superioară. Astfel, unii Promisiuni
mai important lucru în munca unei munca pe baza acordului global. In se ocupă cu sortatul şi tăiatul fieru deşarte
Lucrări în campania c/y-ro Ü iÉË? echipe este însă organizarea ei. De felul acesta, se cunoaşte dinainte vo lui la dimensiunile necesare, iar aljii
aceea, am căutat ca de fiecare dată lumul de lucrări ce urmează să-l fa la confecţionatul fierului beton. In > Şcoala profesională de
de primăvară La Şcoala profe atunci cînd am început un nou front cem într-o perioadă de timp, cît şi felul acesta, reuşim să ne depăşim
sională de pe lin de lucru sau am fost trecut să lu ciştigul care îl realizăm prin lucra zilnic sarcinile de plan. De pildă, în > ucenici din Zlatna s-a a-
Colectiviştii din Călanul Mic, gă întreprinderea crez la o formaţie nouă de muncitori, rea respectivă. In felul acesta, fieca luna martie, am obţinut o depăşire
raionul Hunedoara, s-au pregă minieră Barza, se să încep cu organizarea. Şi aici pe re ştie de Ia începutul lunii, ce vo a sarcinilor de plan cu 8.000 lei. Dar > bon at la ziarul „D rum ul
tit din vreme pentru a efectua . acordă o atenţie şantierul noului oraş muncitoresc din lum de lucrări are de executat. Ur important este faptul că noi lucrăm
in perioada optimă muncile a- deosebită legării Călan, am fost repartizat să lucrez marea este că fiecare muncitor caută fără pierderi de materiale. La aceas socialism ului“ pe întregul
gricole de primăvară. Pînă în cunoştinţelor teore cu o formaţie nouă de oameni. Cei 1 8 să facă azi mai multe ca ieri, fiecare ta contribuie în primul rînd sortarea an 1960. în c ă de la în c e
prezent, ei au semănat 17 ha. tice de aclivilatea constructori i-am repartizat după ca caută să facă mai mult decît tova pe dimensiuni a materialului şi folo pu tul anului, şcoala şi-a
cu ovăz, 3 ha. cu cartofi şi 1,50 practică. lificarea lor să lucreze la diferite fa răşul său de muncă. In acelaşi timp. sirea lui în funcţie de aceasta. Sorta
ha. cu ceapă. Concomitent cu ze. Noi lucrăm acum la tencuirea nu este neglijată nici calitatea lucră rea o facem zilnic la sfîrşitul orelor achitat prin viram ent a-
însămînţările, colectiviştii din In clişeu : Elevii blocurilor şi ridicarea zidurilor des rilor. de lucru, astfel ca a doua zi să în bonam entul.
Călanul Mic au început grăpa- anului l — mineri, părţitoare. Pe unii tovarăşi din echi cepem din plin activitatea.
tul griului de toamnă şi curăţi la o oră de tehno pă i-am repartizat să lucreze la zidă- Lucrînd în acord global, în luna Cum au procedat, cum
tul păşunilor. La aceste munci logia meseriei. martie, brigada noastră a realizat MARIN GIUNGULESGU nu, oficiile P.T.T.R. din
s-au evidenţiat colectiviştii 1.900 m.p. de tencuieli, cu un efectiv şef echipă fierar-betonişti
Gheorghe Uieţ, Jefa Deminescu. SSS de 10 oameni. Că am obţinut o pro Z latna şi Alba lulia au
Pa vel Pâdureanu şi alţii. ductivitate mult sporită este suficient (Continuare In pag. 2-a) lă sa t această şcoală fără
abonam ent. R espectiv, în
TRAIAN CIOROGARIU tr e 3 ia n u a r ie şi 14 f e
bruarie, şcoala n -a prim it
corespondent nici un ex em p la r din ziar.
_E__v_o_c__ă_r_i __d_i_n__v_i_a f»a agricole colective din Clinic cioplită profile, an cadram en -j C$5S- S-au făcu t intervenţii,
iui Lenin avind terenul p reg ă tit şi în te şi placaje profilate. s-a stat de vorbă perso
grăşat cu gunoi de grajd, au t*T nal. D egeaba. Şcoala n -a
La Casa raională de cul început însăm inţatul poru m Pe şa n tie re le de in tr a t în p o sesia celor 34
tu ră din B rad a avu t loc ieri bului. împăduriri Echipa de mineri exem plare ale ziarului.
o ă u p ă - m a s ă lite r a r ă , în ca-- condusă de comu Colecţia a ră m a s descom -
drul căreia tovarăşa p ro fe P în ă în seara aceleaşi zile, Anul acesta, în raionul nistul Nicolae Hur- plectată.
soară Felicla Cornea a p r e colectiviştii de aici au insă- dea lucrează la
zen ta t expunerea „Lenin şi m în ţa t cu poru m b hibrid H a ţe g au f o s t d e s c h ise 10 Întreprinderea mi Tov. T ofan de la difu za
copiii“. K A 4 o su p ra fa ţă de 15 h ec şantiere pe care num eroşi nieră Barza. De-
tare. oam eni ai m uncii şi în sp e punînd mult inte rea presei din Alba lulia,
Cei prezenţi au u rm ărit cial tineretul, au lucrat v o res în executarea care s-a dovedit foarte
cu m u ltă atenţie evocările Spre hidrocentrala lu n tar la îm pădu riri. lucrărilor de arma activ în perioada colec
din viaţa m arelui dascăl al re a unui nou puţ, tării. de a b o n a m e n te , s-a.
p r o l e t a r i a t u l u i , V . I. L e n i n . L Lenin“ Bicas Pînă luni seara, un num ăr a reuşit să-şi de
de circa 2.000 tin eri din r a păşească sarcinile angajat că va interveni
Gnsflcnsnfează porum bu l A p ro a p e in fieca re zi, din ion au p la n ta t p e s te 200.000 de plan în luna pentru ca şcoala să p ri
carierele întreprinderii Ban- pu ieţi de pin, ste ja r şi fra martie cu 54 la
Practica de zi cu zi a de potoc din Deva, pornesc sin, pe o su p ra fa ţă de 25 sută. m ească ziarele, iar pîn ă ?
m o n stra t colectiviştilor din spre m arile şantiere de con ha.
Clinic că în să m în ţîn d cu ltu strucţii din ţară cantităţi In clişeu : Echi la u rm ă a p ro m is că va
rile la în cepu tu l p erioadei însem nate de m arm ură. I n c u r s u l ¦z i l e i d e 14 a p r i pa după termina restitu i şcolii banii pen tru
optim e, se obţin recolte bo rea lucrului. ziarele neprim ite. P rom i
gate. Profitind de tim pu l bun Colectivul în treprin derii lie, lu crările de îm p ă d u riri siuni zadarnice. Tov. T o
de lucru. în dim in ea ţa zilei B anpotoc, a ex p ed ia t în fan nu şt-a re sp e c ta t nici
de ieri, m em b rii gospodăriei cursul zilei de ieri spre hi au continuat. Pe şantierul an g a ja m en tu l şi nici p ro
d r o c e n tr a la „V. I. L e n in “ d in m isiunea.
Bicaz, un vagon de piatră H o b i ţ a —S a r m i z e g e t u s a , 45
E ste necesar ca D irec
de tin eri din satele Clopoti- ţia regională P.T.T.R. să
ia m ăsurile necesare p en
v a şi O strov, au p la n ta t 4.500 tru ca asem enea n eglijen
ţ e s ă n u 'se m a i r e p e t e .
pu ieţi de pin. TIT
