Page 50 - 1960-04

DRUMUL SOCIALISMULUI
Rezultatele obţinute puteau
mai rodnice
Zilele trecute s-au desfăşurat
lucrările Conferinţei Uniunii re­
gionale a cooperativelor de con­
sum Hunedoara-Deva.
Documentele prezentate cu a-
cest p rilej: darea de seamă a
consiliului uniunii regionale,
darea de seamă a comisiei de
revizie, darea de seamă conta­
bilă pe anul 1959, precum şi
discuţiile purtate pe marginea
acestor documente de către de­
legaţii cooperatorilor din satele
şi comunele regiunii, au relevat
succesele însemnate pe care le-
au obţinut, sub conducerea or­
ganizaţiilor de partid, cooperati­
vele de consum de pe cuprin­
sul regiunii noastre.
Fapte care dovedesc
preocupare
Tovarăşul Gaşpar Francisc,
preşedintele consiliului Uniunii
regionale a cooperativelor de
consum, care a prezentat darea
de seamă, a citat multe fapte
care dovedesc cît de mult s-a
dezvoltat în ultimii doi ani co­
operaţia de consum, volumul
mare de produse industriale pe
care l-a desfăcut, succesele ob­
ţinute în domeniul achiziţiilor şi
contractărilor, în înscrierea de
noi membri în cooperaţie etc.
Mase largi de colectivişti şi
întovărăşiţi şi-au manifestat tot
mai mult dorinţa de a deveni
membri ai cooperaţiei de con­
sum. Consiliile săteşti ale co­
operativelor, îndrumate perma­
nent de către organizaţiile do
partid, sfaturile populare, comi­
siile de femei şi organizaţiile
U.T.M., au desfăşurat o susţi­
nută muncă de lămurire printre
ţăranii muncitori, le-au demon­
strat cu ajutorul faptelor avan­
tajele ce le aduce cooperativa,
îndemnîndu-i să devină coope­
ratori, să-şi valorifice produsele
prin cooperativă. Oamenii au în­
ţeles semnificaţia vorbelor ce li
s-au spus şi nu numai că au de­
venit membri cooperatori cu par­
te socială, ci ei înşişi se intere­
sează şi iau parte activă la ac­
ţiunile de întărire a cooperati­
velor, de dezvoltare a lor. Iată
un exemplu semnificativ în a-
ceastă privinţă, in satele Ighiel.
Ampoiţa, Presaca, Lunca Ampo-
iţei din. raionul Alba şi în multe
altele, majoritatea membrilor co­
operatori au muncit voluntar la
construirea magazinelor din sat.
In frunte s-au situat consilieri
ca Nicula Ioan, Mîndrescu Pe­
tru, Gostea Ionel şi alţii, care
au muncit cu tragere de inimă
pentru dezvoltarea cooperative­
lor lor.
Darea de seamă a subliniat
că în perioada care s-a scurs
de la conferinţa regională a
uniunii ce a avut loc cu doi
ani în urmă, numărul membri­
lor cooperatori a crescut cu încă
14.000, iar fondul social vărsat
cu 1 .454.000 lei. Acest lucru a
permis să se asigure o mai bu­
nă aprovizionare a populaţiei.
O activitate rodnică în pri­
vinţa încasării fondului social
s-a desfăşurat în raioanele Brad,
Orăştie şi Sebeş unde în anul
1959, ca urmare a antrenării în
această muncă a consiliilor să­
teşti şi a activelor acestora, pla­
nul la încasări din fond social
a fost depăşit. Mai slab s-a mun­
cit în această direcţie în raioa­
nele Ilia, Haţeg şi Alba, unde
planul la acest capitol n-a fost
realizat decît în proporţie de 50-
70 la sută.
Ga urmare a măsurilor luate
şi a sprijinului consiliului uni­
unii regionale şi consiliilor uni­
unilor raionale acordat unităţi­
lor cooperatiste din regiune,
fondurile proprii ale acestora au
crescut de la 8 8 milioane lei,
cît era ia sfîrşitul anului 1957,
la 109 milioane lei în anul
1959. Prin creşterea fondurilor
proprii, numeroase unităţi au
restituit creditele primite din
partea statului trecînd la auto­
finanţare. La sfîrşitul anului
1959 existau un număr de 12
unităţi autofinanţate faţă de nu­
mai 5 cîte erau la 30 decem­
brie 1957. Acest fapt a făcut
posibil să se îmbunătăţească şi
viteza de circulaţie a mărfuri­
lor ceea ce a dus la creşterea
rentabilităţii multor unităţi.
In centrul preo cu pă rii
problema aprovizionării
In anul 1959, prin unităţile
de desfacere ale cooperaţiei de
consum din regiunea noastră
s au vindut populaţiei mărfuri
industriale şi alimentare cu
2 2 .0 0 0 .0 0 0 lei mai mult decît în etc. precum şi în privinţa pre­
anul 1957. Creşteri importante
s-au înregistrat mai ales la des­
facerea unor mărfuri de larg
consum. S-au desfăcut, bunăoa­
ră, cu 35 la sută mai multe
confecţii, cu 26 la sută mai
multă încălţăminte de piele, cu
56 la sută mai mult zahăr îşi cu
1 2 la sută mai mult orez etc.
Conferinţa Uniunii
regionale
a cooperativelor
de consum
Pe lîngă aprovizionarea cu
articole de strictă necesitate, în
perioada analizată s-a reuşit să
se satisfacă intr-o măsură tot
mai mare cerinţele ţărănimii
muncitoare cu unele mărfuri ca­
re în trecut nu se comercializau
la sate. In anii 1958-1959, s-au
vîndut cu 700 aparate de
radio, 800 biciciefe-moterete, 130
motociclete, 800 maşini de gătit
„Vesta“ mai mult decît în anii
1956 şi 1957. De asemenea, pen­
tru sprijinirea ţărănimii munci­
toare ir. opera de construcţie so­
cialistă ce se desfăşoară la sate,
prin unităţile cooperaţiei de
consum s-au vindut în această
perioadă, în comparaţie cu anii
1956 şi 1957, cu 50 la sută mai
mult ciment, cu 61 la sută mai
multă ţiglă, cu 65 la sută mai
multă mobilă ş.a.
Referindu-se la felul cum sînt
aprovizionate magazinele coope­
rativelor, mai mulţi vorbitori au
subliniat că la sate aprovizio­
narea este aproape tot atît de
bună ca şi la oraşe.
Gei care au luat cuvîntul au
criticat unele aspecte privind a-
provizionarea, aspecte negative
care provin din neglijenţa, din
nepăsarea unor lucrători ai co­
operativelor şi chiar ai uniuni­
lor raionale. Tov. Gheorghe
Furdui din satul Grosuri, raio­
nul Brad, Sofia Cozac din Bă-
cia, Dumitru Budrală din Mier­
curea şi alţii, au arătat că sînt
deficienţe mai ales în aprovizio­
narea cu produse rnetalo-chimi-
ce. Aceasta din cauză că nu
s-au studiat cererile populaţiei
şi că încă nu s-au făcut propu­
neri industriei. îndeosebi celei
de interes local, ce anume pro­
duse să fabrice, care sînt mai
căutate. Apoi, din unele maga­
zine au lipsit uneori sticle de
lampă, cremă de ghete, cuie, di­
ferite articole de electricitate ba
chiar şi sarea (cum s-a întîm-
plat în satele Grosuri, Blăjeni
şi în alte sate de munte care de
foarte multe ori sînt neglijate în
privinţa aprovizionării) riesi a-
ceste produse se găsesc din bel­
şug la bazele de aprovizionare.
Principalei sarcină :
asigurarea fondului
centralizat de produse
agricole al statului
Un Iog important în cadrul
lucrărilor conferinţei l-au ocupat
dezbaterile privind realizarea
sarcinilor de achiziţii şi con­
tractări. Odată cu intensifica­
rea schimbului de mărfuri din­
tre oraş şi sat, cooperativelor de
consum li s-a încredinţat sarci­
na de a asigura aprovizionarea
centrelor muncitoreşti, a indus­
triei cu produse agricole de care
au nevoie. Avantajele mari de
care se bucură locuitorii care
contractează produsele agricole,
care îşi valorifică surplusul de
produse prin cooperativă, au
creat un cîmp vast de activitate
pentru lucrătorii din cooperaţie,
pentru obţinerea de rezultate cît
mai însemnate în acest dome­
niu.
In cursul anului trecut s-aiî
valorificat pe cafea contractări­
lor şi achiziţiilor produse a-
gro-alimentare, cerealiere şi le­
guminoase cu mult mai multe
decît în anul 1957. Astfel, s-au
contractat şi achiziţionat mai
mult cu peste 3.400 tone grîu,
cu aproape 3.000 tone porumb,
cu 2 . 0 0 0 tone cartofi, au fost
achiziţionate cu 37 la sută mai
multe ouă şi cu 1 2 0 la sută mai
multe păsări. Rezultate superi
oare faţă de anul 1958 s-au ob
ţinut în anul 1959 şi în privin
ţa achiziţionării de legume ş
fructe. S-au valorificat, bună
oară. cu 150 tone mai multe ro
şii, cu 1.800 tone mai multă var
ză, cu 1.300 tone mai multe p*u
ne şi altele.
Participanţii la discuţii au re­ partid, în cuvîntul său, a subli­
marcat însă că rezultatele în
acest domeniu puteau fi cu mult
mai mari. Numeroşi delegaţi au
arătat că s-au orientat greşit a-
cele consilii de conducere care
n-au desfăşurat o muncă susţi­
nută. bine organizată, pentru
realizarea sarcinilor de plan la
achiziţii şi contractări. Lipsuri
s-au manifestat mai ales în a-
chiziţionarea grâului, a ouălor,
a legumelor şi zarzavaturilor
luărilor din contractări. Şi în
prezent, sînt încă numeroase uni­
tăţi ale cooperaţiei care mai au
de preluat de ia contractanţi
mari cantităţi de cefeale sau
alte produse agricole..
La nerealizarea planului de
contractări şi achiziţii — au a'-
ratat tovarăşii Gh. Jiboteanu,
Dragomir Gojan şi alţii — a
contribuit şi faptul ca n-a exis­
tat suficientă preocupare pentru
organizarea unui aparat de a-
chizitori bine pregătit profesio­
nal, nu s-a desfăşurat o muncă
organizatorică de masă îndea­
juns de susţinută in'rîndui pro­
ducătorilor, iar consiliile uniu­
nilor raionale şi cel al uniunii
regionale, n-au controlat, n-au
ajutat îndeajuns şi n-au tras la
răspundere pe acei tovarăşi care
au dat dovadă de nepăsare faţă
de această problemă importantă.
Trăgând învăţăminte din lip­
surile anilor trecuţi, anul aces­
ta conducerea uniunii regionale
şi cele ale uniunilor raionale,
sub îndrumarea atentă a orga­
nizaţiilor de partid, au intensi­
ficat munca politică de masă
reuşind să obţină însemnate rea­
lizări şi în acest domeniu de
activitate. Acest lucru este do­
vedit de faptul că sarcina de
pian la contractări pentru anul
1960 a fost realizată la porumb
în proporţie de 1 0 1 la sută, la
cartofi în proporţie de 117 la
sută, la floarea-soarelui în pro­
porţie de 1 2 0 , 2 la sută, Ia grîu
aproape 90 la sută ş.a.m.cf. Şi
la acest produs — aşa cum s-au
angajat delegaţii la conferinţă
— planul va fi cu siguranţă rea­
lizat.
O contribuţie însemnată la
realizarea şi depăşirea planului
de contractări au adus-o gos­
podăriile agricole colective din
Rapolt şi Sîntandrei din raionul
Hunedoara, Pricaz, Mărtineşti,
Geoagiu şi Turdaş din *raionul
Orăştie, Daia din raionul Sebeş,
Silvaşu Superior, Silvaşu Infe­
rior şi Reia din raionul Haţeg,
Obreja şi Berghin din raionul
Alba, Dobra, llia, Leşnic din ra­
ionul Ilia şi altele, care au con­
tractat cantităţi însemnate de
produse agricole.
Lipsurile trebuie
înlăturate
In afară de problemele asu­
pra cărora ne-am oprit mai pe
larg, în conferinţă s-au criticat
şi alte lipsuri ale U.R.G.G. S-a
arătat, de pildă, că multe din
lipsurile semnalate se datoresc
faptului că n-a existat o preo­
cupare susţinută pentru creşte­
rea şi educarea cadrelor. Lipsuri
s-au manifestat în recepţionarea
mărfurilor şi mai ales în circu­
laţia mărfurilor unde cheltuieli­
le planificate au fost depăşite.
Hotărîrile adoptate de confe­
rinţă, aplicarea propunerilor fă­
cute de participanţi sînt o ga­
ranţie că lipsurile semnalate vor
fi înlăturate cît mai grabnic.
Tovarăşul Aurel Bulgărea, se­
cretar al Comitetului regional de
niat că într-adevăr în anii 1958
şi 1959 s-au obţinut unele suc­
cese în dezvoltarea cooperaţiei
din regiunea noastră. Datorită
muncii politice pe care au des­
făşurat-o organizaţiile de partid,
conducerii de către acestea a co­
operativelor de consum, s-a asi­
gurat creşterea şi mai mult a
prestigiului cooperaţiei şi o bu­
nă aprovizionare a populaţiei cu
produse industriale şi alimenta­
re. Gei mai mulţi dintre lucră­
torii cooperaţiei s-au străduit
să-şi facă datoria conştiincios.
Vorbitorul a arătat însă şi unele
lipsuri existente mai ales în ac­
tivitatea consiliului .de' conduce
re al uniunii regionale care nu
a respectat întotdeauna princi­
piul muncii colective în rezol­
varea unor probleme importan­
te. Acelaşi lucru — a subliniat
vorbitorul — s-a remarcat şi în
activitatea Unor consilii raionale
şi săteşti.
Nu întotdeauna s-au analizat
temeinic problemele ivite, nu
s-au adoptat hotărîri concrete,
lucru care a dus la superificia-
litate, la delăsare.
In faţa consiliului uniunii re­
gionale stă sarcina să lupte pen­
tru lichidarea lipsurilor semna­
late, să acorde în viitor o mai
mare. atenţie bunei aprovizio­
nări a populaţiei, realizării sar­
cinilor de achiziţii şî contrac­
tări, intensificînd astfel şi mai
mult schimbul de mărfuri din­
tre oraş şi sat —- scop pentru
care a fost creată în ţara noas­
tră cooperaţia de consum. O a-
tenţie deosebită va trebui acor­
dată muncii pentru încasarea
fondului social subscris, creării
de fonduri proprii cît mai mari
in scopul de a se ajunge ca fie­
care cooperativă să se autofi-
nanţeze.
* r a c t e r . P,l d ă a j u t o r d e z i n t e ­ sp u s-o de la obraz că e ca ­
Conferinţa a ales apoi noul
consiliu regional al uniunii şi
comisia de revizie. In prima sa
şedinţă, consiliul a ales comi­
tetul executiv al uniunii. Ga
preşedinte a fost reales tov.
Francisc Gaşpar, iar ca vice­
preşedinţi tovarăşii Nicolae Foro
şi loan Tudorel.
V. PIŢAN
rtr i0 3 l
După, ©rele
Lucrînd la secţia de lucru
imk talaj a întreprinde­
v ' Wmm rii forestiere din Salariaţii fabricii „Ilie Pinti-
Sebeş, brigada con­ lie“ — secţia Bircea Mare, în
dusă de Petru frunte cu directorul fabricii,
Dicu îşi depăşeşte tov. Gagyi Adalbert, s-au anga­
lunar norma ou jat ca în timpul liber să, contri­
peste 30 tone talaj. buie prin muncă voluntară la
amenajarea unei zone verzi la
In clişeu : Bri­ intrarea în fabrică.
gada după lucru.
In zilele de luni, miercuri şl
* vineri, după orele 14, grupuri
de muncitori şi funcţionari ră-
-sssas- mîn la amenajarea rondurilor,
plantarea pomilor ornamental!
Cheia şi a florilor.
succeselor
In ziua de 13 aprilie, de pil­
(Urmare din pag. l-a) dă, au muncit voluntar 45 ae
salariaţi, printre care tovară­
şele Maria Iov şi Georgeta Şal-
pa, tovarăşii Dumitru Ghiţă,
Victor Zaharco, Nicolae Cazan
şl alţii.
Totalul orelor de muncă vo­
luntară efectuate pînă în ziua
de 13 aprilie, la amenajarea zo­
nei verzi, se ridică la 270.
Spectacol pentru la G.A.S. Mintia — secţia Şoimuş —
schimbul II.
Repartizarea oamenilor şi-au exprimat dorinţa de a stabili Brigadă
în echipă Locuitorii satului Luncoiul de Jos legături de corespondenţă cu Iaro-
Şi noi, în cadrul brigăzii de zidari, au devenit pasionaţi spectatori ai ci- slav Cij. Ei vor să-i adreseze Eroului şfiinfîfică la D îlja
Muncii Socialiste mulţumiri pentru
am obţinut în ultimul timp o serie nemato.graiului sătesc, ce funcţionea­ preţioasele sfaturi şi să ceară anumi­ Locuitorii satului Valea Diljif
te îndrumări legate de metoda sa au primit zilele trecute în mij­
de succese importante. Cheia succe­ ză de trei ori pe săptămină în sala de muncă. locul lor pe membrii unei bri­
găzi ştiinţifice din Haţeg.
selor o constituie în primul rînd or­ căminului cultural. Acest lucru îl do­ Cu multă bucurie au fost întimpi-
naţi conferenţiarii şi la gospodăria a- Peste 160 de ţărani muncitori
ganizarea muncii. De mai bine de vedeşte şi faptul că de la 7 Noiembrie gricolă de stat Călan, gospodăria a- au ascultat cu acest prilej răs­
gricolă colectivă Zam, precum şi la punsurile competente date de
două luni, brigada noastră a început 1959 —¦ data inaugurării cinemato­ căminele culturale din satele Măceu, membrii brigăzii, în legătură cil
Livadia, şi altele. anumite fenomene din natură şi
6 ă lucreze pe baza acordului global. grafului — şi pînă in prezent, s-au viaţă, despre probleme ale me­
Acest sistem de muncă a făcut ca vîndut peste 5.000 de bilete, depăşin- AGHIM N1GH1F dicinii, despre situaţia interna­
productivitatea muncii să crească sim­ du-se mult planul. corespondent ţională. Locuitorii' clin Valea
Diljii au cerut ca brigada să
ţitor faţă de perioada anterioară. De curind, locuiiorii satului au vi­ La braţ cu voia bună mai treacă prin satul lor.
Apoi, noi he-am organizat munca zionat filmul documentar „Vizita tov.
şi pe baza lucrului în lanţ. De ase­ N. S. Hruşciov în America". PesTe
menea, pentru asigurarea unui ran­ 500 de spectatori au urmărit cu viu
dament mai mare, am căutat să re­ interes atît filmul cit şi prezentarea ANA GL1GOR
corespondentă
partizăm în aşa fel oamenii din bri­ ce S-a făcut înaintea spectacolului. Colectiviştii din satul Spini înre­
gistrează noi succese în munca cul­
gadă îneît lîngă un zidar cu o cali­ Răspunzind dorinţei muncitorilor
ficare mai mare, să lucreze unul cu mineri ce lucrau in schimbul II, ope­ turală. Corul gospodăriei întruneşte de
o calificare mai mică. In felul acesta, ratorul Drăgan Trofin a rulai filmul două ori pe săptămină pe cei 50 de Consfătuirea
colectivişti în sala colţului roşu pen­
pe lîngă faptul că se asigură un ran­ şi de la ora 1 la 3 noaptea. In felul
tru a repeta sub îndrumarea învăţă­ !novatorilor mineri
dament sporit, se îmbunătăţeşte con­ acesta, şi muncitorii mineri din schim­
torului Andrei Alupii, cintece c a i
tinuu calificarea oamenilor, deoarece bul II au putut să urmărească pe e- „Sub al păcii stindard", „Doftana" ie ri d im in ea ţă în sala
'etc. Cei mai activi corişti sînt Marid „G heorghe A postol“ din P etro ­
ce! mai bine calificaţi ajută pe cei­ cran vizita iov. Hruşciov în S.U.A. şani au început lucrările con­
Ciolna, Lidia Suciu, Andrei Rădulescu, sfătu irii inovatorilor m ineri din
lalţi. FLORIN BENEA
Important în munca brigăzii noastre corespondent
este şi faptul că prin folosirea cît mai Mulţumiri Aurelia Rădulescu, Victoria Danciu, î n t r e a g a r e g i u n e . I n c a d r u l c o n ­
judicioasă a materialelor, realizăm în­ lui îarosiav Cij
semnate economii. Astfel, noi folo­ Stelian Berian şi alţii. sfătuirii a fost analizată acti­
Echipa de teatru a cules şi ea căl­ vitatea depusă de către inova­
duroase aplauze în deplasările ce le-a torii m in eri din regiune în ce
sim toate cărămizile sparte la zidă­ Din iniţiativa consiliului regional făcut cu piesa „Bărbatul fără opinci“ priveşte îm bu n ătăţirea continuă
rie, iar mortarul îl aşezăm uniform A.R.L.U.S., în o parte din gospodăriile a- în satele Turdaş şi leledinţi. a tehnicii m ineritului şi s-a
preconizat luarea unor m ăsuri
pe zid, avînd astfel rosturi egale, gricole de stat şi colective şi în unele co­
conform indicaţiilor tehnice. mune din regiune au fost prezentate
Muncind astfel, în luna martie am in ziua de 10 aphlie a.c. expuneri
despre metodele de muhcă folosite de Prof. VIOREL RDS13 \ m e n i t e 'să d u c ă l a î m b u n ă t ă ­
reuşit să realizăm o depăşire a sar­ Eroul Muncii Socialiste laroslav Cij,
cinilor de plan cu 5 rla sută. De ase­ in creşterea şi îngrăşarea porcilor. corespondent ţirea a ctivită ţii lor.
menea, şi cîştigul mediu este supe­
Muncitorii şi ţăranii muncitori au -m-
De la com isia regională
rior celui din lunile anterioare. urmărit cu mult interes expunerile
NICOLAE BENGESGU şi s-au interesat îndeaproape de me­
şef de brigadă zidari todele aplicate. Astfel, muncitorii de de fotbal
-SS3-
dare se aplică şi echipe! U. M.
Cugir, care nu va putea juca
Mexe „descurcăreţul" Fotbalul este una din discipli­ acasă 4 etape începînd cu etapa
nele sportive îndrăgite de publi­ din 17 aprilie. La etapele de
cul spectator. EI atrage pe sta­ suspendare a terenului nu se iau
dioane mii de oameni ai muncii în considerare meciurile ce ur­
care în orele libere, de odihnă, mează a se disputa cu echipele
vin să se destindă, să se recree­ scoase din campionat (Metalul
ze vizionînd un meci de fotbal. Cugir şi Recolta Deva).
De aceea în faţa echipelor de
Cine nu-l cunoaşte pe A- c a rs a d e c r e a ţ i e “ . ( C î n d fotbal stă sarcina de a oferi pu­ — Se suspendă pentru actele
blicului spectator un joc de cali­ grave de huliganism de care au
lexe ? D ospesc talen tele în spunem „munca sa de crea­ tate desfăşurat în limitele unei dat dovadă în acest meci, pe
depline sportivităţi. cîte doi ani, jucătorii: Romoşan
el — zic p rie te n ii lui. P e ce ţie “ r e p e tă m cu vin tele lui, Ioan, Negru Simion, Oancea
Aceste reguli elementare care Ion, Orha Gheorghe, Candin Ion
pune m ina, „se cunoaşte“. Ce ale lui Alexandru M arăare, trebuie să călăuzească echipele şi Cristea N., toţi de Ia Metalul
de fotbaf au fost călcate în pi­ Cugir. De asemenea, se suspen­
in sp ecto r la în tre p rin d ere a cioare de jucătorii echipei Me­ dă pentru 2 ani din viaţa spor­
m ai tura-vura, e descurcă­ talul Cugir în meciul'cu Mine­ tivă jucătorul şi antrenorui e-
rul Deva din 10 aprilie a. c. La chipei Metalul Cugir, Lăzărsa-
reţ cu m pu ţin i sînt. D e aici regională cinem atografică). acest meci s-a făcut simţită şi nu Gheorghe.
lipsa de educaţie a unor spec­
i se tra g to a te belelele. Ce-or, Atunci, cînd a fo st vorba de tatori. Analizînd abaterile de la dis­
ciplina sportivă de care a dat
fi avînd cu el ? De ce sînt avans, a m ers omul cu o fal­ Analizînd abaterile grave ale dovadă echipa Minerul Petri la
jucătorilor echipei de fotbal Me­ în meciul cu C.F.R. Simeria, se
oam enii aşa m ici la su flet? că în cer şi cu una în p ă - talul Cugir cît şi ale spectatori­ suspendă pe două" etape terenul
lor localnici Comisia regională de fotbal din Petrila.
D esigur to ţi îl p izm u ie sc m în t p în ă la directorul in sti­ de fotbal a hotărît în şedinţa
din 13 aprilie a. c. următoarele: Pentru a preveni în viitor a-
pen tru că e ta len ta t şi tuţiei să protesteze că pen ­ baterile de la disciplina sportivă
— Pentru acte grave de hu­ şl de la regulamentul de joc,
descurcăreţ. A sta ei Pe unde a tru două cuplete se cuvin liganism, abateri de la discipli­ comisia regională de fotbal a-
na sportivă şi de la regulamen­ vertizează echipele din campio­
fost, pe unde m ai m ult de tul de joc echipa de fotbal Me­ natul regional că nentru orice
talul Cugir a fost exclusă din abatere cît de mică vor fi sanc­
a lucrat, el era 150 lei, cît a campionatul regional. ţionate cu suspendarea terenu­
lui pe 4 etape precum şi nepro-
în to td e a u n a IPw fi®/, p rim it el, că — Meciul dintre Metalul Cu­ gramarea la joc a echipei res­
gir şi Minerul Deva se omolo­
sufletul activi­ este ilegal să ghează cu rezultatul de 0—3. pective pe 2 etape, ceea ce va
tăţii. Da, da. N um ai că in vi­ p rim ea scă aşa puţin, că el — Pentru lipsa de securitate atrage după sine pierderea me­
a terenului de joc, se suspendă
dioşii nu vor să -i recunoască se poate considera jefu it de ciurilor cu 3—0.
terenul de fotbal din Cugir
m eritele. m u n c a lui...
In sfîrşit, pîn ă la u rm ă pentru 4 etape. Această suspen­
In tr-o zi, a tu n ci cin ă „to t
oraşul s-a ru g a t“ de el să a lu a t 250 lei. D ar ce c r e ­
arbitreze m eciul de baschet deţi c-a putut să se bucure
dintre D eva şi Satu M are, de linişte ? Un ăla, un scîr-
i-a fo st pu să şi cin stea la ţa-scîrţa pe hirtie, paznic
îndoială. M i-e şi groază să de noapte, ce în loc să do a r­
pronunţ epitetele ce le-a m ă la serviciu se ţine de
prim it. N orocul lui că nu su fe­ versu ri, îl to t b a te la ca p să -i
r ă de in im ă că a ltfe l ...ii c r ă ­ dea banii pen tru cele 2 cu­
pa obrazul de ruşine. Dar plete, pe care el. F ilim on
a sta -i nimic. Să zicem că Traian şi nu altcineva le-a
sînt şi ăintr-ăia ce nu ţin "scris. C e b a n i s ă - i d e a ? ş i
cu echipa lor. D ar să ve d eţi ce-i dacă el a com pus ver­
pîn ă unde pot m erge „gurile surile ? ! Principalul e că
rele“. de ..plasat“, el le-a plasat,
Cum am spus, se pricepe 'Mardare. Deci m eritu l „crea­
la to a te şi încă la m u lte al­ ţie i“. e al lui, nu al a cestu i \
{
tele. Intr-o si a fost „insis­ „oarecare“ ce se pretin de
ţ
t e n t “ r u g a t rs ă a j u t e — c a poet. Dar lasă. aşa-s poeţii
un priceput ce este — bri­ l
ăştia. Nu poţi face o învîr-
gada artistică de agitaţie de te a lă m ă i de soi cu ei. Aşa
la P.T.T.R. Deva. în a lcă tu i­ ş i c u F i l i m o n . I n l o c "să s e
rea unui program . Să nu bucure că i-a dat d e lucru
credeţi cum va că dacă a ac­ pentru ca să nu doarm ă
ce p ta t acest com prom is (o n oaptea în post, m ai pretin ­
brigadă artistică e ceva m i­ de şi bani. Auzi obrăznicie I
nor pentru talentul său), a Să încerce cineva să te ex-
făcu t-o de dragul banilor. croch eze în Halul ăsta.
Nu. doam n e f e r e ş te ! Se p o a ­ FA! D ar M ardare nu i-a
t e a ş a c e v a ? N u - i rs t ă î n c a ­ răm as dator, n -ai frică I I-a
resat. Banii nu contează. raghios ! Aşa, ca să se sim ­
(Banii altuia bineînţeles), şi t ă !.
cum v-am spus, „dezintere­ ...Dacă ar fi fo st Filim on
s a t“ a ven it la şedinţa de ăsta cu adevărat poet. ar fi
constituire şi atît. Ba n u ! recunoscut că Alexe nu a
A m a i fost de două ori: o d a ­ luat banii pentru că avea
tă cină a dus două cuplete n evoie de ei, ci aşa... din
şi o dată cină a m ers să g en tileţe .
c e a r ă u n a v a n s , p e n t r u ,:m u n ­ MITRU DAGU