Page 51 - 1960-04

N r. 1651 DRU AIV L SO CI A U S MU LU I Pag. 3
on

Cabinetul de lucru ÎN RAIONUL PETROŞANI
al marelui conducător
M al multa, atenţie
muncii AoD.Â.S®

ţ /~ 7/r e m lln u l din Moscova... Dea- şi documentele necesare muncii cu- In raionul Petroşani organele jin organelor ADAS în desfă-
supra cupolei uneia dintre rente. Deasupra erau ziarele din ADAS (responsabil de filială şurarea unei munci rodnice în
ultimele două zile. Pe cealaltă eta- Victor Brad) desfăşoară o in- folosul oamenilor muncii. Pe a-
clădirile sale albe, in martie 1918 !eră — materialele congreselor, con- tensă activitate în vederea lă- ceastă linie poate fi evidenţiat
s-a înălţat steagul roşu cu secera ferinţelor de partid, ale congrese- muririi maselor largi de oa- sprijinul acordat de organizaţi-
şi ciocanul şi Moscova a devenit lor Cominternului, „Culegerea de meni ai muncii asupra avanta- ile de partid şi conducerile ad-
capitala primului stat socialist din Directive şi Dispoziţii ale guvernu­ jelor ce decurg din asigurările mlnistrative de la exploatarea
lume. Aici, în acest oraş, în zilele lui muncitoresc-ţărcţnesc", citeva. pe viaţă. Drept urmare, în ra- minieră Vulcan (şef de exploa-
de grea încercare pentru patria so­ exemplare ale planului „Goelro", ion există în prezent un nu- tare Iosif Cotoţ), preparaţia Lu-
vietică, a trăit şi a lucrat marele „îndreptarul activistului de par­ măr de peste 4.500 asiguraţi pe peni (şef Victor Ardeleanu),
conducător al Partidului Comunist tid", diferite alte îndreptare, dic­ viată. Numai în anul 1959. or- termocentrala Paroşeni (director
şi al statului sovietic Vladimir^ ţionare străine. „Dicţionarul expli­ ganele ADAS din raionul Pe- Gheorghe Miliţescu). Ca urma-
Ilici Lenin. cativ" ăl lui V. Dai a fost pus troşani au achitat suma de peste re. în aceste locuri s-au obţi-
pe „niorişcă" Chiar de Lenin. Lui 135.000 lei în cadrul asigurări- nut cele mai bune rezultate. Nu
La Kremlin totul aminteşte de îi plăcea foarte mult' acest dicţio­ lor pe viaţă si la tragerile lu- acelaşi lucru se poate spune însă
Lenin, de activitatea sa titanică, nar şi iii timpul liber îl citea a- nare de amortizare. despre sprijinul organizaţiilor
neobosită. Cabinetul de lucru, bi­ deseori. de partid şi conducerilor admi-
blioteca, sala de şedinţe a Consi­ Majoritatea organizaţiilor de
liului Comisarilor Poporului în ca­ In munca sa de fiecare zi V. I. nistrative de la DRUM Petro-
re au răsunat atit de des cuvîntă- Lenin se folosea adesea de hărţile partid, sindicale şi conducerile şani, Uzina electrică Vulcan şi
rile înflăcărate ale lui Lenin, apar­ exploatărilor miniere şi între-

tamentul lui şi alte locuri memo­ geografice. Unul din sertarele du­ prinderilor din Valea Jiului au altele, care nu se interesează de

rabile legate de viaţa şi activita­ lapului de cărţi din cabinetul sad înţeles să acorde uri larg spri- crearea unor condiţii optime

tea lui Vladimir Ilici. sînt neţăr­ era plin cu hărţi m ilita r e H a r ta * ri->r-<#"<j->r» ] •ssaas—**4. desfăşurării activităţii ADAS.
murit de scumpe milioanelor de fronturilor războiului civil se afla Printre brigăzile de construc- J
oameni de pe întregul glob. tot timpul pe etajera albă de lingă L tori de pe şantierul noului oraş j Munca organizatorică de masa Responsabili cu munca ADAS
f y ţ i a ţ a marelui Lenin este un e- fereastră. La stingă mesei de lu­ ţ muncitoresc din Gălan care au ¦j cum sînt Ioan Găman şi Ioan
' L s xemplu de slujire cu abnega­ cru a lui Lenin se afla o uşă mică (, trecut să lucreze pe baza acor- j In discufia sesiunii Vîiceanu de la Vulcan, Sergfu
ţie a poporului. Legăturile puter­ care dă spre o cameră nu prea L dului global se numără şi cea "] Gadiu, de la Petrila, au depus
nice care îl uneau pe Vladimir Ilici mare unde era instalată aşa-numita ^ de zidari-tencuitori condusă de eforturi susţinute în vederea în­
cu muncitorii şi ţăranii şi-au pus centrală telefonică „superioară" cu deplinirii cît mai conştiincioase
a sarcinilor ce le revin. Prin

amprenta şi asupra gusturilor şi 120 de numere legate direct cu ^ iov. Marin Smeu. Această bri- J Zilele trecute a avut loc cea practică. Cu sprijinul deputaţi- tuat 15.200 ore de muncă vo- munca lor de zi cu zi, un mare
deprinderilor sale. Aspectul modest, cabinetele şi locuinţele membrilor1 ' gadă îşi depăşeşte cu regulari- j de-a 10-a sesiune a Sfatului lor, al organizaţiilor; de U.T.M. număr de oameni ai muncii a
atmosfera de muncă a cabinetului Biroului Politic şi ai guvernului, [ tate sarcinile de plan cu 15-lU -j popular raional Haţeg, care a şi femei, cetăţenii au fost mo- luntară şi au realizat economii înţeles necesitatea şi avantajele
lui de ta Kremlin, corespunde de- cu comandanţii Armatei. Roşii, cu L la sută. -j luat în discuţie felul cum se des- bilizaţi la muncă voluntară pen- ce decurg din asigurările pe via­
[ In clişeu : Membrii brigăzii de făşoară munca organizatorică tru schimbarea cursului apei pe de peste 34.000 lei. Activitate ţă. Sînt însă unii salariaţi
^ tencuitori condusă de tov. Ma- 1 de masă în raion. Gu această o distanţă de 2 0 0 m. reatlizîn- ADAS ca de pildă Gustav K.iss,
L rin Smeu. ocazie, s-a scos în evidenţă ro- du-se totodată şi 40 m. dig. rodnică desfăşoară şi comitetele inspector în sectorul Petroşani-
1
Bt—/ w. I —fi lul ce-1 are munca organizatori- o activitate rodnică au mai de cetăţeni pentru administra- Petrila-Băniţa-Iscroni şi alţii,
V ca do ma’sa in atragerea mase- d^niis si comisiilo norniancMTte care nu depun eforturile cuve­
tivităţi creatoare în p r e a j m a a n i v e r s a r i i kovul şi alte oraşe. lor la conducerea treburilor ob- S co rn im ^ l e l e a S trtt f e rea fondului zoopastoral din co- nite, manifestînd neglijenţă în
şteşti, s-au arătat rezultatele ob- şorod şi Baru Alare, care prin activitatea' lor.
desfăşurate de Le­ In fiecare dimi­ munele Sălaş, Clopotiva etc. A-
neaţă Lenin intra
nin. Aici toate a 90 de an i de l a la cenlrnla {ele. tbcl 3 ^i
obiectele se păs- nn aa şş tteerree aa IlUuIi LL ee nminn
Succesele însemnat de crescători de am-

trează în ordinea M anwimwaMaaa ™ le !? yoluntare. reu’

in care se aflau in timpul vieţii ifonicâ sau cum i se sincl să cureţe pînă in prezent
lui Vladimir Ilici. spunea atunci gheretă şi dădea
dispoziţie telefoniştitor pe cine din• preparatorilor ţinute cît şi unele lipsuri din ac- studiile si propunerile făcute au ^a" Păşune, Pentru îmbunătăţirea muncii
Cabinetul de lucru al lui Lenin tre lucrătorii diferitelor instituţii tivifatea desfăşurată în ultimul dat un real ajutor comitetelor
este o încăpere mică, cu tapet de SLj cheme lael. însemnările cu Oovada cea mai grăitoare a ro- ADAS în raionul Petroşani este
timp in raza raionului. S-a ară- executive respective Nu acelaşi lului mobilizator şi organizator necesar ca atît organizaţiile de
din Lupehi care-1 au comitetele de ceta- partid, cele sindicale cît şi con­
tat, de pilda, că in urma tolo- lucru se poate spune însădes*
ducerile administrative să acor­
culoare deschisă, cu tavanul înalt, dispoziţiile lui Lenin se făceau pe Luptînd cu însufleţire pentru sirii diferitelor forme organiza- pre comisiile permanente din j®nj es*e ^aPÎul ca ’n rai01ţ u{ de un larg sprijin în activitatea
arcuit. In partea opusă uşii de in- 0 im i t ă de ardezie care atîrna pe realizarea obiectivelor stabilite tor ice, s*3 reuşit sa se obţină numai in cursul anului organelor ADAS, iar acestea, la
trare se află două ferestre mari în întrecerea socialistă în cin­ în raion o seamă de succese comunele Berthelot, Pui şi R.ÎU rîndul lor, sînt chemate să des­
de unde se deschide o perspectivă perete. stea zilei de 1 Mai. colectivul de 1959, cu ajutorul acestora' au făşoare o asemenea muncă în-
spre turnul Troiţki al Kremlinului. muncă al preparaţiei cărbunelui printre oare: construirea a 17 ?e M0ri ’ cît numărul asigurărilor pe vi­
jO enin lucra extrem de organi- din Lupeni, a obţinut în cursul localuri de şcoli, camine cultu- itor să crească continuu.
In mijlocul cabinetului se află zat. El cunoştea preţul timpa- < trimestrului ! al acestui an re­ s.a vorbit apoi des. *»«#»»» * ,J
un birou nu prea mare acoperit cu zultate din cele mai frumoase rale, poduri, electrificarea a trei pre comítetete ,!„ cetă^ ni. A -O -
postav verde. Pe partea dreaptă a !ui si s!ia s?!.[ economisească. Nu in muncă. sate, repararea de drumuri etc. 3b.921 cetăţeni care au efectuat
Gu sprijinul membrilor comite­ Cu planul
mesei se află două telefoane cu pierdea nici un minut în zadar. Astfel, preparatorii au recep­ tului executiv s-a reuşit ca de­ 178.305 ore de muncă volunta­ depăşit
amplificatori, iar pe partea stingă Cerînd de la toţi exactitate, orga- ţionat în condiţii optime 23.705 bitul de contribuţie în muncă
nizăre şi disciplină in muncă, Le- tone cărbune peste plan livrat să fie realizat în proporţie de ră, economi sin du-se 570.100 lei.
nin a constituit el însuşi un e- 1 0 2 la sută cu braţele şi 1 0 1 la
sută cu atelajele, iar debitul de Cu toate acestea, comitetele de

Din activitatea cetăţeni din comunele Pui, Rîu
sfaturilor populare
Bărbat, Rîu de Mori, datorită

o listă alfabetică a telefoanelor din m n p lu de înalt nivel al muncii, faptului că nu sînt sprijinite si
Kremlin, cuprinzind numele per- (le priCepere de a-şi organiza bine
soaneîor cu care Lenin vorbea ?!pa sa de muncă. îndrumate de către comitetele e-
zilnic, precum şi numărul redacţiei
ziarului „Pravda". De obicei Lenin lucra în cabi­ prepara [iei de către minerii de xecutive ale sfaturilor populare,
netul său pină la ora patru, după la Lupeni, Uricani şi Vulcan.
f iih g ă birou se află un fotoliu care făcea o pauză. Ducîndu-se lă Cantitatea de cărbune brut, tre- contribuţie voluntară să fie rea­ reieşit astfel că în 38 de sate, nu contribuie la realizarea sar­ întreprinderea forestieră Haţeg şi-a
simplu de lemn cu spă­ masă, Vladimir Ilici lua cu el un cînd prin procesul tehnologic al lizat în proporţie de 1 0 0 la su­ comitetele de cetăţeni pentru lu­ cinilor decît în cazuri cu totul îndeplinit planul trimestrului I în pro­
teanc de hi'rtii şi se întorcea în preparării, a fost cu chibzuinţă tă. De asemenea, s-a scos în crările din contribuţie volunta­ izolate. De altfel, în cadrul se­ porţie de 114 Ia sută la producţia
tarul şi fundul împletit. Lui cabinetul său la orele 6 cu o măl­ sortată şi spălată, reuşindu-se evidenţă şi faptul că, comisiile ră, au mobilizat cetăţenii la siunii s-a constatat că în ulti­ globală şi in proporţie dc 106 la sută
Vladimir Ilici nu-i plăceau ţime de dispoziţii orale sau scrise să se dea în plus 17.878 tone permanente au adus un aport muncă, terminînd pînă în pre­ mul timp nu s-a pus accent de­ la producţia marfă. Majoritatea sor­
fotoliile mol. Pentru vizitatori, serios în realizarea sarcinilor ce zent două cămine culturale, trei c, ît în , mică măsură, p. e fo,losirea timentelor planificate au fost realizate,
in cabinet s-a amenajat o altă cărbune spălat. au stat în faţa comitetelor exe­ poduri, electrificarea a trei sate formelor organizatorice de ma- obţinîndu-se in acelaşi timp o corela­
cut.ive. Comisia permanentă a etc. De asemenea, de curind. sa de catre. corni tetele executive
Din totalul producţiei brute grioola, de pilda, pe baza stu- datorită muncii desfăşurate de alesiatllrllor populare. Din a- ţie justă a indicilor de plan.
recepţionate şi supusă prepară­ diiior întreprinse, a stabilit te- comitetele de cetăţeni au înce- ceastă cauză, nivelulsesiunilor
masă dreptunghiulară in jurul că- pen(ru secretarii lui. Partea a doua Obţinerea acestor rezultate se da-
reia se află patru fotolii de piele. a zilei de muncă a lui Lenin con-
Cind cineva venea în audienţă la tinua de la orele 6 seara la 10, rii, colectivul de preparatori din renurile slab productive din cau- put n noi construcţii de şcoli, Ia unele comune este scăzut, şe­ foreşte măsurilor tehnico-organizatorice
Lenin el se ridica, apropia un fo­ dar adeseori Lenin lucra mult mai Lupeni a reuşti să recupereze za inundaţiilor precurn şi tere- jg cămine culturale, 2 dispen- dinţele comitetelor executive nu luate încă din primele zile ale lunii
toliu de biroul său de lucru şi se mult, răminînd in cabinet pină 74,8 la sută cărbune preparai j1 urile care se pretează la cui- sare şi a,lte 1 9 lucrări de inte. se ţin cu regularitate, mare par­ ianuarie. Spre exemplu, s-au extins
aşeza şi el mai aproape, deseori noaptea tirziu.
aplecindu-se pentru a putea asculta faţă de 74 la sută, cît a fost uvarea pomilor. In urma propu- res obstesc. Un exemplu de ac- te din comisiile permanente şi metodele avansate de muncă, punin-
cu mai multă atenţie pe interlocu­ Preţuindu-şi cu grijă timpul stabilit în plan. De remarcai nerilor făcute de către aceasta tivitate rodnică în' această di- comitetele de cetăţeni nu sînt du-se un deosebit accent pe exploata­
torul său. său, Lenin preţuia şi timpul al­ este faptul că în ultima lună a comisie, s-a u ju at masuri şi s-au redie ni_, oferă comitetuI de ce_ mobilizate şi ajutate să contri­ rea fagului în trunchiuri lungi, s-au
tora : niciodată nu-i lăsa să ăş- trimestrului, s-a reuşit să se început lucrări de îmbunătăţiri făţeni din comuna Boşorod con- ,buie, la^ îndeplinirea' sarcinilor introdus mecanisme, funiculare şi li­
Singura podoabă a cabinetului o realizeze cea mai mare recupe­ funciare pe cursul pinului Odo- dus de jov> Ţamac Dragoiescu îoca,e. O parte din deputaţii ra-
c.onstituia un palmier verde pe ca ^eP^e Pe aceia care ueneau in au rare de pînă acum, ajungînd Ia vaşniţa precum şi plantarea unui ^ jcj saroj.n iie privjnd construc- ionaIi' orăşeneşti şi comunali nu nii decovil pentru scos-apropiaiui ma­
re Lenin l-a îndrăgit şi îl îngrijea dienţă la el la ora fixată. Cind se terialului lemnos, s-au creat condiţii
personal. întîmpla să fie reţinut de treburi 76 Ia sută.
însemnat număr de pomi fructi- jja aL] fo d repartizate pe de- tiu o strînsă legătură cu cetă- mai bune de trai muncitorilor în ve­
Lingă birou se află două
Cunoscînd importanţa realiză­ feri. Comisia permanema de putaţi. De asemenea, s-a orga- tenii, nu se întîlnesc şi nu se derea permanentizării acestora (s-au
rii sortului de cărbuni speciali gospodărire de pe lingă Sfatul nizat o consfătuire cu deputaţii consultă cu aceştia.
procurat 300 paturi individuale cu ca-

etajere rotative confecţionate în urgente, el chema un secretar şi pentru cocs, preparatorii au a- popular orăşenesc Haţeg, a pro- un.de s_atl stabilit o serie de Pentru lichidarea lipsurilor zarmamentul respectiv, s-a dotat fie­
cordat o mare atenţie acestui pus de asemenea efectuarea unor ma9IIiri --rrini npn+r,. mnv,ui . upsurnor care cabană cu truse sanitare tip etc.).
obiectiv şi au dat cocsurilor hu- lucrări de canulizare in centrul “ S ăţe™
b“ l i l T v Z f % In obţinerea rezultatelor de mai sus

1920 la cererea şi după schi- îl ruga să-l scuze in faţa tovară- u n ţ f porţiuni T - rî'ul g S ? materialului şi ridicarea în roşu vind folosirea tuturor formelor s-au evidenţiat sectoarele de exploa­
de legătură cu masele, sesiunea tare Pui şi Retezat.
tele lui Ilici. El le numea şilor care aşteptau. Dacă insă un nedoreni peste 6.500 tone căr­ unei porţiuni pe uamena. a noului local al dispensarului
ŞTEFAN EUSEBIU
„morisca". Pe una din ele Le­ vizitator întîrzia Vladimir Ilici îi buni speciali peste plan. Comitetul executiv a aprobat pro- medical. La lucrările acestei con- a luat o hotăîîre. Cu ducerea

nin păstra dosarele cu hîrtiile refuza audienţa. PETRU DRÂGAN punerea privind canalizarea ora- strucţii au participai astfel nu- ei la îndeplinire au fost însărci- inginer — I. F. Haţeg

corespondent Şutui trecînd la aplicarea ei în meroşi cetăţeni, care au efec- nate comitetele executive ale sfa­

acfcsecsssssißisoM aaazMBSggmggnacB ca turilor populare comunale, oră­

şenesc şi raional.

La 15 aprilie se sărbătoreşte Ziua libertăţii Africii ultimele decenii, din ultimii ani, DOINA TEŞELEANU tMWWWTynvrnv.v^QT^v^ r^ rs ^ cierzsnrcr''--n
Ziua libertăţii Africii, zi de luptă arată că colonialismul, condam­ deputată în sfatul popular raional
şi solidaritate cu popoarele care pătruns în continentul african, doilea război mondial, pe lîngă . nat demult de istorie, se destra­ 16 APRILIE 1900
sfarmă temeliile colonialismului, Lincfe au a;Parut unul după altul companiile europene, în Africa monstra paşnic împotriva legi- mă. Acést proces este inevitabil. Haţeg D E V A : 1M i z e r a b i l i i s e r i a I l - a ;
noi state independente. In anul a început să pătrundă şi capita- Nici doctrinele agresive, nici ALBA IU LIA : P atru paşi în
care îşi iau soarta în propriile lor rasiale stabilite de guvern, pactele imperPaliste, nici celelal- m m m m m om im l nori; T elegram e; BRAD : To­
lor mîini. Hotărîrea de a se săr­ je instrumente ale politicii de rentul : HUNEDOARA : B ă­
bători Ziua libertăţii Africii s-a Evenimentele sîngeroase din PENTRU 24 ORE ieţii n o ştri; HAŢEG : se cre­
luat la Congresul popoarelor forţă, nu mai pot ţine sub jug tul cifru lu i; IL IA : Fata

Africii care a avut loc la Accra popoarele coloniale,

în 1958 si a avut un puternic 1 9 5 7 5i_a cucerit independenţa Iul american, care urmăreşte pe Uniunea Sudafricană — unde Lupta pentru eliberarea de Vreme relativ frumoasă cu ce­ cu u rcio ru l; O R Ă Ş T IE : Lu­
răsunet pe întregul continent au fost ucişi şi răniţi sute de sub jugul colonialismului se des^ rul variabil mai mult noros n a ele m i e r e ; C e a s u l s - a o -
statul Ghana, în 1958 — Gui- lîngă obţinerea de profituri, prit la m iezul n o p ţii; S E B E Ş :
negru de peste 2 0 0 milioane de africani — sînt consecinţa poli- făşoară intens îăcînd să se d- ziua. Temperatura staţionară va Fata in negru ; P E T R O Ş A N I:
oameni din care mai mult de neea- Cu Putin timP înaintea a' menţinerea şi sporirea număru- ticiî de discriminare rasială şi propie ziua cînd întreaga Africă oscila ziua între 18 şi 2 1 grade U ltim a noapte pe T itan ic; Porte
iar noaptea între 5 şi 1 1 grade. des Lillas; SIM ERIA: Torentul;
jumătate trăiesc încă şi astăzi cestora, Tunisia şi Marocul şi-au lui Bazelor militare pe acţţst de asuprire a milioanelor de a- va deveni pe deplin liberă. A- Vînt potrivit din sectorul sud l.ONEA : V irsta d r a g o s te i; TE-
ş:.u.bL j;u_g_u!l _co«l_o_n:i„ail. Pentru wtoţ:i frica„ni promovată în această cesta e şi scopul Conferinţei de şi sud-est. IUş : O întim plare extraordina­
aceşti oameni Ziua libertăţii scuturat şi ele asupritorul jug continent, transformarea lui în- ţara. ră ; Z L A T N A : Omul cu pan ­
Africii constituie simbolul luptei solidaritate a ţarilor Asiei şi PENTRU URMĂTOARELE taloni scurţi; APOLDU DE SUS:
pentru libertate, pentru indepen- ccoolloonniiaall.. IInn Uullttiimmuull ttiimmpp s!-a in- tr-o reţea de baze militare îm- Lumea întreagă condamnă cu Africii deschisă zilele trecute la 3 ZILE O în tim plare extraordinară.
tensificat mişcarea de eliberare potriva statelor lagărului socia- indignare acţiunile autorităţilor Conakry, care printre altele, şi-a
dentă naţională. Vreme schimbătoare cu tem­
V rim a lovitură nimicitoare a naţională pe tot întinsul măre- list şy pentru reprimarea' miş- sudaîricane care constituie o vio- propussă discute problema li- peratura staţionară.
lare a drepturilor omului îndeob- chidării totale a imperialismului
fost dată colonialismului în zi- lui continent. Pe harta lui se carii de eliberare naţională. şi colonialismului în Asia şi
lele glorioase ale anului 1917, şte recunoscute, Africa.
vad acum 1 1 state’ cu °.P °P U’ Iu acest timp, popoarele aîri- Tot ceea ce se petrece astăzi

laţie de aproape 1 0 0 milioane cane aflate siib jugul colonialis-

de oameni, care şi-au scuturat mului trăiesc intr-o teroare şi

prin luptă aprigă jugul colonial, mizerie de nedescris. Imperia-

odată cu victoria AAarii Revolu- cel mai tînăr stat independen, Ä EN TA 0 W în Africa dovedeşte că poziţiile In lupta pentru independenţă WNPBUGMMUL BE
colonialismului sînt zguduite' pu­ naţională, popoarele africane nu
ţii Socialiste din Octombrie. De fiind Camerunul, ternic de uriaşuT avînt al miş­ sînt singure. De partea lor se
atunci, colonialiştii au suferit Mişcarea pentru independenţa găsesc popoarele ţărilor socia­
liste, întreaga omenire progre­
pretutindeni eşecuri după eşe- a popoarelor africane a devenit cării de eliberare naţională. Ală­ sistă. Astăzi, pe întregul glob
răsu. n.ă. .g.lasu. l milioanelor de oa-
curi. După Asia, unde marea 0 forţă de care trebuie ţinut turi de. p. opoarele africane care " f nl, , u b , t o ''1 cIe Pacecare cer 16 APRILIE 1960

majoritate a populaţiei a înlă- seama. Africa din zilele noastre liştii au drept scop principal, se ridică Ia luptă împotriva ju- S t e L l î t t r i i r é S S e “si
suprite din ţările coloniale şi
turat colonialismul, cătuşele ro- se deosebeşte de Africa de-a- stoarcerea de beneficii fabuloa- grUÎuî colonialist al imperialişti- dependente, PROGRAMUL I: 7,15 Voioşie, PROGRAMUL II : 14,07 „In
ritm şi melodie; 8,30 Cintece apărarea păcii“ emisiune de
biei imperialiste sînt sfărîmate cum 10-15 ani. întregul conţi- se pentruei şi menţinerea Aîri- ,0J.( în primele în d u ri se află 15 aprilie 1960 Ziua liber- şi jocuri populare romineşti; cintece ; 14,30 „Ne aşteaptă ca­
taţii Afiicii, ziua luptei pentru 9,40 Din cele mai iubite uver­ banele“, program de muzică
acum în Atrica. Aici, mişcarea nen, _ „„ continent cu uriaşe cil ta condiţii .napoiafe Puteri- T!neretu, >|ricw)> eliberare naţională este sărbă- turi ; 10,30 Şcoala şi viaţa (re­ uşoară ; 17,30 Sfatul medicului:
de eliberare naţionala a popoa- resurse materiale — dupa se- le colonialiste folosesc toaU . . . . . ,. , , . wtorii+tăîî rdue întreaga lume. dPe» /c»o«n«-. luare) ; 11,45 Actualitatea lite­ Cura de ape minerale în bolile
tinentul african, luptătorii pen- rară in revistele noastre ; 12,30 de stomac ; 17,45 Tribuna Ra­
relor exploatate şi dependente. coIe de înrobire, se ridică la mijloacele de înrobire a popoa- ticipmd cu entuziasm 1a lupta {ru|jbertate îşi sărbătoresc ziua Din repertoriul orchestrei de dio : Politica P.M.R. pentru
prin luptă. muzică populară a Radiotele- transformarea socialistă a a-
care luptă cu eforturi şi speran- lupta împotriva colonialisítiulüi, relor: teroarea crincena, munca pentru libertatea şi independen- viziunii; 14,00 Buchet de melo­ griculturii; 19,00 Cintă Maria
Poporul nostru trimite un fier- dii populare romineşti; 14,40 Tănase şi clarinetistul Iliuţă
te sporite pentru realizarea vi- p°ntru libertate si independenţă forţată, discriminarea rasială, fa ţărilor lor, a devenit astăzi binte salut popoarelor Africii Cintece revoluţionare ruse; Rudăreanu ; 19,30 Seară de o-
sulul lor suprem - independen- care s-au eliberat din cătuşele 15,10 Arii celebre din opere;
peritr m a?ndîi | üm!! ocCi‘ reprimarea oricărei activităţi po- 0 fortă organizată şi unită. colonialismului precum şi Afri­ 16,15 Vorbeşte Moscova ! ; 18,00 peretă : „Voevodul ţiganilor“ de
*“ „ s . litice tinzînd spre independenţa. Oy.‘ri,'vc.î‘tlec ve' ,fyo,rt‘.uur,i‘ ar depune ppuu- cii luptătoare pentru libertate. Roza vînturilor; 20,10 Pe teme
internaţionale; 20,20 Noapte Johann Strauss; 21,15 Cînte-
inat iin outernic şi irezistibil den^a^e> teritoriile africane sînt ja acestea se mai a- DOINA GÂRĂBAŞ bună, copii; 20,30 La microfon:
svînt Ultimii ani au consemnat Sătira şi umorul; ce şi jocuri populare romineşti;
absolut indispensabile. Uriaşele daugă „operaţiunile poliţieneşti“ ie n >e imperialiste pentru a se
23,15 Simfonia nr. 3 în La mi­
succesele impunătoare obţinute bogăţii ale continentului afri- efectuate de colonialişti, prin menţine în Africa, planurile lor
nor de Rachmaninov.
în lupta împotriva colonialismu- can constituie pentru capitalişti care sînt ucişi anual zeci de mii sînt sortite eşecului. In Asia,

fui de popoarele din Africa. niari surse de profituri. Urmă- de africani. sistemul colonialismului s-a

Trezirea popoarelor din Afri- rjnd s ~ j e{uja s c ă făra cruţare Sîrtt cunoscute evenimentele prăbuşit în cea mai mare parte

ca este unul^chn cefe m a i j ^ - SDja] şj subsolul Africii, puteri- din Uniunea Sudafricană — re- a continentului. Se apropie sfîr-

!orr noastre^Adierea proaspătă a le coloniale se luptă acum între centele ciocniri dintre autorităţi şituf colonialismului şi în Afri-
vîntului eliberării naţionale a ele pentru supremaţie. După al şi populaţia băştinaşă, care de- ca. Evoluţia evenimentelor din