Page 52 - 1960-04

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, VN1ŢI-VA!
Anuí tftl N n 1652
»%BggEgggaBBHB
In cinstea celui de-al III-lea Congres al partidului
Iecent s-a dat publicităţii chema­
rea adresată de către colective­
le celor 19 întreprinderi fruntaşe din
ţară, muncitorilor, maiştrilor, tehnicie­
nilor şi inginerilor din toate întreprin­
derile, de a intensifica întrecerea so­
cialistă, în cinstea celui de-al III-lea
Gongres al partidului în scopul obţine­
rii unor produse de calitate superioa­
ră cu un preţ de cost mai redus.
Chemarea la întrecere, şi îndeosebi
dorinţa de a întîmpina cu realizări cît
mai frumoase acest mare eveniment
din viaţa partidului şi poporului nos­
tru — cel de-al III-lea Congres al
P.M.R. — a găsit un larg ecou îh
rîndul colectivelor întreprinderilor re­
giunii. In primele zile după apariţia
chemării, la Hunedoara, Ghelar, Te-
liuc ca şi în alte localităţi, au avut
loc însufleţite adunări în care munci­
torii, maiştrii, tehnicienii şi inginerii
şi-au luat angajamente deosebit de
valoroase, drept răspuns Ia chemare.
Aceste angajamente exprimă înalta
conştiinţă a colectivelor, dragostea lor
faţă de partid, faţă de regimul nostru
democrat-popular.
!| n ziua de 14 aprilie a.c., după
I ce agregatele au fost predate
schimbului II, siderurgiştii s-au în­
dreptat către pavilionul direcţiei gene­
rale. In jurul unei estrade frumos a-
menajată s-au adunat furnalişti, oţe-
lari, laminatori, cocsari, etc. Aici, tov.
loan Achim, preşedintele comitetului
sindicatului G.S.H., a dat citire che­
mării lansate de colectivele celor 19
întreprinderi fruntaşe către toate co­
lectivele întreprinderilor din ţară.
Apoi, tov. N. Cătană, director gene1?
ral al G.S. Hunedoara, a dat citire
răspunsului siderurgiştilor ta această
chemare. Furnaliştii s-au angajat ast­
fel să dea peste planul anual 30.000
tone fontă, laminatorii 104.000 tone
laminate, cocsarii 17.000 tone cocs. De
asemenea, siderurgiştii s-au angajat să
realizeze 30.000.000 Iei economii la
preţul de cost şi să sporească produc­
tivitatea muncii cu 3 la sută.
Au luat apoi cuvîntul muncitori, teh­
nicieni şi ingineri, care în numele co­
Toate forţele pentru
intensificarea muncilor agricole
Din situaţia operativă comunicată
secţiei agricole regionale, la data de
15 aprilie a. c., rezultă că pe întreaga
regiune s-au efectuat arături pentru
însămînţărl de primăvară în propor­
ţie de 8 6 la sută din suprafaţa plani­
ficată.
In ceea ce priveşte îrisămînţările, în toate
raioanele s-au însămînţat culturile din
epoca I-a, iar în cîteva gospodării co­
lective şi de stat, ca de exemplu Ia
Clinic, Geoagiu şi în G.A.S. Sîntă-
măria-‘0 irlea, a început de cîteva zile
însămînţatul porumbului.
Intrucît timpul permite însămînţarea
porumbului, e necesar ca în raioanele
care au rămas în urmă cu arăturile,
să ia de urgenţă cele mai indicate
măsuri pentru a le intensifica în
scopul începerii Ia timp a însămînţări-
lor din epoca 1 1 -a.
Ilp iil
S îm foătă 16 a p r iíie 19S9
9mEBBBBBBEiaBBBBBm
lectivelor lor de muncă şi-au luat
angajamente sporite. Cauperistul şei
Gheorghe Costache, s-a angajat în
numele colectivului secţiei I-a furna­
le să producă peste planul anual
16.000 tone fontă şi să economisească
4.000.000 lei la preţul de cost.
— Vom produce peste planul anual
14.000 tone fontă, a spus maistrul Vie
tor Pali de la furnalele 5-6.
Iosif Radu, s-a angajat în nume­
le cocsarilor să producă peste sarcinile
anuale de plan 17.000 tone cocs şi
să reducă preţul de cos.t al tonei de
cocs cu 1 la sută.
Vorbitorii şi-au exprimat hofărîrea
de a da viaţă angajamentelor luate
în cinstea celui de-al III-lea Congres'
al partidului.
Furnalişti, turnători, cocsari de la
uzina „Victoria“-Gălan au discutat viu
şi în mod concret ce posibilităţi au
fiecare la locul său de muncă, loan
Şoimoşi, de la turnătorie, de pildă,
avea convingerea că rebutul e depă­
şit uneori nejustificat, că această în­
semnată rezervă de reducere a pre­
ţului de cost nu e folosită cum tre­
buie în uzină. Garol Frenţoni de la
montaj susţinea în faţa ortacilor lui
că şi ei pot contribui Ia ieftinirea
costului fontei, pieselor turnate. Mar­
cel Semciuc de la furnale era convins
că prin ridicarea temperaturii vîntului
insuflat în furnale vor putea produ­
ce mai multă fontă.
Din această convingere, din hotărî-
rea fiirnaliştilor, turnătorilor, coc­
sarilor, s-a născut şi angajamentul de
a da pînă Ia sfîrşitul anului 3.000
tene fontă peste plan, din care 1 . 0 0 0 nerilor din Ghelar, abia terminase de
tone pînă Ia i Mai, 200 tone piese
turnate din fontă pentru şantierele
de construcţii de locuinţe, 670.000 lei
economii la preţul de cost. Toate aces­
tea prin creşterea productivităţii mun­
cii cu 2 , 1 la sută, prin reducerea re­
butului Ia turnătorii cu 0 , 2 Ia sută
faţă de admis, prin reducerea consu­
murilor specifice de materii prime şi
materiale, prin extinderea întrecerii so­
cialiste pe profesii în toate secţiile.
Şi în plus, îmbunătăţirea calităţii pro-
SITUAŢIA ARATURILOR PE
PRIMĂVARĂ LA 15 APRILIE
A. C.
ILIA 96%
ORAŞTIE 91,1%
SEBEŞ 89,7%
BRAD 87,8%
HAŢEG 85,3%
ALBA 77,8%
HUNED.71,6%
duselor, sub lozinca: „Nici o recla-
maţie privind calitatea in cursul anu­
lui 1960".
La mitingul ce a avut loc ieri,
loan Soimoşi, Garol Frenţoni şi alţii
au arătat că vor face totul pentru ca
angajamentele să fie duse la bun
sfîrşit, pentru ca întreg colectivul u-
zinei „Victoria“-Călan, să întîmpine cu
cinste cel de-al III-lea Congres al
partidului.
u fost de faţă cam 250 de oa­
meni. Unii abia ieşiseră din
şut. Cunoşteau chemarea, o citiseră,
şi acolo jos-, în abataje, sau sus, în
carieră, la scurte răgazuri, au discu­
tat. „Putem mai mult şi mai bun. Da­
că ne cer furnaliştii le vom da 1 ".
Şi aşa, în acea adunare, au hotă-
rît să trimită furnaliştilor din Hune­
doara şi Călan, în acest an, 20.000
tone minereuri de fier mai mult decît
au planificat. Pe minerii din Teliuc
însă nu-i interesează numai cantita­
tea, ci şi calitatea, şi preţul de cost
al producţiei lor. De aceea în anga­
jamentul luat ca răspuns la chema­
rea celor 19 întreprinderi frun­
taşe au prevăzut şi realizarea
a 650.000 lei economii la preţul
de cost peste sarcina planificată, pre­
cum şi reducerea pierderii planificate
cu 530.000 lei. Şi pentru ca furnaliş­
tii să fie întrutotul mulţumiţi de mun­
ca lor, au mai hotărît să ridice con­
ţinutul de fier în minereul livrat cu 2
la sută.
'ovarăşul loan Bidiga, preşedin­
tele comitetului sindicatului mi­
citit ultimele rînduri din răspunsul
colectivului de aici la chemarea la în­
trecere socialistă a celor 19 întreprin­
deri şi masa de oameni ai muncii
prezenţi a izbucnit în ropote de a-
plauze, subliniind prin aceasta hotărî-
rea minerilor de a răspunde prin fapte
la efortul întregului popor de a ob­
ţine noi succese în depăşirea planu­
lui de stat pe anul 1960.
Angajamentele de a realiza 400.ÜUÜ
lei economii Ia preţul de cost şi de a
reduce tot cu atît pierderile planifica­
te, de a extrage peste prevederile pla­
nului 15.000 tone minereuri de fier, de
a reduce consumurile specifice cu 1
Ia sută, de a spori productivitatea
muncii cu 2 la sută faţă de sarcina
planificată etc, au fost întărite de cu­
vîntul participanţilor la miting.
— Raionul nostru va da peste plan
în acest an încă 2 . 0 0 0 tone de mine­
reu de bună calitate, în afară de an­
gajamentului iniţial de 3.000 tone —
a spus comunistul Anton Lucaci —
maistru la raionul II.
— Noi, cel din raionul I, vom da
în anul 1060 2.300 tone minereu peste
plan, a spus şi maistrul Chirilă Con­
stantin. ' ‘ ''
— Iar noi, a adăugat maistrul Ni-
colae Simion, din raionul III, ne du­
blăm toate angajamentele, astfel că
la sfîrşitul anului să putem raporta
partidului că am extras peste plan
4.000 tone de minereu.
Angajamente mobilizatoare şi-au
luat şi inginerul Ştefan Prună, de Ia
mina Vest, minerii şefi de brigadă
Constantin Macarie, loan Şoit şi alţii.
La uzinele „Elec­
tronica" din Capi­
tala a intrat în
fabricaţie de serie
aparatul de radio
„Bucureşti 509“ cu
pikup. Aparatul
are o sonoritate bu­
nă, pikup cu 4 vi­
teze, indicator de
acord, 3 lungimi de
undă şi 2 difuzoa­
re permanente di­
namice.
In foto : Monta-
toarea Georgeta
Brighidin efectuînd
o audiţie Ia noul
aparat.
& refacem complect dhblura
4 pagini 20 bani
!n înfîmpinarea celei
de a 00-a aniversări
naşterii M V. i. Lenin ea îşi depăşeşte lu­
Conferinţe şi
exp« uneri
In ziua de 14 aprilie a.c. a
avut loc plenara activului Co­
mitetului raional de partid Hu­
nedoara. In cadrul acestei ple­
nare, tov. loan Pavel, prim-se-
creiar al Comitetului raional
de partid, a făcut o expunere.
cu te m a : „Epoca noastră —
epoca marilor victorii ale leni­
nismului".
In aceeaşi zi, la sfirşilul
schimbului I, în faţa a sute
de muncitori, ingineri şi teh­
nicieni de la întreprinderea mi­
nieră Ghelar, tov. Lazăr Fren­
ţoni, din colectivul de lectori
al cabinetului raional de partid,
a ţinut conferinţa „Viaţa şi ac­
tivitatea lui V. I. Lenin".
De asemenea, zilele trecute,
in sala căminului cultural din
satul Toteşti, raionul Haţeg, in
faţu a peste 150 colectivişti,
tov. prof. Luminiţa Constantin,
a expus conferinţa „A 90-a ani­
versare a naşterii lui V. I.
Lenin". După conferinţă, colec­
tiviştii au vizionat filmul „Ma­
rca cotitură".
Simpozion literar
Pentru a cinsti memoria ma­
relui conducător al proletaria­
tului — V. I. Lenin, — joi du-
pă-amiază, in sala festivă a Sfa­
tului popular regional Deva,
cercul literar „Ion Slavici" din
J localitate a organizat un reu-
f şit simpozion literar.
După o scurtă prezentare a
vieţii şi operei lut Lenin, mem­
brii cercului literar au partl-~
cipat la citirea unor opere li­
terare (amintiri, schiţe, poe­
zii), închinate întemeietorului
primului stat socialist din lume.
Astfel, s-au citit fragmente din
cartea lui S. Ghil „Şase ani
cil Lenin", schiţa „Subotnicul"
de Kononov şi povestirea popu­
lară bielorusă ,!Adevărul léni-
nist". S-au recitat poeziile „Le­
nin" de M. Béniuc şi „Lenin
şi sobarui" de Tvardovski.
In partea a doua şi in in-
cheierea simpozionului s-au pre»¦
zentat apoi o serié de lucrări
alé mbmbrilor cercului închi­
nate lui Lenin, intre care se
pot aminti poeziile Anei Şoit
şi ale lui Traían Filimon şi o
schiţă de E. Uscar, secretarul
cercului literar „loan Slavici",
PARTICIPAR
A CETĂP
Nici cei mai vîrstnici cetăţeni
ai oraşului Sebeş nu-şi amin­
tesc să fi cunoscut o mai largă
acţiune de înfrumuseţare a o-
raşului nostru ca cea pe care
am întreprins-o în cinstea zi­
lei de 1 Mai. E drept că lucrări
pentru înfrumuseţarea oraşului
s-au mai făcut şi în anii tre­
cuţi, dar au fost lucrări izola­
te, mărunte şi s-au executat
cu fonduri din bugetul local.
Acum însă, acţiunea s-a pornit
la propunerea unor membri de
partid şi deputaţi din oraş.
Faptul că aceştia se găsesc me­
reu în mijlocul oamenilor şi
discută probleme legate de bu­
na gospodărire a oraşului, a
făcut ca toţi cetăţenii să con­
sidere noua acţiune ca o pro­
blemă a lor, personală. Acest
lucru se reflectă în primul rînd
în numărul mare de partici­
panţi la muncă voluntară pe
diferite şantiere. Cîteva exem­
ple sînt destul de edificatoare.
Ne-am propui, de pildă, să
străzii Lenin pe o suprafaţă de
2500 m.p. Volumul lucrărilor ce
trebuie executate aici este ma­
re. De pe întreaga suprafaţă,
Brigada de fie­
rari betonişti con­
dusă de loan Lalzo
din cadrul grupului
3 şantiere I.C.S.H.
Călan, intimpină
ziua de 1 Mai cu
cele mai frumoase
realizări. Lucrind
pe şantierul turnă­
toriei de lingotiere,
nar norma cu
30—35 la sută.
-sss>as-
Confinuiut muncii de propagandă C e filme doresc
în dezbaterea activului Comitetului minerii din
raional de partid Orăştie Valea Dosului
^ Zilele trecute a avut loc la şu, Batog şi alţii, au analizat In Valea Dosului funcţioneă- L
Orăştie şedinţa activului raional principalele aspecte ale activi­ ză de d iv a timp un cinemato­
de partid din domeniul muncii tăţii propagandistice din raion, graf sătesc. Minerii de aici şt
ideologice. scoţînd in evidenţă succesele
obţinute de organizaţiile de par­
La şedinţă au luat parte tid în ridicarea nivelului muncii ceilalţi cetăţeni din sat au în­
membri ai comitetului şi birou­ de propagandă, în îmbogăţirea
lui raional de partid, aparatul conţinutului şi creşterii eficaci­ drăgit cinematograful şi-l frec­
comitetului raional, membrii cor­ tăţii acestei munci, în legarea
pului didactic al şcolii de partid ei mai strînsă de sarcinile con­ ventează cu multă regularitate,
de un an, propagandişti şi alte crete ale construcţiei socialiste.
cadre care-şî desfăşoară activi­ mai ales cind sint filme care
tatea în domeniul propagandei Cu acest prilej s-au dezbătut
de partid. pe larg şi sarcinile care stau le plac.
în faţa organelor şi organizaţii­
Lucrările şedinţei au fost con­ lor de partid în domeniul ideo­ La filmul „Pagini de vite­
duse de iov. Alexandru Suluţiu, logic, stabilind.u-se măsuri con­
prim-secretar al comitetului ra­ crete pentru continua îmbunătă­ jie", spre exemplu, au participat
ional de partid. Referatul des­ ţire a muncii de propagandă.
pre munca desfăşurata de orga­ peste 600 de cetăţeni. La filme­
nele şi organizaţiile de partid In încheierea discuţiilor a
pentru asigurarea conţinutului luat cuvîntul tov. Lazăr David, le „Vizita lui N. S. Hruşciov
de idei, purităţii ideologice şi secretar al Comitetului regional
eficacităţii propagandei de partid de partid, care a subliniat im­ in S.U.A.", „Moara cu noroc",
a fost prezentat din partea bi­ portanţa şedinţei, rezultatele ob­
roului comitetului raional de ţinute şi lipsurile mai caracte­ „Ciocîrlia" şi „Pomişorul fer­
partid de către tov. Nicolae ristice manifestate, precum şi
Marcu, secretar al comitetului sarcinile actuale ce stau în faţa mecat", au participat de ase­
raional de partid. organelor şi organizaţiilor de
menea sute de cetăţeni din sal.
Luînd parte la discuţii tov. partid în conducerea muncii de
propagandă. Piac mult apoi jurnalele de
.lianu, Oniga, Radu, Săbău, Ro­
actualităţi. In această privinţă
insă, oamenii sini oarecum ne­
mulţumiţi. „Actualitatea — spun
ei — nu prea este de actua­
litate. Ni se trimit furnale care
prezintă „noutăţi" de anul tre­
cut". Oamenii de aici mai vor
in campania de prim ăvara apoi să primească jurnale din
Muncă însufleţită viaţa minerilor, din viaţa gos­
podăriilor agricole colective, pri­
vind creşterea oilor etc.
In ceea ce priveşte filmul de
lung metraj, doresc să vadă mal
Dornici să obţină re­ ha., orz pe 9 ha., sfe­ mar au şi început în- multe filme romineştl. Mulţi iu­
colte cît mai bogate, clă de zahăr pe 25 ha., sămînţarea porumbului.
colectiviştii din satele floarea-soarelui pe 19 In prima zi s-a în­ bitori ai filmului de aici au
Geoagiu şi Gelmar, ra­ ha. şi plante de nutreţ sămînţat porumb pe o
ionul Orăştie, au folosit (borceag şi sfeclă fura­ suprafaţă de peste auzit de „Mitrea Cocor", „Ciu­
din plin toate forţele jeră), pe 18 ha. 2 0 ha.
de care dispun pentru linii Bărăganului", „Alarmă in
a termina la timp lu­ Paralel cu acţiunea La muncile de însă-
crările din campania de însămînţări, la a- mînţări şi arături s-au munţi", ,JErupţia", „Ora H",
agricolă de primăvară. ceste gospodării agrico­ evidenţiat colectiviştii
Eforturile lor au fost le colective s-a muncit „Secretul cifrului", „Dincolo de
încununate de succes. intens şi pentru exe­ din brigăzile a. I-a, a
Ei au efectuat deja în- cutarea arăturilor pe su­ Il-a şi a IlI-a, conduse brazi" şi alte multe filme ro-
sămînţările de primăva­ prafeţele ce vor fi însă-
ră, prevăzute în epo­ mînţate cu porumb pen­ de tovarăşii Elena Ho- mlneşti, care la Valea Dosului
ca I-a, pe întreaga su­ tru boabe şi cu- porumb
pentru siloz. Pe supra­ morodean, loan Cîndca n-au ajuns insă pînă acum.
prafaţă planificată. S-a şi loan Şofronie, toţi
feţele arate, colectiviş­ de Ia G.A.G. Geoagiu. întreprinderea regională cine­
însămînţat ovăz pe 39 tii din Geoagiu şi Gel­
PETRU DUDAŞ matografică e bine să ţină sea­
corespondent
ma de dorinţa minerilor şi a
celorlalţi cetăţeni din Valea
Dosului,, privind repartizarea
filmelor. '
rea forestieră au început şi ei
tot prin muncă voluntară să
pietruiască strada I. C. Fri-,
mu, lucrare prin care se va;
realiza o economie de 2.000 lei.
Lucrări importante !menite să
ducă la înfrumuseţarea oraşu­
lui s-au angajat să execute şi
salariaţii cooperativei „Sebe-
şana“. De pildă, ei au şi înce­
put să amenajeze insula din
parcul „23 August“ cît şi un local
transportat aici 360 de care destinat deschiderii de expo­
cu nisip. Acum se lucrează la ziţii în parcul „8 Mai“. Numai
MIRGEA BIRIŞ aşezarea pavajului nou şi la prin realizarea primei lucrări,
amenajarea pe lîngă trotuar a salariaţii cooperativei „Sebe-
preşedintele Comitetului executiv 12 peluze unde se vor semăna şana“ vor aduce o economie de
flori. întreaga lucrare va fi ga­ 5.000 lei.
al Sfatului popular orăşenesc Sebeş ta în cinstea zilei de 1 Mai,
iar prin luna iunie, după aşe­ Asemenea lucrări importante
a trebuit să fie scos vechiul pa­ zarea pavajului, această dublu­ se execută şi pe alte străzi cît
vaj, lucru ce s-a făcut numai ră a străzii Lenin va fi şi as­ şi în parcurile oraşului, unde
prin muncă voluntară. faltată. De menţionat că la a- se fac împietruiri, plantări de
ceastă lucrare prin munca vo­ pomi, zugrăvirea faţadelor etc.
In prima zi cînd s-a declan­ luntară a cetăţenilor din oraş Organizaţiile de partid din în­
şat această acţiune au venit pe vom realiza o economie de a- treprinderile şi instituţiile ora­
şantier 1.300 de cetăţeni, ma­ proximativ 140.000 lei. şului ne-au dat şi continuă să
joritatea muncitori din între­ ne dea un sprijin preţios in
prinderile din localitate. Mulţi, Intens se munceşte şi pe această mare acţiune de înfru­
cum sînt cei de la fabricile alte şantiere, unde de asemenea museţare a oraşului. Membrii
„Sebeşul“, „Simion Bărnuţiu“ participarea oamenilor la mun­ de partid, cît şi deputaţii, ne
şi altele, au venit după termi­ că voluntară se face simţită sprijină efectiv în mobilizarea
narea orelor de producţie, în din plin. Un lucru important în oamenilor la muncă voluntară,
grupuri compacte, aşa cum sînt această acţiune este şi faptul ei înşişi constituind întotdeau­
organizaţi pe secţii şi ateliere. că toate întreprinderile şi in­ na exemplu personal.
Acţiunea de scoatere a pava­ stituţiile din oraş au luat pe
jului vechi a durat 4 zile, şi în răspunderea lor o seamă de Ceea ce s-a realizat pînă în
fiecare zi, pe şantier, a fost o lucrări, considerate ca cele mai prezent, constituie o mîndrie
animaţie deosebită. Totodată, grele. Astfel, colectiviştii din pentru locuitorii oraşului nos­
pe lingă aceste lucrări s-a pre­ localitate s-au angajat şi au tru şi sîntem siguri că ei vor
gătit strada şl pentru noul pa­ munci şi în viitor cu aceeaşi ar­
vaj, extrăgindu-se şi transpor- început să execute pietruirea doare pentru ca ziua de 1 Mai
tîndu-se 1.600 tone pămînt. să găsească oraşul nostru cît
Aici, un mare merit îl au şi străzilor Petofi Sândor şi Si­ mai frumos.
întreprinderile şi instituţiile din
oraş, care au pus la dispoziţie mion Bărnuţiu, adueind prin
camioanele necesare transpor­ aceasta o economie la bugetul
tului de pămînt. De asemenea, sfatului popular de 8.000 lei.
colectiviştii din localitate au Muncitorii de la întreprinde­