Page 53 - 1960-04

Pag. 2
Educarea lucrătorilor din comerţ —
sarcină principală a organizaţiilor de bază
In ultimii ani, in oraşul Pe­
troşani, comerţul socialist a
luat o largă, dezvoltare. S-au
înfiinţat noi unităţi comercia­
le, s-au amenajat magazine,
reuşindu-se ca astăzi, marea
majoritate a magazinelor co­
merţului socialist să fie mo­
derne, atrăgătoare, aranjate cu
mult gust.
Magazinele nr. 2 produse in­
dustriale, nr. 8 alimentara, cel
de încălţăminte şi altele, con­
stituie un exemplu în ceea ce
priveşte amenajarea şi prezen­
tarea mărfurilor. In asemenea
magazine, oamenii muncii in­
tră cu drag.
Paralel cu dezvoltarea reţe­
lei comerciale a crescut şi vo­
lumul mărfurilor ce se desfac
prin comerţul de stat, s-a îm­
bunătăţit aprovizionarea popu­
laţiei cu produse alimentare şi
industriale. In prezent, în ma­
gazinele din Petroşani cumpă­
rătorii găsesc toate mărfurile
de care au revoie.
In buna desfăşurare a acti­
vităţii comerţului socialist un
rol important il au lucrătorii
care au legătură directă cu
cumpărătorii. De felul cum a-
ceştia ştiu să îngrijească, să
expună mărfurile, să deser­
vească în mod civilizat pe oa­
menii muncii, depinde în cea
mai mare măsură îndeplinirea
planului fiecărei unităţi comer­
ciale. Pentru a forma cadre
bine pregătite din punct de ve­
dere profesional, cu o atitudi­
ne nouă, socialistă, este nevoie
de o intensă muncă de educa­
re. Sarcina educării lucrători­
lor din comerţ revine în pri­
mul rînd organizaţiilor de par­
tid.
In scopul îmbunătăţirii con­
tinue a muncii de educare a
lucrătorilor din comerţul de
stat, recent, biroul comitetului
orăşenesc de partid Petroşani
a analizat felul în care organi­
zaţiile de partid de la O.C.L.
Produse industriale şl O.C.L.
Alimentara desfăşoară această
muncă.
Din referatele prezentate de
secretarii celor două organiza­
ţii de bază şi din discuţiile pur­
tate a reieşit că s-au obţinut
succese importante în direcţia
educării lucrătorilor din co­
merţ. Eficacitatea acestei munci
de educare este oglindită prin
rezultatele practice obţinute în
ceea ce priveşte îndeplinirea
sarcinilor d'e plan şi prin îm­
bunătăţirea deservirii cumpă­
rătorilor.
Pentru educarea lucrătorilor
din comerţ s-au folosit diferite
mijloace. Astfel, toţi mem­
brii şi candidaţii de par­
tid au fost încadraţi la
învăţămîntul de partid, iar bi­
rourile organizaţiilor de bază
controlează felul cum aceştia
frecventează, studiază şi însu­
şesc materialul în cercurile în
care sînt încadraţi. De aseme­
nea, toţi utemiştii sînt înca­
draţi în învăţămîntul politic.
L O C U I N Ţ A — carte
In Deva, ca şi în celelalte
oraşe ale ţării, siluetele albe ale
clădirilor noi te întîmpină la tot
pasul. Este un rod al hărniciei
constructorilor care muncesc cu
însufleţire pe şantierele celor
peste 70 apartamente ce urmea­
ză a-şi primi locatarii pînă la
1 Mai. De altfel, de la începu­
tul anului şi pînă în prezent,
au fost date în folosinţă zeci de
apartamente, iar conform unui
plan de sistematizare, în anii
următori, pe arterele principale
ale oraşului Deva se vor înălţa
pentru oamenii muncii alte sute
de apartamente durabile şi con­
fortabile.
Preocuparea continuă de a
construi noi locuinţe, trebuie
susţinută însă şi de grija pentru
buna întreţinere şi conservare
a fondului locativ existent. Ne
referim deci la grija pe care or­
ganele de resort trebuie să o
aibă faţă de locuinţele oame­
nilor muncii precum şi la grija
pe care cetăţenii înşişi trebuie să conducerea I.G.O., care trebuie
o acorde căminului lor, casei în
care locuiesc. Soţia tov. Nico-
iae lanoş de pe strada Goşbuc
nr. 10 spunea : „Consider că
pentru fiecare cetăţean, adevă­
rata carie de vizită este felul
în care ştie să-şi întreţină lo­
cuinţa“.
Aprecierea este valabilă şi
pentru întreprinderea de gospo­
dărire orăşenească care are în
administrarea sa fondul de lo­
cuinţe din oraş. Cum s-a achi­
tat această întreprindere de sar­
V I A Ţ A DE P A R T I D
Organizaţia de partid de la
O.C.L. Produse industriale a
iniţiat organizarea a 5 cercuri
de citit pe magazine şi 2 cu sa­
lariaţii din cadrul administra­
ţiei, cercuri care cuprind 120
de tovarăşi şi în care se ci­
tesc cu regularitate cele mai
importante articole din presa
centrală şi locală. Intrucît o
bună parte din lucrătorii din
unităţile acestei organizaţii co­
merciale este formată din ti­
neret, adesea s-au ales pen­
tru a fi citite articole din „Scîn- Abraham, Gligor Moraru şi al­
teia tineretului“ în legătură cu
tem a: „Să discutăm despre
tinereţe, educaţie, răspundere“.
Pentru lucrătorii din cadrul
O.C.L. Alimentara s-au organi­
zat conferinţe ţinute de şefii
de Servicii ale O.C.L. în legă­
tură cu rolul vînzătorulul în
deservirea consumatorilor, păs­
trarea avutului obştesc etc. De
asemenea, pentru cunoaşterea
legilor R.P.R. s-a cerut sprijin
din partea Tribunalului popu­
lar raional, care a trimis con­
ferenţiari care au făcut expu­
neri în faţa lucrătorilor din co­
merţ.
Un rol important în combate­
rea lipsurilor şi popularizarea
rezultatelor bune îl au gazetele
de perete. Acestea, de cele mai
multe ori, cuprind materiale le­
gate de activitatea organizaţii­
lor respective.
Rezultate bune au dat în
munca de educare, consfătuirile
de producţie. Acestea se ţin
lunar pe unităţi şi trimestrial
pe organizaţii, asigurîndu-se
buna lor organizare şi desfă­
şurare. In cadrul consfătuirilor
de producţie, se analizează fe­
lul în care s-a muncit pentru
realizarea sarcinilor de plan,
cum s-a făcut deservirea oa­
menilor muncii, se evidenţiază
lucrătorii care au dat dovadă
de conştiinciozitate, se critică
lipsurile, se iau măsuri pentru
îmbunătăţirea muncii. In con­
sfătuirile de producţie trimes­
triale se decernează drapelul
de magazin fruntaş unităţii
care a avut cele mai bune re­
zultate în activitate şi care a
asigurat cea mai bună deser­
vire.
Un sprijin preţios în munca
de educare a lucrătorilor tineri
din comerţ l-au dat membrii
de partid cum sînt tov. Schre-
tor Adblf. Ivasuc Anton şi alţii,
care au împărtăşit din expe­
rienţa şi metodele lor de mun­
că lucrătorilor tineri şi care
prin comportarea lor, constituie
un exemplu demn de urmat.
Nu întîmplător, magazinele con­
duse de asemenea tovarăşi sînt
fruntaşe, bine amenajate şi a-
sigură o deservire civilizată.
Cu toate rezultatele bune ob­
ţinute în munca de educare,
mai există şi anumite lipsuri
care se cer a fi înlăturate. Ast­
fel, unii lucrători din comerţ
au atitudine înapoiată faţă de
muncă, dovedesc indisciplină,
nu au o comportare cuviincioa­
IRI A I D - A
cina încredinţată ? Răspunsul
ni-1 dau cele cîteva constatări
făcute cu ocazia raidului-anche-
tă, pe care l-am întreprins zilele
trecute. ._
Reparaţii temeinice,
d a r sai m ulte de m î n tu ia l ă care an dar, execuţia proastă
In vederea utilizării lor pe
mai departe, multe locuinţe
vechi au necesitat şi necesită
încă unele reparaţii capitale sau
parţiale. La ora actuală în ora­
şul Deva sînt cîteva zeci de lo­
cuinţe care trebuie puse la punct.
Dintre acestea nu prezintă însă
toate aceeaşi urgenţă. Aici este
chemată să-şi spună cuvîntul
să stabilească ordinea urgenţei
în care trebuie reparate aceste
clădiri.
In această privinţă s-au_îăcut
pînă acum multe lucruri bune.
Numai de la începutul anului şi
pînă în prezent, s-au executat
reparaţii parţiale Ia un număr
de 13 imobile în vaioare do
54.000 lei. Astfel, la imobilul
din strada 6 Martie nr. 24, s-nu
executat lucrări în valoare de
10.000 lei. Aici s-a introdus in­
stalaţia de apă, s-a amenajat o
cămară, o bucătărie, o baie etc.
DRUMUL msrAETSMVLUl Nr 1652
Program bogat la clubul
din Lupeni
...Irina cunoaşte programul clu­ JPesatFti educaţia
Programul de activitate al ciur bului pentru ziua de astăzi şi, in comunistă a eleviior
familie ea face distribuţia: „Tata
să şi atentă faţă de cumpără­ butul din Lupeni pe luna aprilie — zice ea, — va participa la ' Diriguiţii şcolilor din raionul diverse meserii şi le stîrnesc
tori. Printre aceştia, se numără este bogat şi variat. EL oglindeşte conferinţa tovarăşului inginer Huszti Sebeş sînt preocupaţi să gă­ curiozitatea de a cunoaşte cît
Iftode Ileana, Nagy Ana şi alţii. preocuparea conducerii clubului de Ştefan: „Gazul metan, grlzoul şi sească forme noi şi variate care mai multe din domeniul respec­
Magazinele alimentare nr. 1 şi a asigura minerilor din Lupeni o praful de cărbune" ; mama o va să-i ajute la .educarea elevilor tiv de activitate.
14, nu sînt la nivelul cerinţe­ viaţă culturală cit mai instructivă, asculta pe tovarăşa profesoară Fe-, în spiritul dragostei faţă de pa­
lor în ceea ce priveşte păstra­ cit mai bogată in conţinut. licia Popescu, Nicu se va duce trie,' a internaţionalismului pro­ Ca o reflectare a muncii do
rea mărfurilor şi deservirea ci­ la consfătuirea pe tem a: „Cum, letar, la formarea conştiinţei co­ educare o constituie şi rezulta­
vilizată. Mai sînt cazuri cind Programul, afişat la loc potrivit, întimpinăm Congresul al III-lea al muniste. Una din formele orga­ tele practice obţinute de elevi
unii gestionari mai practică oferă fiecărui miner posibilitatea P.M.R.", unde se va vorbi despre nizate de activitate a diriguiţilor în muncile palrioti.ee. Elevii do
favoritismul, lucru nepermis în de a cunoaşte dinainte ce activi­ brigăzile de tineret de la sectorul în munca de educare patriotică, Ia şcolile de 7 ani nr. 1 şi nr. 3
comerţul socialist. tăţi se desfăşoară la club şi de 1-A şi se va prezenta program de sînt orele de dirigihţie. De fo­ din Sebeş, au strîns, spre exem­
a putea participa ta cele care îl către brigada artistică de agitaţie losirea raţională a acestor ore plu, peste 2 0 . 0 0 0 kg. fier vechi.
In cadrul discuţiilor purtate, interesează cel mai mult. de la sector. Eu, spune Irina, voi depinde în bună parte succesul
tov. Dumitru Găgeanu, Otto merge la cercul de artă plastică". mltncii educative. Aceste ore tre­ In ceea ce priveşte conţinutul
In ziua de 14 aprilie, spre e- buie să fie cît mai atrăgătoare, orelor de activitate educativă,
ţii, au arătat lipsurile şi au xemplu, minerii au participat la Dar ce face Irina la cercul de să trezească un interes deosebit convorbirile etice ocupă un loo
făcut propuneri preţioase în ve­ seara literară pe tema „Chipul lui artă plastică? Urmează secţia în rîndurile elevilor,' să devină de frunte. Diriginţii, fac cunos­
derea îmbunătăţirii muncii. A- Lenin oglindit in Literatură", după grafică. A început un tablou „Căr­ orele cel mai mult aşteptate şi cut elevilor principiile moralei
ceste propuneri se referă la in­ care au fost informaţi despre vi­ bune patriei", după colecţia lut îndrăgite. comuniste. Aşa au procedat pro­
tensificarea muncii de educare, zita tovrăşului N. S. Hruşciov in Costea Simion şi ţine neapărat fesorii Bogdan Titus, Cîrcoană
folosindu-se mai mult informă­ Franţa. In ziua de 15 aprilie, la să-l termine. O bună orientare în acest Maria, Turcaş Anton şi alţii, ca­
rile politice, antrenarea lucră­ colţul roşu al Filaturii, muncitorii sens au avut diriginţii de la re au iniţiat convorbiri pe teme
torilor din comerţ la frecventa­ de aici au putut participa la o Artiştii amatori găsesc şi ei pri­ şcoala medie din oraşul Sebeş ca „Despre cinste şi dreptate“,
rea biliotecilor, îmbunătăţirea după-amiază literară închinată ma­ lej de a-şi cultiva înclinaţiile: lu­ care în cursul trimestrului II au
activităţii gazetelor de perete relui Lenin, iar in ziua de 16 apri­ nea şi miercurea după-masă, in organizat întîlniri cu muncito­ „Despre prietenia adevărată şi
etc. lie, lucrătorii sfatului popular, cei sala de repetiţii ii găseşti pe ama­ rii fruntaşi Iosif loan şi Wag­
din invăţămint, de la explorări şt torii de dansuri; marţea şi vinerea, ner Martin de la fabricile „Sebe­ falsa prietenie“, „Să îngrijim şi
De asemenea, s-au făcut pro­ de la spital, vor participa in sala la casa muzicii, pe amatorii de la
puneri în legătură cu amenaja­ festivă la o seară instructivă cu orchestra semisimfonică; miercuri şul“ şi „Simion Bărnuţiu“. Ei să apărăm avutul obştesc“ etc.
rea vitrinelor, păstrarea în tot care prilej vor afla noutăţi din şi slmbătă pe amatorii de la or­
mai bune condiţiuni a mărfu­ ţările Asiei şi Africii. Duminică, chestra de muzică populară etc. au vorbit elevilor despre viaţa Pentru înfrăţirea elevilor ro-
rilor, recomandîndu-se a se 17 aprilie, elevii şi pionierii vor
ţine mai mult seama de cerin­ asista la o expunere despre copi­ * grea din trecut a muncitorilor mîni cu cei germani, diriginţii
ţele oamenilor muncii în legă­ lăria Iul Lenin.
tură cu diferitele sortimente' In faţa noastră stau evenimente din aceste fabrici şi despre con­ din raionul nostru organizează
de mărfuri. Cele de mai sus sint numai ci- m ari: 90 de ani de la naşterea
lui Vladimir Ilici Lenin, at 16-lea diţiile noi de muncă şi vi§ţă ore comune de activitate educa­
In şedinţa sa, biroul comite­ teva din varietatea temelor pe care 1 Mal liber, Congresul al III-lea
tului orăşenesc de partid a ela­ al Partidului Muncitoresc Romin, create sub regimul democrat- tivă. Putem da exemplu în a-
borat o hotârîre care cuprinde clubul din Lupeni le tratează in a- 16 mal — Conferinţa la nivel înalt
măsuri importante menite să — evenimente de o deosebită im­ popular, precum' şi despre suc­ cest sens pe tov. Panaitescu 0 1 -
ducă la îmbunătăţirea muncii ceastă lună. Copiii, tineretul, frun­ portanţă nu numai pentru poporul
din comerţ. Traducerea în via­ nostru, dar pentru întreaga ome­ cesele personale în producţie, în ga, Zdrenghea Vasile din Pe-
ţă a prevederilor hotărîrii va taşii in producţie, inovatorii, raţio- nire iubitoare de pace şi progres. treşti şi alţii.
duce la ridicarea pe o treaptă Despre toate aceste evenimente, afli lupta pentru îndeplinirea şi de­
şi mai înaltă a activităţii co­ nalizatorii, muncitorii din toate la club lucruri interesante, instruc­ păşirea planului de' stat. Trebuie să subliniem că dacă
merţului socialist din oraşul tive.
Petroşani, la formarea unei a- compartimentele de muncă, găsesc La fel de educative au fost vi­ munca educativă în raionul nos­
titudini civilizate faţă de oa­ ŞTEFAN KONYIGSKA
menii muncii la toţi lucrătorii la club întotdeauna ceva instruc­ zitele întreprinse de şcolile de tru a primit un caracter unitar
Nu de mult, la
din comerţul socialist. tiv pentru ei. : •> > fabrica de ciorapi 7 ani din oraşul şi raionul Sebeş în vederea realizării educaţiei
„Sebeşul" din Sebeş
I. POP a fost dată în folo­ în fabrici, întreprinderi, gospo­ comuniste a elevilor, se datoreş-
sinţă noua secţie
Primele realizări ale unei tinere de vopsit. dării agricole de stat şi colecti­ te îndrumării primite din par­
gospodării colective
In clişeu ; As­ ve, cu care prilej elevii au pu­ tea comitetului raional de par­
Gospodăria agricolă colectivă transportat 150 care de piatră. pect din noua sec­ tid şi a sprijinului din partea
ţie, de vopsit. tut cunoaşte îndeaproape reali­
„Drumul socialismului“ din Bre­ In scopul reducerii cheltuielilor secţiei de învăţâmînt şi cultură
J L ii zările oamenilor muncii. Aceste
a sfatului popular raional, care
vizite contribuie mult la forma­ au ajutat permanent cadrele di­
dactice in activitatea lor nobilă
rea respectului şi a dragostei de formare a elevilor.
pentru acei ce produc bunurile NEA1ETH IOAN
materiale. De asemenea, aces­ inspector metodist
te vizite orientează elevii spre al secţiei raionale de invăţămint
----------------- ------------- ------------- Sebej
tea Romînă,.a luat fiinţă cu cî- de construcţie cu cel puţin 25
teva săptămîni în urmă. încă la sută, colectiviştii din Bretea
de la înfiinţare, noii colectivişti vor folosi pe cît posibil resur­
s-au preocupat de organizarea sele locale şi vor presta un în­
muncii în brigăzi şi echipe. Deşi semnat număr de zile de muncă
a trecut puţin timp de cînd cele voluntară. Lemnul de mestea­
71 familii din Bretea Romînă căn necesar construcţiei va fi
îşi muncesc pămîntul în comun, procurat din pădurea comunală.
primele rezultate au şi apărut.
Colectiviştii din Bretea Ro-
Pînă în prezent, colectiviştii au mînâ sîilt hotărîti ca în acest
însămîntat cu ovăz 3,5 ha., ou an să obţină recolte bogate la
cartofi 2 ha., au pregătit 70 ha. toate culturile. De aceea, ei vor
teren pentru însămîntatul po­ întreţine şi recolta în comun
rumbului şi au uncorporat în sol griul ş] secaraA semănate în
800 tone gunoi de grajd.
toamnă cînd încă mai erau în­
Membrii gospodăriei agricole tovărăşiţi sau ţărani muncitori
colective din Bretea Romînă de­ cu gospodării individuale.
ţin 71 capete animale. Pentru
După cum arată primele rea­
adăpostirea lor, colectiviştii au lizări colectiviştii din Bretea
prevăzut în planul de producţie • Romînă vor face în curînd din
să construiască un grajd. Pen­
tru a-1 da în folosinţă pînă la gospodăria lor colectivă o uni­
tate puternică şi înfloritoare.
jumătatea lunii august, pe lo­
cul construcţiei, colectiviştii au F. PETRU
|constructorul (T.R.G.H.) nu a tarii aruncă gunoiul la întîm- Clădirea din strada Lenin nr.
reparat zidurile şi pianşee’le, Iă- plare şi acesta nu e ridicat do 1 0 , are în interior pereţii dete­
sînd totodată pereţii coridoare­ către I.G.O. cu săptămînile. Ai rioraţi iar apartamentele afu­
lor murdari de ulei, vopsea etc. fi bine ca I.G.O. care calculează mate. Dacă te interesezi cine lo­
ceea ce dă un aspect foarte urît şi încasează cu multă conştiin­ cuieşte în acest imobil, afli cu
interioarelor. Pe lîngâ aceasta, ciozitate taxele pentru transpor­ uimire că e vorba şi de tov. ÎOati
tul gunoiului menajer, să ia mă­ Albu, şeful secţiei gospodărie
N C (HI SE Y k Din vina constructorului lucrările efectuate după darea suri pentru rezolvarea definiti­ a sfatului popular regional, care
în folosinţă a blocurilor au dus vă a acestei probleme prin a- ştie să dea îndrumări de felul
De asemenea, pe strada Lenin menajarea lăzilor sau bazinelor cum trebuie gospodărit fondul
la nr. 17, s-au amenajat de cu- si a beneficiarului la o creştere însemnată a preţu­ prevăzute şi pentru care sînt de locuinţe, dar de imobilul în
rînd 3 apartamente care pînă lui de cost pe apartament. Din destinate fonduri. care locuieşte şi de cele din îm­
acum erau nefolosibile. w vina constructorului şt a negli­ prejurimi, nu se interesează.
jenţei beneficiarului, există aici In aceste blocuri sînt însă şl Tot aici locuieşte şi prof. Vla­
Cu toate acestea, trebuie să La redacţie a sosit o scri­ şi alte deficienţe. Unele uşi au unele lipsuri cauzate de loca­ dimir Zimbovschi. care se com­
spunem că în domeniul întreţi­ soare din partea unui grup de şi început să crape, geamuri­ tari. Astfel, s-au spart unele place în situaţia descrisă.
nerii fondului de locuinţe, mai locatari în care se spune prin­ le s-au strîmbat, nu se mai în­ geamuri de la intrări de către
dăinuie încă multe neajunsuri. tre altele: „In oraşul Deva, chid ermetic şl se observă chiar copiii unor locatari care însă Pentru modul frumos în care
Cine nu a văzut, de pildă, în ce printre construcţiile terminate crăpături la unele ziduri atît în nici pînă în prezent nu le-au au aranjat exteriorul clădirii,
situaţie se află intrarea de la de curînd şi care au un aspect interior cît şi în exterior. Apoi, pus la Ioc. Pe scări şi coridoa­ locatarii clin strada Şnguna nr.
imobilul din strada „Dr. Petru atrăgător, se numără şi blocu­ fiecare apartament are cîte 8 uşi, re nu se mai respectă progra­ 8 merită toate laudele. In unele
Groza" nr. 11. Această intrare rile din strada General Bălan dar atunci cînd locuinţele s-au mele stabilite anterior pentru apartamente de aici însă şi în
a fost reparată aproape în fie­ unde locuiesc peste 50 de fa­ dat în folosinţă locatarilor, li curăţenia acestora. special în cel unde locuieşte Mi-
milii. Ga locatari ai acestor s-au predat acestora doar cîte hail Presură, pereţii sînt negri
a lucrărilor, a făcut ca ea să blocuri sîntem nevoiţi să ară­ una sau două chei, deşi se ştie Faţă de această situaţie, pro­ de funingine. Acest locatar mai
rămînă tot nereparată, dînd şi tăm unele deficienţe care trebuie că orice broască de uşă e pre­ punem ca întrepFinderea de gos­ are şi obiceiul să nu plătească
un aspect urît străzii. Apoi, sînt sa dea de gîndit organelor lo­ văzută cu două chel. podărire orăşenească şi sfatul chiria cu anii.
cazuri cînd unele lucrări nu se cale cu toate că acestea au mai popular să ia măsurile necesare
încep la timp, deşi prezintă ur­ fost sezisate de multe ori dar In prezent se lucrează Ia a- în vederea lichidării lipsurilor ?
genţă ca, dq exemplu, la imobi­ nu s-au luat încă măsuri. Ast­ menajarea curţii. S-au făcut tro­ existente. De asemenea, consi­
lele din strada „Dr. Petru Gro­ fel, din vina proiectantului tuarele în jurul blocurilor şi ur­ derăm că este necesar ca fie­ Nepăsarea unor locatari faţă
za“ nr. .7, strada Coşbuc nr. 10 (I. R. P. Deva), în două din mează ca în curînd să se as­ care locatar să respecte regulile- de locuinţele date do către stat,
etc. Uneori, lasă de dorit şi con­ blocuri cămările de alimente falteze drumul de acces. De a- de convieţuire în bloc şi să păs­ este condamnabilă şi trebuie
(care-s foarte mici), cît şi unele semenea, se lucrează Ia defini­ treze cu conştiinciozitate aceste combătută cu toată hotărîrea.
tinuitatea în lucrări. Aceasta se camere de baie, nu au geamuri, tivarea zonelor verzi etc. Insta­ bunuri ale statului date lor în
aerisirea făcîndu-se prin coşuri, laţia electrică exterioară, deşi folosinţă“. Se impune ca atît I.G.O. cît
întîmplă pentru că lunar se în­ care în mare parte sînt înfun­ e prevăzută a fi instalată sub­ şi locatarii, să acorde zi de zi
date. In cămara de alimente se teran rămîne însă, deocamdată Locatarii — primii o grijă permanentă faţă de i-
registrează pînă la 2 0 cereri din menţine aceeaşi temperatură ca aeriană „în mod provizoriu“. mobilele în care locuiesc. Corni-*
şi în camerele de locuit, ceea Aceasta va face ca după cîteva gospodari tetele de blocuri sau' de străzi,
partea locatarilor, iar numărul ce face ca alimentele să nu poa­ luni, cînd curtea va fi complect trebuie să aibă în această direc­
tă fi păstrate în bune condiţiuni. amenajată, să se înceapă din E adevărat că majoritatea ce­ ţie mai multă iniţiativă, să mo­
mic de meseriaşi (5 de toţi) nu Coridoarele şi scările nu sînt nou săparea şanţurilor pentru tăţenilor se străduiesc să păs­ bilizeze pe locatari la lucrările
prevăzute cu nici un fel de ae­ instalarea conductei subterane, treze în bune condiţiuni imobi­ de curăţire şi îngrijire a clădi­
pot satisface cerinţele. Apoi, mai risire. De asemenea, în toate lucru ce putea fi terminat de lele date spre folosinţă. Mulţi rilor.
apartamentele acestor două mult timp dacă exista o preo­ sînt pătrunşi de spirit gospodă­
intervine şi favoritismul care în blocuri, s-au făcut în ultimul cupare atît din partea construc­ resc şi poartă o grijă deosebită „Să fim mîndri de oraşul în
torului cît şi a beneficiarului acestui bun, făcînd din proprie care locuim", trebuie să devină
activitatea tovarăşilor de la timp unele instalaţii, perforîn- iniţiativă o seamă de reparaţii. o lozincă a tuturor cetăţenilor
oraşului Deva care să-i m obili­
I.G.O. este pronunţat. Sînt po­ du-se astfel zidurile, planşcele Sînt numeroase însă cazurile zeze pentru a face într-adevăr
cînd unii locatari nu îngrijesc oraşul o mînclrie a noastră, ä
sibilităţi însă pentru ca pe vi­ de la coridoare etc. Aceste lu. In curtea acestor trei blocuri nu aşa cum se cuvine imobilele. tuturor,
itor să se îmbunătăţească sub­ crări s-au executat la începutul s-au amenajat încă locurile pen
stanţial munca în acest dome­ anului, dar nici pînă în prezent tru strîngerea gunoiului. Loca
niu.