Page 54 - 1960-04

Nr-. 1652
M m mult simţ praştie
şi operativitate în muncă!
Dezvoltarea continuă a secto­
rului socialist al agriculturii,
impune, luarea unor măsuri teh-
nico-organizatorice care să ducă
la continua întărire economică
a gospodăriilor agricole colec­
tive. Deosebit de important în
această privinţă este asigurarea
adăposturilor corespunzătoare
pentru animale (grajduri, co­
cini, maternităţi, coteţe) şi a al­
tor construcţii cum ar f i : ma­
gazii pentru cereale, pătule, si­
lozuri etc.
Acest lucru presupune mai în-
tîi ca pe baza consultării colec­
tiviştilor, construcţiile să Sie ast­
fel amplasate incit locurile des­
tinate să corespundă din toate
punctele de vedere şi să îie sta­
bilite din timp. In raionul Ha­
ţeg, sint însă numeroase cazu­
rile cînd de aceste lucruri nu
se tine seama.
Nu de mult, de pildă, Ia
Sarmi.zegetusa s-a inaugurat o
gospodărie agricolă colectivă în
care colectiviştii au adus un
mare număr de animale. Se
simţea deci nevoia construirii
unui grajd în care acestea să
poată ti adăpostite. In acest
scop, membrii gospodăriei co­
lective au transportat circa 700
m.c. piatră, au procurat varul,
nisipul, lemnul necesar, au gă­
sit meşteri zidari şl dulgheri
etc. Cu alte cuvinte au pregătit
totul. Dar, construcţia nu poate
fi începută. De ce ? Pentru că
lipseşte totuşi ceva ! Lipseşte a-
jutorul tehnico-organizatoric.
Sînt mulţi tehnicieni ai sec­
ţiei agricole a sfatului popular
raional care dau sfaturi în a-
ceastă privinţă dar nimeni nu-şi
asumă concret răspunderea pen­
tru amplasarea construcţiei. De
mai bine de două săptămîni, sec­
ţia agricolă este solicitată să
trimită aici specialişti care să
stabilească locul unde să fie
amplasată construcţia, dar...
pînă acum nici urmă de specia­
list pe Ia Sarmizegetusa. In fe­
lul acesta, construcţia grajdu­
lui, pentru care nu s-a putut în­
tocmi devizul din cauza necu­
noaşterii locului unde va fi am­
plasată, nu poate fi începută.
Dar acesta nu este singurul
caz. In multe unităti este nece-
sar ca imediat să se înceapă
executarea gropilor pentru siloz,
să se stabilească cantităţile de
lemn necesare construcţiilor de
pătule,. să se termine lucrările de
comasare a terenurilor G.A.C.
din comuna Berthelot etc. Se
stă însă pe loc şi cu aceste lu­
crări. Pentru ce anume ? Pentru
că unele cadre tehnice ale sec-
/vyw \A A rw w w w w \'
<: L a ' M o s c o v a , d u p ă o î n t r e -
5 ru pere de o lună, şi-a redes-
<> c h i s , d i n n o u p o r ţ i l e M u z e u l
i C e n t r a l „V. /. L e n in “. D in
/ nou, şuvoaie de oam eni —
< m u ncitori şi colhoznici, gospo­
dine şi studenţi, elevi şi os­
taşi ai A rm atei Sovietice —
populează de dim ineaţă pînă
seara sălile sale, ascultă re ­
latările ghizilor despre viaţa
m arelui conducător, exam inea­
ză relicvele scum pe — scri­
sori, însem nări, cărţi, fo to ­
grafii, lucruri person ale ale
lui Lenin, precu m şi tablouri
şi sculpturi care înfăţişează
ch ipu l co n d u că to ru lu i iubit. In
săla de proiecţii, vizitatorii v i­
zionează film e docum entare
con sacrate lui Lenin, ascultă
v o c e a l u i i m p r i m a t ă p e b a n d ă . ¦¦ m ă r al „iskrăi“. Lenin ex p u ­
Familie/ Uliasiov
La m uzeu sint expuse noi
desene ale pictorului N. N
Julcov în fă ţişîn ă u -l p e Lenin
în anii tinereţii, ca student-
P ictorul B. K u sto d ie v expune
un desen infăţişinău-l pe Le­
nin — elev la gim naziu. Iar
ceva m ai departe se vede o fo ­
tografie a fratelui m ai m are
al lui Lenin — Aleksanăr
< Ulîanov.
O a c u a re lă a p ic to ru lu i D.
Arhanghelslci în făţişează casa
de p e stra d a S trelţkaia din
S im birsk unde acum 90 de
ani, la 22 aprilie 1870, s-a
n ăscu t V ladim ir llici Lenin.
Pe standuri sint expuse foto­
grafii ale fam iliei Ulianov.
Părinţii lui Lenin — rep re­
zentanţi ai intelectualităţii
progresiste ruse — şi-au iu­
bit fierbinte patria şi po p o ­
rul şi au insuflat această d ra ­
goste copiilor lor, care u lte ­
rior au devenit revoluţionari.
ivvW /'/V W W V ''
ţiei agricole raionale, nefiind
trase în suficientă măsură la
răspundere de către tov. Octa­
vian Bona, şeful secţiei agrico­
le raionale, se deplasează foarte
rar în gospodăriile agricole co­
lective şi chiar atunci cînd se
deplasează, nu acordă un aju­
tor destul de calificat conduce­
rilor acestora la întocmirea for­
melor necesare începerii con­
strucţiilor.
Neajunsuri serioase pot fi gă­
site şi la G.A.C. din Toteşti un­
de, din acelaşi motiv, nu s-a
început construcţia maternităţi­
lor, a gropilor pentru siloz şi a
magaziei pentru cereale. Zadar­
nic se deplasează preşedintele
acestei gospodării la secţia a-
gricolă raională, pierzînd zile
întregi, pentru că tovarăşii de
aici nu-1 iau în seamă sau îi
spun să aştepte cu construcţiile
pînă la definitivarea formelor!
Considerăm că ar fi timpul să
se înlăture astfel de practici
dăunătoare, iar tovarăşii de Ia
secţia agricolă sa dea dovadă
de mai multă operativitate şi
simţ de răspundere. Acelaşi lu­
cru s-ar putea spune şi tovară­
şilor de la I. F. Haţeg care
trebuie să înţeleagă că sînt da­
tori să ajute mai eficient uni­
tăţile socialiste ale agriculturii
în realizarea construcţiilor pla­
nificate.
Trebuie înţeles că orice vor­
bărie asupra ritmului construc­
ţiilor, fără măsuri' concrete, nu
face decît să frîneze mersul îna­
inte în acest domeniu.
Experienţa anului trecut a de­
monstrat atît organelor de par­
tid din raionul Haţeg cît şi ce­
lor de stat că lipsa de operati­
vitate a dus la nerealizareo
(pînă iarna tîrziu), a multor
construcţii aşa cum a fost ca­
zul în satele Tuştea, Boita, Gău-
ricea şi altele.
De aceea vor trebui luate ime­
diat măsuri pentru începerea tu­
turor construcţiilor planificate.
Trebuie mobilizate toate forţele
existente în gospodăriile agri­
cole colective pentru ca chiar
acum, în perioada cînd se efec­
tuează lucrările 7le însămînţâri
şi întreţinerea culturilor, să se
muncească, paralel, şi la execu-..
tarea construcţiilor. ' :Număi în
felul acesta vom putea evita pe
de o parte aglomerările ce s-ar
ivi in timpul campaniei de toam­
nă dacă lucrările de construcţii
ar fi tergiversate pînă atunci,
iar pe de altă parte, vom putea
asigura condiţii bune pentru a-
dăpostirea animalelor.
Exponate nos la muxenl central
„ Y . I» Lenlia44 film M oscova
O fotografie veche
La m uzeu este expusă pen ­
tru prim a oară o fotografie
a bibliotecii „K arl M arx“ din
L on dra: o casă veche de pe
o stra d ă în gustă din ca p ita ­
la Angliei. Ceva m a i departe
se vede un turn înalt cu oro­
logii.
La această bibliotecă, între
anii 1902-1903 Lenin a re d a c­
ta t ziarul „islcra“ în tem eiat
şi con du s d e el, ziar ca re a
ju cat un rol uriaş in crearea
P artidu lu i Bolşevic.
In această sală a m uzeului
pot fi văzute cîteva num ere
a le z ia r u lu i ,.I s k r a “ c o n ţin în d
articole ale lui Lenin. In a r­
t i c o l u l d e f o n d al. p r i m u l u i n u ­
ne ţelul fu n dam en tal al zia ­
rului — crearea partidului
Planul concret de construire
a partiduhii a fost form ulat
în articolul „Cu ce să încă­
p e m ? “ — pu blicat în n u m ă ­
rul p atru al ziarului.
La m uzeu poate fi văzută o
m achetă a tipografiei unde se
tip ă rea „Islcra“, de u nde bi-
ruindU-se m ari greutăţi era
apoi trim isă în R u sia şi d ifu ­
za tă organizaţiilor locale. „Is-
kra“ se edita şi în tipografii
clandestine din Rusia. La m u ­
zeu este expusă pentru prim a
oară o fotografie a unei case
de pe stra d a Podolskaia din
K işinău unde funcţiona, de a-
sem enea o tipografie clandes­
tin ă a „Iskrei“. Este expu să
şi o m ach etă a unei tip o g ra ­
fii din Baku d en u m ită co n sp i­
r a t i v .,N in a
Un ta b lo u ra r
Reţine în m o d deosebit a-
ten ţia vizitatorilor noul tablou
W A / s / v 'v v C V V
DRUMUL SOCIALISM ULUI Par 3
Actualităţi dinţările socialiste
U. R. S. S. R.D. Germană
Luna şi... clima Orientului îndepărtat
Inginerul sovietic Nikolai Ro- tr-o singură direcţie — din la sale
manov a elaborat un proiect Marea Japoniei în Marea
de îmbunătăţire a climei Ori­ Ohotsk. Astfel Luna, aidoma
entului îndepărtat propunînd să unei pompe puternice, va pom­ Un număr de 10.000 de tineri
BRAD. ŞCOALA MEDIE „AVRAM IANCÖ“ se folosească în acest scop... a- pa în decurs de un an peste din R.D. Germană vor lucra
tracţia Lunii, adică energia flu­ 1.000 km. cubi de apă caldă,
Faibrlca de eă ră n xurilor Oceanului Pacific. ceea ce va duce la încălzirea pînă la data de 31 mai în coo­
din P rle az, produce însemnată a climei Orientului perativele agricole de pro­
Cum se prezină acest proiect îndepărtat. Vor dispare ier­ ducţie pentru a ajuta la
original ? nile aspre cu geruri cumplite. dezvoltarea creşterii anima­
In ianuarie, temperatura me­ lelor şi mecanizarea agri­
In timpul fluxului în marea die nu va coborî sub 10 grade C. culturii. Această sarcină a
Ohotsk cu ape reci pătrund Vara caldă şi lungă va permite fost trasată de Uniunea Tine­
prin strîmtoarea Nevelski ape­ să se cultive pe pămîntul ac­
le calde ale Mării Japoniei. Du­ tualei tundre cele mai diferite retului Liber German care a
pă aceea însă, în timpul reflu­
xului apele calde se retrag. chemat pe tinerii din întreaga
Nikolai Romanov a propus ca plante agricole. Regiunile în tară, de la oraşe şi sate, să
Sarcinile de plan care stau în lie. Totuşi, colectivul fabricii a în strîmtoarea Nevelski să se prezent neroditoare se vor aco­ participe la campania agricolă
faţa colectivului fabricii de că­ început munca cu şase zile mai construiască un baraj cu cana­
rămidă din Pricaz sînt 9 porite repede. Momentul producerii turi, lung de 7 km. Datorită peri de păduri si grădini. de primăvară.
faţă de anul trecut. De aici, tre­ primelor cărămizi a fost emo­ porţilor sale speciale el va per­ R. P. Chineză
buie să plece pe şantierele de ţionant. Ing. Nicolae Beldean, şef mite trecerea apei numai în-
construcţii din Hunedoara, Pe­ de unitate, un tîriăr de numai
troşani, Călan, Deva etc. mili­ 25 de ani, care lucrează aici
oane de bucăţi de cărămidă. Şi numai din august anul trecut, R . Cehoslovacă Construcţii de drumuri
pentru ca munca să fie cît mai Octavian Giortea, şeful produc­ Un oraş nou In China de nord-vest a în­ petrol din depresiunea Ţaldam.
spornică, au fost luate măsuri ţiei, şi alţii nu-şi găseau locul. ceput construirea unei noi ma­ Magistrala Hunliuiuan-Lenhu
de mărire a capacităţii de pro­ Numai şeful de echipă Nicolae In Cehia de nord continuă gistrale Hunlluiuan-Lenhu avînd
ducţie a fabricii şi crearea unor Sîrbu, părea calm. Fabrica a lucrările de strămutare a ora­ o lungime de 430 kilometri. Ea este una dintre numeroasele şo­
condiţii mai bune de lucru. crescut sub ochii lui şi era si­ şului Ervenice. Acest oraş, în­ va lega calea-ferată Lancijou- sele care se construiesc în Chi­
gur de ce pot oamenii şi maşi­ temeiat cu 700 de ani în urmă, Sinţzian cu Lenhu, oraşul pe­ na conform planului vast de
Producţia, va fi dublată nile. este aşezat pe un bogat zăcă- troliştilor chinezi situat în par­ construcţii de autostrade.
mînt de cărbune brun. Carie­ tea de vest a depresiunii Ţai-
Faţă de anul trecut, colecti­ Excavatcriştii Adam Telman, rele au şi ajuns pînă la subur­ dam, oraş care se dezvoltă ra­ R. D. Vietnam
vul fabricii de cărămidă din Pri­ Constantin Popa şi Augustin biile oraşului şi specialiştii au pid. Construcţia şoselei asfal­
caz, şi-a propus să dubleze pro­ Schuster pregătiseră pămîntul. tate care va avea o lăţime de in Hanoiul industrial
ducţia. In vederea atingerii a- Pe linia dublă, pămîntul a fost calculat că la Ervenice, sub fie­ 7 m. şi va traversa virful San-
cestui scop, conducerea fabricii, transportat la cele două prese. care cameră se găsesc aproxi­ tzinşan la o altitudine de Oraşul Hanoi — capitala R.D.
sub îndrumarea organizaţiei de ¦Aurora Boroianu şi Ana Orban, mativ 60 vagoane de cărbune. 3.500 metri, se desfăşoară in­ Vietnam, se transformă în
bază, a luat o serie de măsuri. stăteau la gura preselor şi prin­ tr-un ritm rapid cu toate con­ ritm rapid într-unul din cele
Astfel, s-a făcut reparaţie ca­ deau primele cărămizi pe care De aceea în apropiere de ve­ diţiile geologice complexe. Şo­ mai mari centre industriale din
pitală la presa nr. 3 şi a fost le aşezau apoi în cărucioare... chiul oraş se construieşte noul seaua va fi terminată în cursul Asia de sud-est. In prezent, la
pusă în funcţiune încă o presă. acestui an. Noua şosea va asi­ Hanoi există 70 întreprinderi
Punerea în lucru a presei nr. 4 Grijă pentru oameni oraş Nove Ervenice, unde în gura nu numai transportul pe­ industriale care anul trecut au
a necesitat construcţia unei noi locuinţe confortabile se mută trolului din Lenhu în alte re­ dat 25 la sută din întreaga pro­
fundaţii pentru separarea trans­ Datorită specificului, fabrica locuitorii vechiului oraş. Rîul giuni ale Chinei, ci va permite ducţie industrială a R.D. Viet­
misiilor, în aşa fel ca în caz de de cărămidă din Pricaz produ­ Bilina, care traversează oraşul, totodată accelerarea considera­ nam. In afară de aceasta, la
mici defecte, să nu fie oprite ce numai în vreme călduroasă. va curge de asemenea într-o Hanoi funcţionează 15.000 de
ambele prese, s-au reparat şi a- nouă albie artificială. bilă a construcţiei de sonde la întreprinderi meşteşugăreşti ca­
menajat liniile decovil pentru De aceea, aici sînt folosiţi şi re prelucrează produse agri­
transportul cărămizii crude şi Lenhu şi alte regiuni bogate în cole sau produc diferite măr­
s-a construit' o linie dubiă pe muncitori sezonieri. Mulţi din­ furi — materiale de construcţie,
podul ce duce din carieră în sala ,Pe urmele m aterialelor publicate' rechizite de birou, obiecte de
preselor. De asemenea, s-a mă­ tre ei au mai lucrat aici şi în menaja articole de artă.
rit spaţiul de uscare cu încă 5 Activitatea culturala
şoproane, au fost săpate şanţuri anii trecuţi, alţii însă au venit s -a îmbunătăţit In comparaţie cu anul 1955,
de scurgere a apei dintre şo­ cînd pămîntul Vietnamului de
proane etc. pentru întîia dată. Gu aceştia In luna septembrie 1959 ziarul „Dru­ barea instructorului brigăzii artistice nord a fost părăsit de ultimul
Dispunînd de condiţii cu mult din urmă, şefii de echipe Ca şi
ceilalţi muncitori mai vechi, mai
au încă de lucru. Nu s-au obiş­
nui! cu mîriuirea vagoneţilor, t u
depozitarea, cărămizilor. Dar oa-
mai bune faţă de anul trecut, co- menii cu experienţă, le .împărtă- mul socialismului" a publicat un ar­ — Gh. Marinescu — care nu-şi făcea soldat francez, producţia de ţe­
lectivul fabricii de cărămidă din şese celor nou veniţi din cunoş^ ticol în care a fost criticată slaba ac­ datoria şi brusca oamenii. Sarcina sături a întreprinderilor meşte­
Pricaz este hotărî! să depăşeas­ tinţele lor. tivitate culturală de la cooperativa de a instrui brigada a fost încredin­ şugăreşti din Hanoi a crescut
că cu mult sarcinile de plan care meşteşugărească „Moţul“ din Baia de ţată cooperatorului Petru Todică care, anul trecut de 160 de ori. A
îl stau în faţă. Pentru a crea condiţii burie Griş. ajutat de Nicolae Enciu şi Nicolae crescut considerabil şi produc­
de viaţă oamenilor, conducerea Străuţ, a pregătit cîteva programe. ţia altor produse.
Primele cărămizi fabricii a amenajai, prin muncă După apariţia articolului, conduce­ La ultimul program au asistat peste
rea cooperativei a analizat conţinutul In comparaţie cu anul 1955,
Iniţial, se propusese ca fabri­ voluntară, un punct alimentar* materialului şi a luat măsuri de îmbu- 300 spectatori. numărul muncitorilor şi meş­
ca să producă primele cărămizi in prezent brigada pregăteşte un teşugarilor din Hanoi a cres­
din acest an în ziua de 1 apri- un teren de volei şi a Iţele. i nătâţire a muncii. cut de 12 ori.
program care să popularizeze în satele
V. ALBU Prima măsură luată a fost schim- învecinate rezultatele frumoase obţi­ »—o— »:
nute de cooperativa „Moţul“ precum
W W vW vV W W W W şi rezultatele ce Ie obţin gospodăriile n m ‘pKanaamn ’ m' “â*** M u i b e
agricole colective. B
gătură se în d re a p tă Pentru ca munca cufurală să se 17 APRILIE 19G0
Sm oln îi. desfăşoare în condiţii mai bune s-a
şevicei M aria Vasilievna Fofa- amenajat un club cu o capacitate de Programul I : 8,00 Concert de
de A. RO.INOV nova. Aici a p etrecu t Lenin O cuvsnf&re istorică 500 locuri. Aici muncitorii pot con­ dimineaţă; 9,00 Teatru la mi­
ultim a perioadă din ilegalita­ sulta reviste, pot juca şah, tenis de crofon pentru copii: „Farmecul
al pictorului Sokolov — „Cu- te înainte de asaltul P ala­ In sa la nr. 10 a m u ze u lu i masă sau pot împrumuta cărţi de la vitejiei“ ; 10,20 Curs de iniţiere
tului de iarnă. F otografia lo­ biblioteca ce este înzestrată cu 900 muzicală — „Ghid muzical“
vîn ta rea lui Lenin la P e te r s ­ cu in ţei lui F ofanova este e x ­ poate fi văzu tă o lucrare a < volume. Pentru a antrena cit mai (XX) — Lenin şi muzica; 11,00
burg la 9 m ai 1906“. A ceasta p u s ă p e n tr u p r im a o a ră la mulţi cooperatori să citească, au luat Muzica din opereta „Lăsaţi-mă
a fost prim a cuvîntare rosti­ muzeu. sculptorului Poseadko înfăţi- > fiinţă opt biblioteci volante, iar şapte să cînt“ — de Gherase Dendri-
tă în public la o adunare ce­ biblioteci urmează a fi repartizate sec­ no; 11,30 Constructori şi con­
tăţen ească de m asă, în faţa La P etrograd insurecţia ar­ şîn du-l pe Lenin rostin d o ( ţiilor. Rezultatele au început să se strucţii; 11,40 Din muzica po­
unui m are num ăr de m unci­ m a tă creştea. De succesul ei arate. Numărul cititorilor din tri­ poarelor; 12,15 Figura lui Le­
tori veniţi din toate colţurile depindea tot viitorul revolu­ cu vîn tare la al doilea con- < mestrul I al anului 1960 a crescut cu nin oglindită în literatură (V);
oraşului. P reşedin tele a d u n ă­ ţiei socialiste. Lenin, care se 15 Ia sută faţă de anul 1959. 13,10 De toate pentru to ţi; 14,30
rii. a d a t c u v î n t u l l u i K a r p o v întorsese clandestin din Fin­ greş al Sovietelor din în trea- Melodii de compozitori sovietici;
landa la P etrograd, conducea IOAN FAUR 15.00 Arii şi duete din operete;
— n u m ele p e care îl p u rta a ctivita tea Partidului Bolşevic ga R usie, c a re a a vu t loc la 26 ( vicepreşedinte al cooperativei 15.30 La şezătoare; 16,35 „Via­
în dom eniul pregătirii in su ­ ţa nouă a patriei ’cîntată de
pe vrem e a aceea Lenin. recţiei arm ate. o c to m b rie 1917. > „Moţul" Brad compozitorii noştri“ ; 17.00 Con­
T im p de aproape un m inut. cert de muzică uşoara ; 19,00
Sub con du cerea lui V ladim ir Insurecţia a rm a tă din oc- / mimmmmi Drumeţii veseli; 20,00 Teairu
Lenin, em o ţio n a t, palid, la fa - llic i au lo c , în tr e 10 şi 16 o c ­ tom brie a învins. In seara > la microfon; „Cartierul Vîborg“';
to m b r ie 1917. şe d in ţele isto ri- de 25 octo m b rie la sm o ln îi s -a \ 17 APRILIE 1960 - - premieră — 21.45 Muzică;
................ <l|!!t!!!l!iril!ilinill||i;i||l|||l!|l|||||||lilll|||!in|!i/ ce ale C om itetului C entral al deschis cel de-al doilea con- / 22.30 Din cele mai cunoscute
D E V A : M izerabilii seria I l-a ; melodii populare romîneşti; 23,00
Pagini din viafa partidului. La m uzeu pot fi greş al Sovietelor din în trea- > ALBA IU LIA : P a tru p a şi in Muzică de dans.
văzute m anuscrisele rezoluţii­ ga Rusie. La p rim a şedinţă ( nori; Telegram e; BRAD : To­
marelui conducăfor lor leniniste a d o p ta te la a ce s­ Programul II : 7,00 Jocuri
te ş e d in ţe cri p r iv ir e la in s u ­ a congresului Lenin nu a fost ţ rentul : H U N E D O A R A : B ă­ populare romîneşti ; 7,15 Muzi­
ţă, nu a p u tu t rosti nici un recţia arm ată. La aceste şe­ că uşoară ; 8,30 Clubul voioşiei;
cuvlnt. „Şi d in tr-o d a tă sala dinţe au fost alese şi organ e­ de faţă. T oată ziua şi to a tă > ieţii n o ştri; HAŢEG : secre­ 9,40 Muzică^ instrumentală de
a fost zguduită de un ropot de le de p a rtid pen tru con du ce­ tul cifru lu i; IL IA : Fata Albeniz ; iii,30 Revista presei
rea in su rec ţiei: Biroul Politic n oaptea de 25 octom brie el ' cu u rcioru l; ORă ş t i e : Lu­ străine; 10,40 Jocuri populare
aplauze — m em brii de p a r­ şi Centrul, m ilita r-re vo lu ţio ­ s -a afla t la sm o ln îi de u n d e ? na ăe m ie r e ; Ceasul s-a o- romîneşti ; 10,50 Transmisie din
nar. In fruntea Biroului P o­ a condus insurecţia. T im p de ^ p rit la m iezul n o p ţii; S E B E Ş : sala Ateneului a concertului co­
tid îl re cu n o sc u se ră p e llic i“ litic a fo st ales V. I, Lenin. două zile şi n opţi el nu s-a F ata în n eg ru ; P E T R O Ş A N I: rului şi orchestrei simfonice alo
La m uzeu este expus m anu­ odihnit, nu a dorm it. In U ltim a n oapte pe Titanic; Porte Filarmonicii de Sfat „George
— scria m ai tîrziu N adejda scrisul „Scrisori către m e m ­ n o aptea de 26 octom brie V la ­ des Lillas; SIM ERIA: Torentul; Enescu“ ; 13,15 Cîntece popu­
brii partidului bolşevic“ în ca- dim ir llici s-a dus să se oăili- . LONEA: Virsta d ra g o stei; TE- lare romîneşti; 13,35.„Pe stru­
K o n sta n tin o vn a K ru p sk a ia în re Lenin înfierează acţiunile n ească cîteva ore, dar în loc IUŞ : O în tim plare extraordin a­ nele viorii“ — program de mu­
am in tirile sale. de su bm in are a revolu ţiei ale să facă acest lucru el a scris r ă ; ZLATN A: Omul cu pan ­ zică uşoară : 14,30 Cine ştie cîs-
lui Zinoviev şi K a m en ev ca ­ proiectul prim ului decret so ­ taloni scurţi; APOLDU DE SUS: tig ă ; 15,15 Muzică uşoară:
D upă ce Lenin şi-a term in a t re au d iv u lg a t rezo lu ţia C.C. vietic asupra păm intului. O întim plare extraordinară. 16.00 Vorbeşte Moscova !; 16.30
cuvintarea in sală a dom nit cu privire la in su recţia a r m a ­ Potpuriuri de valsuri romîneşti:
un entuziasm nem aivăzut. Toţi tă şi în care el îşi ex p rim ă T oată ziua ăe 26 octom brie m m m mmmaimm 16,45 In vîrtejul jocului ; 17,30
încrederea în victoria p ro leta ­ Lenin a petrecu t-o m uncind Mari cîntăreţi de operă din tre­
erau însufleţiţi la gindul a riatului. cu încordare. Trebuia organi- ) PENTRU 24 ORE cut ; 18,00 Muzică de dans de
propiatei lupte împotriva au­ za tă apărarea Petrogradului ' Vreme schimbătoare cu cerul compozitori din ţări prietene:
tocraţiei ţariste. Muncitorii au In n o a p te a de 24 o cto m b rie îm potriva forţelor contrarevo- mai mult noros. Vor cădea ploi î8,50 Carnet de reporter; 19,00
pornit spre casele lor purtînd Lenin scrie istorica scrisoare slabe locale. Temperatura în Prograrţi de romanţe; 19,30 E-
steguleţe roşii — mulţi îşi a d r e s a tă m e m b r ilo r C.C., în luţionare şi aprovizionarea S scădere, ziua va fi cuprinsă în­ misiunea de muzică uşoară
rupseseră în acest scop că­ care fundam entează necesita­ tre 14 şi 18 grade, iar noaptea „Ascultaţi o nouă melodie“ :
măşile — şi cîntînd cîntece tea insurecţiei im ediate. In a- p o p u laţiei cu pline. In seara j între 4 şi 1 0 grade. Vînt potri­ 20,05 Muzică de dans; 21,30
revoluţionare. ceeaşi zi, noaptea, tîrziu . el vit cu intensificări locale din Din cîntecele şi jocurile popoa­
părăseşte locuinţa lui F ofano­ de 26 o c to m b rie 's-a desch is > sectorul vest. relor ; 2 2 , 0 0 Muzică de d a n s ;
Ultima perioadă va şi în soţit de un om de le- a doua şedin ţă a congresului. > PENTRU URMĂTOARELE 23,10 Simfonia „Antarctica“ ds
de ilegaUtcste R. Vaugham Williams.
D elegaţii au în tîm p in a t cu un < 3 ZILE
Retrograd. Cartierul Vîborg. im en s en tu ziasm pe Lenin ca- ( Vreme schimbăloare favorabi­
O casă m a re unde locuiau m ai re se u rca se la tribun ă. El a ţ lă precipitaţiilor. Temperatura
în scădere.
ales m uncitorii: Locuinţa hol­ prezen ta t rapoartele cu pri- L
vire la pace şi păm in t. D ecre­
tele leniniste au fost adopta­
te în unan im itate de C ongre­
sul Sovietelor. Congresul a a-
l e s p r i m u l g u v e r n m u n c i t ci­
reşe ţărăn esc din lum e, în
frun te cu Lenin.
, W v v 'v V 'v . v v W V W v V v v V V ' W V W A W v Y . W V v V V v W W V \ A . V N , V \