Page 55 - 1960-04
P. 55
i^ag. 4 DIH'MUL $nr-:tAI.ISMtiU ' M r. 1852
amECBmnesBgnyjiwaaggaearCTfy-^.’jmaaaa :
juiîinxeis s%Jtinl • juiilm ele şJtuâ * şA tiri, După anunţarea schimbului ils vizite
Hruşciov-Mendares
® imess&m!
Satisfacţie în Turcia
ISTANBUL 15 (Agerpres). I. Referindu-se Ia ajutorul po
Ugolkov, corespondentul agen care Uniunea Sovietică l-a a-
ţiei TASS anunţă :
cordat Turciei în timpul luptei
Apropiatul schimb de vizite ei de eliberare naţională, auto
dintre N. S. Hruşciov şi A. Men- rul subliniază : „In timp ce na
Ziua libertăţii A fricii Lucrările Conferinfei deres se află în centrul atenţiei ţiunea turcă ducea o luptă pe
opiniei publice ş! presei din viaţă şi pe moarte, Uniunea So
M itin g u l de la New York suporta actuala situaţie. Nu e- Dezvăluirile unui ziarist de la C o n a k r y Turcia. Cu oricine am sin de vietică i-a acordat cel mai mare
xistă deosebire între cererile de vorbă în aceste zile, convorbirea ajutor. Poporul nostru nu poate
NEW YORK 15 (Agerpreş). libertate în Kenya şi de drepturi canadian CONAKRY 15 (Agerpres). conducătorii partidului popular se axează invariabil pe această uita acest ajutor". Barlas ex
— In seara zilei de 13 aprilie electorale elementare în Alaba- — Conferinţa de solidaritate naţional, Bash Taki, s-a pro temă principală. „Hruşciov, primă convingerea că contactele
în clădirea primăriei din New ma sau Mississippi“. LONDRA 15 (Agerpres). — a ţărilor Asiei şi Africii işi în nunţat de asemenea în mod po Moscova" — iată cuvintele care sovieto-turce la nivel înalt vor
York a avut loc sub auspiciile Ziaristul canadian, Norman zitiv în legătură cu lucrările pot ti auzite acum pretutindeni: împrăştia negura neîncrederii
Consiliului pentru problemele Âpe'ul sindicatelor din Phillips, şeful rubricii externe a cheie lucrările. conferinţei. A.ceastă conferinţă, pe străzile Istanbulului, în re care s-a acumulat în anii răz
africane un miting al reprezen ziarului „Toronto Star", care a La 13 aprilie s-au încheiat a spus el, este o urmare direc dacţiile ziarelor, în paginile pre
tanţilor vieţii publice din oraş DELHI 15 (Agerpres). — fost expulzat de autorităţile U- tă a conferinţei de la Ban- sei periodice. boiului rece.
consacrat Zilei libertăţii Africii. Congresul sindicatelor pe întrea niunii Sudafricane după deten discuţiile pe marginea raportu dung, o dezvoltare a acesteia. Dl. Hruşciov, scrie în conti
ga Indie a adresat un apel tu ţiune de 3 zile, a declarat Ia so lui secretarului general al Con Ea are un mare rol nu numai Foarte bine venite şi utile —•
La miting au luat cuvîntul turor organizaţiilor sindicale a- sirea sa Ia Londra că politica ferinţei, Yussef El Sibai, şi a în viaţa popoarelor de pe cele astfel sînt apreciate în Turcia nuare Barlas, produce asupra
Kenet Krenga, preşedintele Par filiate cerîndu-îe să sărbătorea rasistă a guvernului sudaîrican rapoartelor prezentate în co două continente ale noastre, ci
tidului unit al independenţei na scă la 17 aprilie ziua de solida este dominată de influenţa unei misii. Reprezentanţii ţărilor de şi în viaţa tuturor popoarelor apropiatele vizite ale oamenilor fiecărui om impresia unui om
ţionale din Rodezia de nord, şi ritate cu lupta popoarelor din societăţi secrete de tipul Ku pe continentul Asiei şi Africii lumii. Ea indică popoarelor din de stat sincer. Nu ne îndoim că
dr. Hastings Banda, preşedintele Africa şi de protest împotriva Klux Klanului, cunoscută sub s-au pronunţat în unanimitate ţările coloniale şi dependente de stat ai celor două state ve
partidului Congresul naţional a- dominaţiei rasiştilor. denumirea de „Bruderbond". pentru întărirea unităţii ţărilor calea spre eliberare. Conferin el ¦va vorbi tot atît de sincer
trican din Nyassaland. Ei au După cum a arătat Phillips, au Asiei şi Africii în scopul unor ţa de Ia Conakry este impor cine, vizite menite să slăbească
vorbit despre exploatarea inu Arătînd că recenta asasinare torităţile sudafricane au mani acţiuni mai hotărîte împotriva tantă şi prin aceea că a de şi cu premierul Turciei vecine.
mană a locuitorilor băştinaşi ai in masă de către rasişti a locui festat un „interes deosebit" în colonialismului. monstrat creşterea numărului încordarea internaţională şi să Ziarul „Mitliyet“, subliniind că
acestor teritorii înglobate în Fe torilor paşnici din Uniunea Sud cursul interogatoriului caie i-a ţârilor care se pronunţă în
fost luat pentru ancheta desfă Conferinţa de la Conakry, a îmbunătăţească relaţiile soviete- în ultimul timp s-au lărgit le
deraţia Rodeziei şi Nyassalandu- declarat Lucio Lara — repre
zentantul poporului Angolei, turce. găturile culturale şi comerciale
„Comunicatul turco-sovietic— dintre U.R.S.S. şi Turcia, scrie:
scria în ziarul „Dunya“ cunos „Se poate aştepta că în urma
vizitei lui Menderes în Rusia
cutul ziarist Darlas, — este o
va creşte schimbul cultural şi
ştire foarte bună şi nu ne în
doim nicidecum că ea a fost pri
lui de către minoritatea albă şi africană a stîrnit indignare în şurată de dînsul asupra activi are pentru noi o deosebită în front unit împotriva colonialis mită cu satisfacţie de popoarele colaborarea economică dintre ce
despre lipsa lor totală de drep lumea întreagă. Congresul sin tăţii societăţii „Bruderbond". semnătate, dat fiind că ea mului.
celor două ţări“. le două ţări.
turi politice. dicatelor pe înreaga Indie su Această organizaţie — a spus ne-a arătat că nu sîntem sin Ce aşteaptă, p o p o a r e le lu m ii
Cei doi lideri au cerut lichi bliniază că locuitorii din Uniu ziaristul canadian — este ultra guri în lupta noastră. Confe de la conferinţa la nivel înalt
nea Sudafricană, ca şi milioane secretă şi îşi recrutează mem rinţa a arătat că lupta noastră
darea grabnică a acestei federa de oameni din alte regiuni afe brii din elita cercurilor care con este urmărită cu atenţie de
ţii creată artificial de autorită Africii sînt lipsiţi chiar şi de trolează politica Uniunii Suda milioane de oameni care se
ţile engleze şi au declarat că cele mai elementare drepturi ce pronunţă activ pentru lichida
dacă populaţiei nu-i va ti acor tăţeneşti. fricane. In timpul ultimului răz rea jugului colonial de pe tot Ancheta organizată de Institutul internaţional pentru pace -
dat în decursul viitorilor cîţtva „Sindicatele şi clasa munci boi mondial — a arătat dînsul globul, inclusiv în coloniile por
ani dreptul Ia autodeterminare — această organizaţie a desfă tugheze. VIENA 15 (Agerpres). — ţa la nivel înalt, a declarat problema dezarmării, problema
sînt inevitabile acţiuni hotărîte toare din India, se spune în în şurat o puternică activitate în Răspunzind anchetei organiza Kazem Khabil, fost ministru, în Încetării experienţelor nuclea
ale populaţiei pentru drepturile cheierea apelului, trebuie să-şi sprijinul naziştilor". Reprezentantul coloniei en te de Institutul internaţional momentul de faţă deputat în re şi ajutorarea ţărilor slab
exprime solidaritatea cu popoa gleze Siera Leone, unul din
rele Africii".
ei. „Africa se ridică", a spus dr. — —— — —— "Ssjg;----------------- pentru pace, numeroase perso Parlamentul Libanului. Aştept dezvoltate“.
nalităţi ale vieţii publice din în în special rezolvarea problemei „Aştept ca cel patru condu
Banda. Lucrările Comitetului celor zece treaga lume continuă să-şi ex dezarmării, cea mai importan
La miting a luat de aseme prime părerile în legătură cu tă problemă pentru menţinerea cători care se intîlnesc la Pa
ris să pună capăt pentru tot
nea cuvîntul T. Marshall, repre
zentant al Asociaţiei naţionale state pentru dezarmare problemele care vor trebui să unei adevărate păci“. deauna neînţelegerilor dintre
americane pentru propăşirea
stea în atenţia conducătorilor Solicitat la rîndul său să-şi Est şi Vest, a menţionat scrii
celor patru !mari puteri care expună părerea în legătură cu torul vest-german Paul Distel-
populaţiei de culoare. „Ceea ce GENEVA 15 (Agerpres). — că pentru S.U.A. este inaccep rîre ca comitetul să treacă la se vor întîlni la Paris în cadrul conferinţa la nivel înalt, Belal barch. Va trebui de asemenea
se petrece astăzi în Africa sau In şedinţa din 14 aprilie, după tabil atît planul sovietic de de conferinţei la nivel înalt. Abdelaziz, vicedecan al facultăţii ca această conferinţă să ducă
în sudul S.U.A., a spus el, în V. A. Zorin a luat cuvîntul re zarmare generală şi totală cît elaborarea practică a tratatului de drept din Rabat, a decla la lichidarea încercuirii Uniu
seamnă că negrii nu mai pot prezentantul S.U.A. şi propunerile „principiile fun de dezarmare generală şi to întrebat ce părere are des rat : „Conferinţa la nivel înalt nii Sovietice cu baze militare
damentale ale dezarmării gene tală. pre problemele care vor fi dis trebuie să contribuie la conso americane“.
Lupfele din Om an In declaraţia sa, reprezentan rale şi totale". Totodată, ei a cutate la conferinţa la nivel lidarea destinderii internaţiona
tul S.U.A., F. Eaton, a insistat afirmat în mod nefondat că de In încheiere, V. A. Zorin a înalt, lordul Boyd Orr (Anglia), le prin interzicerea totală şi „Părerea mea este că confe
DAMASC 15 (Agerpres). — din nou asupra soluţionării uni legaţiile ţărilor socialiste refuză cerut delegaţiilor occidentale şi-a exprimat convingerea că definitivă a experienţelor nu rinţa la nivel înalt va trebui
Partizanii din Oman continuă laterale şi incomplete a proble elaborarea unor măsuri reale să studieze în zilele urmă în cadrul acestei conferinţe se cleare, încheierea unui acord în nu numai să reglementeze o
lupta împotriva trupelor engle mei dezarmării nucleare şi â- pentru dezarmare, întrucît nu toare considerentele expri va realiza „o bună înţelegere problema dezarmării şi rezol serie de probleme importanta
ze de ocupaţie. După cum anun nume asupra adoptării de mă acceptă „planul occidental“. mate de delegaţiile, ţărilor so piutuală în ce priveşte posibi varea problemei Berlinului oc ca : problema dezarmării gene
ţă reprezentanţii Imamului Oma suri pentru încetarea producţiei cialiste pentru a găsi o plat lităţile de a se ajunge la în cidental. Rezolvarea acestor rale şi totale, a declarat scrii
nului la Damasc, recent în regiu de materiale fisionabile în sco V. A. Zorin, care a luat apoi formă în vederea apropierii po cheierea unui acord asupra pro probleme va deschide o eră toarea franceză Marcelle Au-
nea Ibra partizanii au atacat un puri militare şi trecerea trepta cuvîntul, a arătat că, după cum ziţiilor părţilor în scopurile pre blemei dezarmării, problema nouă în relaţiile internaţionale, claier, ci să pună totodată şi
lagăr militar englez, au distrus tă de la folosirea materialelor reiese din declaraţia lui F. Ea gătirii recomandărilor către gu cea mai urgentă a timpului va crea posibilitatea reîntoar bazele unei reglementări vii
un depozit de combustibil şi unul fisionabile în scopuri militare ton, delegaţia S.U.A. se situează nostru". cerii unui mare număr de oa toare a altor probleme“.
de medicamente. Partizanii mi la folosirea în scopuri paşnice, pe o poziţie negativă faţă de vernele lor. meni Ia viaţa civilă pentru a-şi
nează drumurile ce duc spre la fără interzicerea simultană a orice propunere care prevede Şeful ^delegaţiei romlne, E. Dr. Simon Sevitt (Anglia), a pune capacitatea lor nu în Francesco Alvarez Cosmen,
gărele militare engleze. In re armei nucleare în genere şi fără renunţarea ia folosirea' armei declarat: „Sper că conferinţa slujba distrugerii omului, ci în ziarist spaniol, a arătat că „în
giunea Zahira au fost aruncate lichidarea rezervelor de aceste nucleare, iar ca motiv prezintă Mezincescu, şi şeful delegaţiei Ia nivel înalt, care va avea slujba creării de bunuri mate tre cei patru conducători par
arme. Eaton s-a pronunţat îm argumentul nefondat că măsu bulgare, M. Tarabanov, au criti loc la Paris în luna mai, va riale necesare vieţii de toate zi- ticipanţi la conferinţa la nivel
potriva propunerii ţărilor socia ra nu poate fi supusă controlu cat poziţia negativă a delegatu ajunge la un acord în ce pri leTeK înalt, cred că se va 'stabili un
lui. V. A. Zorin a subliniat că lui S.U.A. faţă de propunerea veşte interzicerea definitivă a contact sincer care va duce la
liste cu privire Ia asumarea de această renunţare Ia folosirea ţărilor socialiste. Ei au subliniat experienţelor cu armele nuclea „Sper că conferinţa la nivel rezolvarea celor mai importan
armei nucleare constituie o ac că dacă fiecare putere nucleară re, precum şi asupra distru înalt va contribui la îmbunătă te probleme care pun în peri
către statele care dispun de ar va declara în mod solemn că gerii stocurilor d!e arme nu col In momentul actual pacea.
renunţă să folosească prima ar
in aer cîteva autocamioane mi me nucleare a obligaţiei solem ţiune de mare însemnătate mo- ma nucleară, acest lucru ar a-
litare. In urma exploziilor mi ne de a renunţa de a folosi pri ral-politică. care prin însăşi e- vea o mare influenţă asupra re cleare existente. Va trebui de ţirea înţelegerii între conducă Această conferinţă, a subliniat
stabilirii încrederii între state, a- asemenea ca şefii celor patru torii tuturor ţărilor şi, în spe Francesco Alvarez Cosmen, este
nelor au fost omorîţi 7 soldaţi mele aceste arme. Reprezentan senţa ei nu necesită nici un fel supra îmbunătăţirii atmosferei state să cadă de acord asupra cial între conducătorii celor pa după părerea mea un mijloc ex
de control. Problema nu este internaţionale şi întăririi securi rezolvării problemei germane tru mari puteri, a d'eclarat celent pentru a se ajunge la
englezi, iar doi au fost răniţi. tul american a arătat din nou ¦dacă măsura respectivă este sau d-na Margaret Mary Jamieson rezolvarea celei mai acute pro
¦mi ¦ nu asigurată printr-un control, tăţii în lumea întreagă. împiedicînd în acest fel renaş
Următoarea şedinţă a comi terea fascismului“.
Savantul sovietic Sternfeld despre a declarat V. A. Zorin, ci dacă tetului va avea loc" la 19 aprilie. „Aştept mult de la conferin- (S.U.A.). Sper de asemenea că bleme care pune în pericol ci
posibilităţile ce se deschid cercetării Inscenarea fu d iclară din A fric a de sud preşedintele S.U.A., Eisenhower, vilizaţia noastră. In încheiere,
puterile occidentale vor sau nu Nikita Hruşciov şi ceilalţi par Alvarez a arătat că semnarea
să-şi asume obligaţia de a nu
tolosi primele arma nucleară.
Cosmosului cu ajutorui sateliţilor V. A. Zorin a vorbit apoi ticipanţi la conferinţă vor cău unui acord în problema dezar
ta în cadrul acestei conferinţe mării generale şi totale va a-
despre acea parte a declaraţiei — Guvernul rasist a începui răfuiala
lui F. Eaton în care acesta s-a
artificiali deplasare pronunţat în sensul că delega cu conducătorii organizaţiilor politice să ajungă la rezolvarea celor sigura pacea generală şi pros
ţiile socialiste ar refuza elabo ale negrilor — mai urgente probleme ale ac peritatea pe care noi toţi o
M O SC O VA 15 (A g erp res). — satelitu lu i, a cea stă rarea unor măsuri concrete de tualei situaţii internaţionale, dorim“.
TASS an un ţă: Ari Sternfeld, ar fi trebuit să reprezinte o dezarmare. Această declaraţie a JOHANNESBURG 15 (Ager tate de diferite culori. După Coşmarul d-luiHarriman
laureat al Prem iului in ternaţio d-lui Eaton nu poate să nu ne pres). — Guvernul Uniunii Sud cum se ştie, autorităţile sud
nal de stim ulare pentru austro- secundă unghiulară pe lună — provoace o legitimă nedumerire, africane a început răfuiala pe africane au introdus diferite bu
nautică, îşi exprim ă convinge a declarat V. A. Zorin. In cursul calea justiţiei cu conducătorii letine de identitate cu caracter
rea că pe bordul sateliţilor ar m ă rim e ce în trece de 29 de celor cîteva săptămîni ale lucră organizaţiilor politice ale negri rasist astfel îneît populaţia de W A S H IN G T O N 15 (A g e r
tificiali grei va pu tea fi in sta ori cea înregistrată de planeta rilor comitetului, delegaţia so lor din această ţară şi partici culoare să poată fi deosebită şi
lat aparatajul necesar pentru o M ercur, la care a cea stă m işcare vietică si delegaţiile ţărilor so panţii la acţiunile de „Non vio în acest tel de albii din Uniu pres). — TASS a n u n ţă : M ilio
verificare suplim entară a teo cialiste au depus cu perseveren lenţa“ care au fost urmate de nea Sudafricană.
este cea m ai considerabilă. ţă eforturi pentru ca comitetul represiuni sîngeroase din par narul am erican, fostul guver despre succesele com unism ului
D eocam dată, nu s-a putut să se ocupe de elaborarea ne tea politiei. Luînd cuvîntul în faţa tribu nator al statului N ew York, şl despre declinul capitalism u
mijlocită a tratatului de dezar nalului din Johannesburg, Ro- Averell H arrim an, lulnă cu vîn lui. E x istă o sin g u ră alegere,
face o asem en ea v e rific a re : ea mare generală şi totală, aclica După cum transmite agenţia bert Mangatiso Sobukwe, preşe tu l la 14 aprilie, a ales ca ten tă declară Hruşciov, ori capitalis
a pune de acord măsurile United Press International, la dintele organizaţiei Congresul a discursului său „analiza cau m ul, ori com unism ul. Din p ă
riei relativităţii. a fost îm piedicată de rezisten concrete de dezarmare care tre 14 aprilie în faţa Curţii regiona pan-atrican, unul din inculpaţii zelor scăderii prestigiului S ta cate insă, este nevoit să re
Sternfeld consideră printre ţa atm osferei, de necunoaşte buie înfăptuite în cadrul acestui le din Johannesburg a început acestui proces, a declarat: O- telor U nite în stră in ă ta te şi cunoască H arrim an, în m in ţi
tratat. Totodată, ţările socialiste procesul intentat unui grup de biectivul principal al Congresu ale creşterii prestigiului Uniu le p opoarelor din A sia şi din
altele că cu ajutorul unui cea rea form ei precise a Pâm lntu- au dovedit elasticitatea în abor 2 2 conducători africani acuzaţi lui pan-african este eliberarea nii S ovietice“. M ilionarul a m e celelalte ţări slab dezvoltate,
sornic atom ic instalat pe bor darea unor importanle probleme de „incitare la răscoală“. In a- deplină a Africii de sud de sub rican con stată cu o vă d ită a- capitalism ul a devenit aproape
dul unui satelit se va putea lui şi a p ro p a g ă rii m a selo r in ale dezarmării generale şi to ceeaşi zi, în oraşul Port Eliza- dominaţia albă. Scopul organi m ărăciu n e că „propu n erile lui sinonim cu colonialism ul. D upă
verifica ju ste ţe a co n sta tă rii cu tale, inclusiv în succesiunea în beth au fost aduşi în faţa tribu zaţiei noastre este stabilirea li H ruşciov cu privire la coexis p ă rerea lui H arrim an, c a p ita
privire la diferenţa de tim p interiorul globului pâm intesc. făptuirii diferitelor măsuri ale nalului 50 de africani sub acu nei democraţii fără rasism în tenţa paşnică s-au bucurat de lism ul am erican dispune insă
în tre Părnint şi Cosm os. Calcu Africa de sud ca şi în întreaga sprijinul popoarelor lum ii“. de un m ijloc sim plu de a scă
D upă părerea lui Ari S tern dezarmării. Or, delegaţiile occi zaţia de participare la acţiunea Africă. Noi vrem un guvern a- pa să nu m ai fie considerat
feld, cu ajutorul sateliţilor ar frican, alcătuit din africani şi Pe H a rrim a n îl n elin işteşte „steagul capitalism ului im peria
dentale s-au împotrivit cu hotă- împotriva buletinelor de identi- pentru africani". Sobukwe a a_- serios forţa de atracţie a idei list“. Este nevoie, după sp u se
tificiali va fi de asem enea po rătat că organizaţia sa luptă lor socialism ului şi succesele le sale, de un singur lu c r u :
împotriva buletinelor de identi Uniunii Sovietice în dom eniul „să se in m orm înteze cuvîntul
lele a ra tă că în cursul m işcă sibil să se verifice variaţia tate cu caracter rasist şi se pro ştiin ţei şi tehnicii. „Ca u rm are „capitalism “. H arrim an îşi sfă
frecvenţei oscilaţiilor electro a lansării sateliţilor şi ca re tu ieşte ascu ltătorii ca in locul
rii celui de-al treilea satelit zu ltat al celorlalte realizări so cuvîntului capitalism să in ven
vietice în dom eniul cosm ic, se teze nişte term eni noi pe care
artificial sovietic, care a exis m agnetice sub influenţa cîm pu- la m e n te a ză el, a m p ie rd u t în-
tiieta tea p e p la n m on dial în d o „noi (a d ică S.U.A. — N.R.),
t a t 691 d e zile, d ife r e n ţa d in lui gravitaţion al. In cursul r e m eniul ştiinţei şi tehnicii. Ori
cep ţio n ă m pe Părnint a ra ze unde s-a r duce H ruşciov, el fo trebuie să -i p rezen tă m cu m în-
tre tim pu l păm în tea n şi cel loseşte aceasta ca o m ărturie drie celorlalte ţări, precizîndu-
a su periorităţii com uniste. Noi ne idealurile şi ţelurile“.
cosm ic a depăşit cu puţin o cin lor de lu m in ă (sau a undelor
H arrim an a pierd u t în să din
cim e de m ilîardim e. Aceasta de radio), de pe sa telit. frec vedere experienţa tristă a m u l
tor apologeţi ai capitalism ului
înseam nă că în to t cursul exis ven ţa lor trebuie să crească.
te n ţei 'satelitului, ceasornicul T oto d a tă efectul variaţiei va fi S. U. A. intenţionează să a m p laseze ram pe
pentru rachete balistice în ţările
— dacă ar fi fost instalat pe ou a tît m ai pronunţat cu cit
bordul acestuia ar fi răm as orbita satelitului se află la o
altitudine m ai mare. Deşi un
in u r m ă cu 1,5 s u tim i d e s e Americii Latine nunţă pentru desfiinţarea lor.
cu n dă în com paraţie cu un asem enea fenom en poate fi ob NEW YORK 15 (Agerpres). mericani, arată în continuare Referindu-se la bilanţul acţiu
servat în n atură (în spectrul — Revista americană „Vision“ revista, consideră că în Cuba nilor represive ale autorităţilor
ceasornic de pe părnint. relatează că Statele Unite in- există locuri pentru amplasarea din Africa de sud împotriva
tenţionează să amplaseze rampe de rachete mai bune decît cele populaţiei de culoare agenţia
Cu ajutorul sateliţilor, arată Soarelui sau al stelei Sirius), pentru rachete balistice în ţările trei baze principale din Statele United Press International su
Stern feld în continuare, este bliniază că în perioada de la
nu există o certitudine depli
posibil să se în fă p tu ia scă şi nă că el nu este determ inat
o altă experien ţă: să se veri
de alte cauze.
fice deplasarea perigeului unui A s t r o n o m i i a u c a l c u l a t c ă Americii Latine. In acest scop, Unite, dar că „această idee a 21 martie la 9 aprilie, ca ur î n s ă ( a d i c ă S .U .A . — N .R .) , a m a m e r i c a n c a r e î n c e a r c ă î n c ă d e
corp cosm ic. c r e ş t e r e a r e l a t i v ă a f r e c v e n ţ e i spune revista, guvernul ameri- fost abandonată“ din cauza „re- mare a ciocnirilor produse în f ă c u t p r e a p u ţ i n p e n t r u a c o n m u l t s ă s a l v e z e c a p i t a l i s m u l c u
P e b a z a t e o r i e i r e l a t i v i t ă ţ i i , l u m i n i i ş i a u n d e l o r d e r a d io , can a avut „consultări“ cu gu- laţiilor încordate dintre S.U.A. diferite localităţi ale acestei ţări, t r a c a r a a c e a s t a “ . aju toru l a to t felul de d en u
pu nctele orbitei cele m ai apro em ise de la altitudinea apo- vernele. Perului, Columbiei şi al- • şj Guba". Revista scrie de âse- au fost ucise 8 6 de persoane şi Cele m a i m a ri tem eri le p ro m iri frum oase. Dar nici un a-
p ia te de centrul planetelor şi geului iniţial al celui de-al trei rănite 427. Dintre acestea 83 voacă m ilionarului am erican sem enea subterfugiu verbal nu
al sateliţilor lor, trebuie să se le a s a t e l i t s o v i e t i c (1880 Tem.), tor ţări. Planurile întocmite încă ¦menea că S.U.A. intenţionează dc morţi şi 365 răniţi, sînt ne forţa de atracţie crescînăă a poate înşela popoarele lum ii
deplaseze în m od perm anent, ar fi rep rezen tat o m ă rim e în- ideilor socialism ului. „Oriunde care au cunoscut prin propria
mai demult in acest scop pre- . . . . ,\ .
văd amplasarea de rampe de sa construiască m America La-
d e ş i f o a r te , i n c e t , î n d i r e c ţ i a t r u t o t u l m ă s u r a b i l ă — 1,5 z e lansare în regiunile ecuatoriale Lnă şi „institute pentru explo- gri. Potrivit agenţiei aceste cifre s - a r d u c e H r u ş c i o v , d e c l a r ă a - lo r e x p e r i e n ţ ă t o a t e m i n u n ă ţ i i
m işcării acestor, aştri, in cazul cim i de m iliardim t. ale Americii de sud. Experţii a- rarea spaţiului*. sînt provizorii. l a r m a t H a r r im a n , el v o r b e ş t e le ,,r a iu lu i c a p i t a l i s t “ .
Redac|ia şi adm inistraţia z ia ru lu i: str. 6 M artie nr. 9. Telefon: 188 j 189 j 75. Taxa plătită în numerar, conform aprobării d ire cţiu n ii „Generale P .T.T.R . nr. 263.320 din 6 noiembrie 1949. — T ip a ru l: Întreprinderea Poligrafică „1 M a i" — Deva.
