Page 56 - 1960-04

rsj« 1
mulsocialismului
IN C IN S T E A C E L U I D E -A L III-L E A C O N G R E S A L P.M .R .
Alte unităţi din regiune
răspund chemării
Noi colective de muncitori, maiştri,
tehnicieni şi ingineri din unităţile
economice ale regiunii noastre, răs­
pund cu multă bucurie chemării la
întrecerea socialistă lansată de cele
19 întreprinderi industriale din jară, în
cinstea celui de-al IlI-lea Congres al
Partidului Muncitoresc Romîn. Întru­
nite în consfătuiri de producţie aces­
te colective au dezbătut cu multă în­
sufleţire chemarea, au studiat amă­
nunţi posibilităţile de care dispun
pentru obţinerea de noi realizări în
direcţia îmbunătăţirii calităţii produ­
selor şi reducerea pre{ului de cost.
Totodată s-au angajat ca prin redu­
cerea pe mai departe a consumurilor
de materii prime, materiale, combus­
tibil şi energie, prin folosirea mai ra­
ţională a utilajelor şi a capacităţilor
de producţie, prin o mai bună orga­
nizare a muncii să realizeze în acest
an însemnate economii peste plan la
preţul de cost.
INTREPRIN' DEREA DE CON­
STRUCŢII SIDERURGICE
HUNEDOARA
— 6.500.000 lei economii la preţul
de cost prin : sporirea indicilor do uti­
lizare a utilajelor cu 2 Ia sută şi a
mijloacelor de transport cu 1,5 la sută.
reducerea consumurilor specifice de
cherestea cu 7,5 Ia sută, la oţel be­
ton cu 5 Ia sută, la ciment cu 6 Ia
sută, Ia cărămidă cu 3 Ia sută şi
alte măsuri f
— construirea unui bloc cu 24 a-
partamente din economii (în afara
angajamentului de 6.500.000 lei).
ÎNTREPRINDEREA r e g io n a ­
la DE ELECTRICITATE HU-
NEDOARA-DEVA
— 550.000 Iei economii Ia preţul de
cost prin: reducerea pierderilor de e-
nergle electrică în reţelele de trans­
port şi distribuţie, a consumului spe­
cific de combustibil şi a consumului
propriu tehnologic, reducerea duratei
.* Ea era păstrată int-o ramă cu
sticlă într-una din încăperile clubu­
lui feroviarilor şi de fiecare dată in
ziua comemorării morţii conducăto­
rului, muncitorii cei mai bătrini po­
vesteau tinerei generaţii despre data
şi împrejurările primirii acestei scri­
sori de la llici.
Apoi originalul scrisorii a fost
trimis la Moscova, iar copia... de
copie nu mai era nevoie — partici­
panţii şi martori acestui eveniment
ii ştiau aproape pe de rost textul
şi îl transmiteau din om in om.
Au trecut anii. Au trecut deceniile.
La staţie au rămas tot mai puţini
veterani, dar tinerii feroviari vorbeau
despre scrisoare cu aceeaşi mindrie:
nouă celor de la staţia Proletar- lui orăşenesc şi industrial, des- citori din Moscova şi iubitului Lenin potmolise undeva în drum, nu din
skaia ne-a mulţumit Vladimir llici pre faptul că Iu Moscova mun- din partea membrilor comunei de vina tovarăşilor din Proletarskaia,
in anul de grele încercări — 1921. citării îndură foamea muncind muncă şi a colectivului de munci­ să fie trimisă pe adresa comisaria­
Iată cum s-au petrecut lucrurile... la strung şi că numai prin încor­ tori al staţiei de cale ferată Pro­ tului Poporului pentru alimente şi ca
Feroviarii staţiei Proletarskaia, in darea tuturor forţelor li se pot asi­ letarskaia". Trei delegaţi din partea toate alimentele să fie predate mun­
marea lor majoritate săraci,' urrnind
sfatul comuniştilor-combatanţi au
creat în anul 1920 o comună agri­
colă in care au intrat 412 munci­
tori şi membrii familiilor lor.
Pe pămintul unui fost proprietar
de herghelie care a fugit, ei au
arat primele suie de desiatine pe ţc-
lina tare, bătătorită de cai şi au
insămînţat griu, orz, mei, au plan­
tat o mică grădină de zarzavat.
Mai mult nu puteau să facă: comu­
na dispunea de numai 8 perechi de
legión»'a
iz
il« ic lOarfi-i
Duminică 17 aprilie 1980
de reparaţii la agregatele energetice,
creşterea productivităţii muncii etc.
— 1.300.000 lei beneficii.
INDUSTRIA CERAMICĂ BARU
MARE
— 45.000 Iei economii Ia preţul de
cost prin: reducerea consumului spe­
cific de materie primă cu 2 la sută. a
consumului de combustibil convenţional
cu 1 la sură şl alte m ăsuri:
— reducerea rebutului cu 0 , 1 la sută
faţă de admis.
ATELIERELE C.F.R.
SIMERIA
— 600.000 lei economii la preţul de
cost prin: economisirea de metale,
1 0 0 m.c. cherestea răşinoase, 2 . 0 0 0
kg. vopsea de ulei, 50,00 kg. ban­
daje de vagoane, reducerea persona­
lului auxiliar şl micşorarea adausu­
rilor de prelucrare şi alte m ăsuri;
— îmbunătăţirea Indicelui de utiliza­
re a maşinilor-unelte cu 15 la su tă :
UZINELE METALURGICE
CUGIR
— 4.500.000 lei economii la preţul
de cost prin : creşterea productivităţii
muncii cu 1 la sută, reducerea consu­
murilor specifice de materiale, reduce­
rea cheltuielilor de regie cu t la sută,
turnarea unor repere prin metoda tur­
nării de precizie etc.
— producerea peste plan a 4.000
bucăţi maşini de cusut;
— 2.500.000 lei beneficii.
~k
Angajamentele colectivelor de mun­
ca de la aceste unităţi, luate în cin­
stea celui de-al 111-lea Congres al
P.M.R. sînt o expresie vie a recunoş­
tinţei pe care oamenii muncii o poar­
tă partidului pentru dragostea şi pri­
ceperea cu care-i călăuzeşte pe dru­
mul făuririi unei vieţi noi şi ferici­
te, o expresie a dorinţei lor de a în-
tîmpina acest măreţ eveniment cu .cele
mai frumoase realizări.
----------------------- ----------------------------------
boi bătrini, 6 cai şi 2 cămile. Lipsea
şi inventarul agricol. Şi totuşi mun­
ca însufleţită a comunarzilor a per­
mis să se siringă o recoltă foarte
bună pentru posibilităţile de atunci.
Era prima recoltă a perioadei de
pace.
In acele zile, cînd recolta adu­
nată era împărţită printre comunarzi,
cineva dintre conducătorii comunei
a citit o cuvintare a lui Lenin, in
care llici vorbea despre sacrificiile soţită de urale
nemaiauzite pe ca­
re le făcea in a- Amintiri
cei ani partea cea despre LENIN
mai înaintată, cea
mai conştientă
a proletariatu­
gura muncitorilor doi fanţi de pline
pe zi.
Comuniştii au povestii despre a-
ceastă cuvintare membrilor comunei.
Şi atunci oamenii, singuri, din pro­
pria lor voinţă au dorit din toată
inima să împartă cu cei din Mos­
cova lot ce aveau. Dar şi rezerve­
le lor erau foarte sărace şi atunci ei
au hotărît să meargă la Lacurile să­
rate, să adune cil se poate mai multă
sare, o parte să o schimbe pe pline in
staniţele mai îndepărtate, iar altă
PIOLET/U?7 D/A7 TOATE 7AE/EE, UNIŢI-Va
Primele rezultate
Realizările
Iurn a I işti lor şi
oieSarilor
In zilele de 13 şi 14 aprilie, furna-
liştii şi oţelarii Combinatului siderur­
gic din Hunedoara, au obţinut suc­
cese însemnate în întrecerea socialistă
în cinstea celui de-al IlI-lea Congres
al P.M.R. Astfel, în aceste zile, prin
reducerea consumurilor specifice de
cocs, energie, materiale, furnaliştii
secţiei I-a furnale au redus preţul de
cost al tonei de fontă cu 8 6 , 8 lei în
ziua de 13 aprilie şi cu 66,84 lei în
ziua de 14 aprilie. In aceleaşi zile,
furnaliştii de la secţia Il-a furnale au
ieftinit costul tonei de fontă cu 65
şi, respectiv, 70 lei.
Rezultate frumoase au obţinut şi
oţelarii de Ia oţelăria Martin nr. 2.
In ziua de 13 aprilie, ei au redus cos­
tul tonei de oţel cu 15,6 lei, iar în
ziua de 14 aprilie cu 54,22 Iei.
După două zile
Colectivul de muncitori, ingineri şi
tehnicieni de la Termocentrala Paro-
şeni, împreună cu alte 18 întreprinderi
fruntaşe din ţară, au chemat la în­
trecere socialistă în cinstea celui de-al
IlI-lea Congres al partidului toate co­
lectivele de muncă din ţară. Cu a-
cest prilej colectivul Termocentralei
Paroşeni s-a angajat să realizeze în
acest an 1.700.000 lei economii la pre­
ţul de cost şi 1.700.000 lei beneficii.
Primele două zile după lansarea che­
mării au fost încheiate cu succese
deosebite. Astfel, s-a economisit com­
bustibil convenţional în valoare de
14.000 lei, iar la consumul propriu
tehnologic s-au economisit 56.000
kwh.
De asemenea, în această perioadă
s-a executat prima spălare a răci-
forilor generatorilor cu generatorii în
mers. Ga urmare, au fost livrate sis­
temului naţional, peste 1 0 0 . 0 0 0 kwh,
energie electrică în plus.
OOC OQC e»o?
Brigada condusă
de Alexandru Ky-
raly de Ia grupul
nr. 2 construcţii
I.C.S.H. lucrează
„M o tu !“pe şantierul oţelă-
meşteşugăreştiriei Afartin. noi. In
cinstea zilei de
l Alai, brigada
îşi depăşeşte cu re­
gularitate norma
de producţie.
IN CLIŞEU:
Cîţiva dintre mem­
brii brigăzii con­
dusă de Alexandru
Kyraly.
parte să o trimită la Moscova îm­
preună cu plinea.
Toată vara şi toamna, la Lacurile
sărate, situate in jurul staţiei Pro­
letarskaia, a clocotit munca. In fie­
care zi liberă se organizau „subot-
nice" la care participau toţi fero­
viarii care nu erau de servici, pre­
cum şi soţiile şi copiii lor.
In ajunul celei de-a treia aniver­
sări a Revoluţiei din Octombrie, în­
puternice de la pe­
ronul gării a por­
nit prima garnitu­
ră de tren. Pe u-
nul din vagoanele
de marfă era scris:
„Dragilor mun­
comunei au însoţit darurile ducînd tot­
odată cu ei o scrisoare detailată despre
treburile comunei, adresată lui Lenin.
Delegaţii s-au-întors repede şi au
raportat¦că llici, ocupat cu treburi
importante, nu i-a putut primi, dar că
documentele au fost predate desti­
natarului. Cei din Proletarskaia aş­
teptau cu nerăbdare răspunsul din
Moscova.
Şi iată că la 26 ianuarie sirenele
locomotivelor au început să sune.
Toţi cunoşteau acest semnal conven-
4 pagini 20 bani
k Mîmpinarea celei
de-a 90-a aniversări
a naşterii fui V. I. Lenin
Expoziţii
| Peste 70 de tineri cm luat
f parte la deschiderea festivă a
f expoziţiei „Din viaţa şi lupta
ţ lui V. I. Lenin", deschisă in sa-
f la Casei raionale de cultură din
| Haţeg in seara zilei de 14 a-
prilie. La deschidere, tovarăşul
Nicolae Nandrea, prim-secretar
al Comitetului raional U.T.M.
a prezentat conferinţa: „Viaţa
şi activitatea marelui ginditor
al omenirii, V. I. Lenin",
Incepind din această săptămi-
nă, oamenii muncii din oraşul
J Alba Iulia pot să vizioneze ex-
ţ poziţiile „Viaţa şi activitatea lui
ţ V. 1. Lenin", deschise din ini-
| ţiativa cabinetului de partid, in
| sălile casei raionale de cultură
Î şi ale bibliotecii centrale raio­
nale.
Serate
literar-artistice
Tot in Alba Iulia, colectivul
| de conducere al bibliotecii cen-
. trale raionale, in colaborare cu
* cele mai importante şcoli din
oraş, a organizat pină în pre-
Î zent in fiecare din ultimele 4
săptămini, slmbăta, cite o serată
i literar-artistică, ¦ închinată lui
t V. I. Lenin, pentru şcolarii din
| oraş. Cu acest prilej s-au făcut
» citiri artistice din o serie de
ţ opere beletristice inspirate din
$ măreaţa activitate a lui Lenin.
La ultima manifestare de acest
fel s-au citit între altele, frag­
mente din scrierile „Copilăria
Iul Lenin", „Amintiri despre Le­
nin" şi „La muzeul V. I. Le­
nin". r•
Aceeaşi temă va constitui şi
obiectul seratei titerar-artistice
organizate de acelaşi colectiv,
duminică 17 aprilie, in sala de
lectură a bibliotecii.
^•«.*.«.4 .4 ,4 .«.
Cetăţeanul In unităţile
In ultimul timp, reţeaua uni­
tăţilor cooperaţiei meşteşugăreşti
din raionul Brad s-a dezvoltat
in mod simţitor. In majoritatea
acestor unităţi oamenii muncii
sînt deserviţi în mod conştiin­
cios. Astfel, secţiile de croitorie,
pentru femei cafeg. I-a, încăl­
ţăminte de comandă, centrul de
croitorie nr. ! pentru bărbaţi si
femei categ. I-a, secţia lenjerie
ţiotial şi au pornit în grabă spre clă­
direa şcolii feroviare, unde in sala
mare se adunau de obicei comu­
narzii pentru a-şi rezolva treburile
lor. In acea zi era un viscol puter­
nic, virilul te dobora din picioare,
totuşi nimeni — nici tineri, nici bă- )
trini — nu a rămas acasă.
„Muncitorilor, maiştrilor, funcţio­
narilor şi membrilor celulei de partid /
de la staţia Proletarskaia" — au
răsunat deasupra mulţimii primele cu­
vinte ale scrisorii. Lenin scria că a
primit factura pentru mărfurile tri­
mise — 2.002 puduri de griu, 1.869
puduri şi 29 de funţi de orz şi 35
puduri de făină — şi că a dat dis­
poziţie ca încărcătura care se îm­
citorilor oraşului Moscova.
„M-a bucurat — se spunea in con­
tinuare în scrisoare, că veţi reuşi
să cultivaţi în acest an 2.200 de de­
siatine de pămint şi 25 desiatine de
grădină".
„Trebuie să vă îngrijiţi — scria
mai departe Lenin — să organizaţi
just agricultura după cum învaţă
ştiinţa agronomică, in care scop vă
(Continuare în pag. 3-a)
Pe şantierul de
construcţii nr. 3
din Gălan se lu­
crează intens. Prin­
tre echipele cu cele
mai bune rezulta­
te se numără şi
cea condusă de Ni­
colae Enache. A-
ceastă echipă îşi
depăşeşte norma
în medie cu 35-40
la sută, dînd şi
lucrări de bună ca­
litate.
IN CLIŞEU:
Echipa de instala-
tori-sanitari condu­
să de Nicolae E-
nache discutînd
j despre noile anga­
» jamente în cinstea
j celui de-al 1 1 1 -lea
Congres al P.M.R.
& yiw.
Adunări festive
Ieri, în oraşul Haţeg a avut
loc o adunare festivă. Închinată
celei de-a 90-a aniversări a
naşterii lui V. I. Lenin. Despre
viaţa şl activitatea marelui
conducător al proletariatului a
vorbit tovarăşul Teodor Mure-
şan, prim-secretar al Comite­
tului raional de partid1 Haţeg.
Asemenea adunări,* au avut
loc în toate întreprinderile şi
instituţiile din oraşul Haţeg,
precum şi în comunele Pui, Ba-
ru Mare, Demsuş şi altele.
Cu planul pe campanie
depăşit
Folosind întreaga capacitate
de lucru a tractoarelor, briga­
da I-a de mecanizatori de la
S.M.T. Dobra — care lucrea­
ză pe tarlalele gospodăriilor a-
gricole colective „Dr. Petru
Groza“ din Sîntuhalm şi „Pe-
tofi Şandor“ din Deva, a rea­
lizat ieri planul de hantri pre­
văzuţi pentru campania de pri­
măvară în proporţie d'e 102 la
sută. In acelaşi timp, membrii
brigăzii au realizat economii la
carburanţi şi piese în valoare
de 3.400 lei.
Cele mai frumoase realizări
le-au obţinut tractoriştii Emil
-m-
cooperativei
din Brad
şi alte unităţi din oraşul Brad
execută lucrări de bună calitate.
Există însă şi secţii despre care
se pot spune mai puţine cuvin­
te de laudă.
Din cauza vitezei ?
Atelierul de reparat încălţă­
minte este mult solicitat de că­
tre oamenii muncii din Brad.
Aici se repară încălţăminte pen­
tru temei, bărbaţi şi copii. Mulţi
dintre cetăţenii veniţi aici sînt
însă nemulţumiţi de modul de
deservire. Iată un exemplu : Ma
na C.împeanu a adus la repara­
ţie o pereche de pantofi. După
zece zile, pantofii erau gata, dar
reparaţia a fost superficial exe­
cutată. Sezisat de acest lucru,
responsabilul atelierului, Adarn
Junea, a recunoscut proasta ca­
litate a reparaţiei.
— Se mai întîmplă — a mo­
tivat responsabilul. Şi asta din
cauza „vitezei“.
Şi fiindcă aşa s-a exprimat
responsabilul, ne-am interesat
de viteza cu care se lucrează
în acest atelier. A reieşit că sec­
ţia de reparat încălţăminte nu-şi
îndeplineşte planul de multă
vreme. Aceasta se datoreste în
(Continuare în pag. 3-a)
• Experienţa pozitivă m
creşterea animalelor — bun
al tuturor.
(pag. 2 -a)
• Aniversarea istoricei Con­
ferinţe de la Bandung.
(pag. 3-a)
0 Vizita lui Ciu En-lai în
Birmania.
(pag. 4-a)
• Săptămîna internaţională.
pag. 4-a)
—3KSSS-
Stan, Dumitru Cucu şi Ioan
Rişcuţa, care şi- au realizat pla­ nul Alba, au muncit intens pen­
nul de hantri în proporţie de
134-149 la sută.
Cu 45 la sută şi-a depăşit
planul şi tractoristul Emil Vesa
din brigada a IV-a. Pe staţiu­
ne, cea mai mare depăşire a
planului, (83 la sută) a fost în­
registrată de tractoristul Du­
mitru Vasiu din brigada a
VI-a.
La telefon Călanuî
Tovarăşul Adolf Druker, di­
rectorul uzinei „Vicioria“-Călan,
ne-a comunicat telefonic că ieri
dimineaţă, la ora 6, furnaliştii
uzinei au elaborat cea de-a
1.000-a tonă fontă peste plan.
Astfel, angajamentul luat în
cinstea zilei de 1 Mai a fost
îndeplinit cu 15 zile înainte de
termen.
In întrecerea care se desfă­
şoară pentru sporirea pro­
ducţiei de fontă, s-au eviden­
ţiat în mod deosebit tovarăşii
Ioan Blaj, Ionaşcu Munteanu,
Eronim Foray, Nicolae Piliy şi
alţii.
întreceri 3a tir
Fe poligonul din Petroşani a
început ieri o importantă com­
petiţie sportivă : „Cupa regiu­
nii Hunedoara la tir cu arcul“. O cu, inspector la controlul de
La această competiţie organi­
zată de consiliul U.C.F.S. re­
gional Hunedoara, participă
trăgătorii cu arcul din asocia­
ţiile sportive din regiune.
întrecerile de tir cu arcul g nu-i de glumit“.Spectacolul va o
continuă şi astăzi.
Premieră festivă
In seara zilei de 14 aprilie 1 bal din cadrul campionatului ca-
a. c. în sala cinematografului
„Popular" din Haţeg a avut loc
premiera festivă a filmului ro-
mînesc „Secretuf citrului“. In
faţa unui numeros public, tov.
Aristică Spătaru, directorul Ca­
sei raionale de cultură, a vorbit
despre tema şi realizatorii aces­
tei noi producţii a studioului . t Mai“ prin corespondenţă, in-
cinematografic Bucureşti.
-est?. 1 OOOOOOO0 0 0 0 <0 L 0 0 0 0 0 0 <v
a -;
Candidatul de
partid Ioan Criş-
tiu este unul din­
tre cei mai buni
strungari de la A-
telierele centrale
Crişcior. El se 0-
cupă îndeaproape
¦de calificarea ce­
lor mai tineri in
meserie şi este în
acelaşi tim p un e-
xemplu demn de
urmat. Lucrind cu
hărnicie şi pricepe­
re, el îşi depăşeşte
zilnic norma cu
20-23 la sută, exe-
cutind totodată lu­
crări de cea mai
bună calitate.
Insâmîntează
porumbul
Colectiviştii din Cistei, raio­
tru a termina la timp însămîn-
ţăiile de primăvară din epoca
I a. In ziua de 1 0 aprilie ei au
Irecut la însămihţatul culturilor
din epoca Il-a. Motilizînd toate
atelajele de dare dispune gos­
podăria, în numai două zile har­
nicii colectivişti din Cistei au
insămînţat o suprafaţă de 70
ha. cu poiumb. Odată cu termi­
narea însamînţărilor din epoca
I-a, colectiviştii au terminat şi
altoirea a 750.000 bucăţi viţă
de vie.
S-au evidenţiat la aceste lu­
crări colectiviştii Dumitru Mar-
cu, Nicolae Avram, lonuţ Com-
şa, Donmi ca • Giucgm, Maria
Bota şi alţii.
SIMION SIRBU
brigadier de cîmp la G.A.C.
Cistei
Ifed le m e r g e m
s s tâ z i ? jrL
ţ .. y o0 0 0 0 0
!OOOO
o Biblioteca regională în co- g
laborare cu Casa pionierilor din <>
Deva, organizează' azi la ora 9
în sala cinematografului, „Fi-
limon Sîrbu“ din loc/alitate, un
concurs ghicitoare pe tema „Po- §
veşti şi basme“. Participă ele-
vii claselor a lil-a de la şco- $
Iile din oraş. ţ 'x
Cei mai buni concurenţi vor o
fi premiaţi. ,/ &
o Cooperatorii ¦ din oraşul ^
Brad pot asista azi, !a orele g
9, în sala Casei raionale de
cultură, la o interesantă acţiune
5 cu cartea. Tov. Marius Băles-
X stat va prezeţnta cartea „Cauza
(V noastră“ de Volcov. 1 /"
O o Colectivul Teatrului de stat g
O de estradă din Deva .<prezintă O
g azi în sala clubului, minier din ^
g Vulcan comedia „Cu dragostea v
O fi prezentat la orele 18 şi 20. X
; o Amatorii sportului cu ba- g
O Ionul rotund din Lupeni şi din
g împrejurimi pot urmări pe sta-
x dionul Minerul, cu începere de
0 la orele 16,30, întilnirea de fot-
0 tegoriei A, dintre echipele Mine-
0 rul Lupeni şi 6 .C.A. a
q La Deva, echipa Minerul din 5
g localitate va întîlni într-un meci ^
0 amical echipa de fotbal a cefe- <y
riştilor din Soneria, 5
o Pe poligonul din Petroşani
se desfăşoară azi întrecerile de
tir cu arma în cadrul „Cupei
I terregiuni. I