Page 57 - 1960-04
P. 57
Pag. 2 DRD AW I. Uncí AUSMULUt Nr 1653
C ro ş te re a in d icilo i» áe u tiliza r© La Şcoala profesională întrecerea dintre gospodăriile agricole colective
— pB*@®©&!!pai*ea o o m u n i ş t i l o p Gurabarza
d e la a g lo m e r a t e i Experienţa pozitivă în creşterea
Pe lingă întreprinderea minieră ¦Barza funcţionează o şcoală profe anim alelor — fcsin al tsstnror
Organizaţia de partid *de la la fluxul retur, tobe amestec ră
fabrica de aglomerare a mine cire şi banda 20, se cîştigă 43 sională, unde 396 elevi, din diferite jiărţi ale regiunii, învaţă numeroase In acest an, colectiviştii din Atenţie deosebifă acordăm şi an vom organiza păşunatul pe
reurilor din C. S. Hunedoara, de minute zilnic, timp în care meserii. Cîlnic au lansat o chemare la hrănirii raţionale a animalelor. tarlale, dîndu-le astfel posibili
fiind preocupată de găsirea de se pot produce anual cu 9.240 întrecere pentru dezvoltarea sec Raţia lor zilnică este stabilită tatea să consume în întregime
noi căi şi posibilităţi de creş tone aglomerat fieros mai mult Dăm mai jos citeva aspecte din munca şi preocupările acestor elevi, torului zootehnic în gospodăriile in funcţie de greutatea corpo iarba, iar păşunea să şe refacă.
tere a indicilor de utilizare a decît angajamentul de a da rală şi de producţia ele lapte. In Deşi păşunea este suficientă ca
maşinilor de aglomerare prin 15.000 tone aglomerat peste pian PI agricole colective. Printre alte raţia vacilor cu o producţie zil suprafaţă pentru cele 80 vaci şi
mai buna folosire a timpului de pe care şi l-a luat colectivul a- le, ei s-au angajat să obţină o nică de peste 1 0 litri lapte, in juninci, totuşi noi o complectăm
lucru, a dezbătut această pro glomeratorului. Elevii anului 11 F producţie de lapte de peste 2.500 tră 1 0 kg. fîn de calitate bună, cu conveier verde compus din
blemă intr-o adunare generală la o oră de ma iitri pe cap de'vacă furajată. 25 kg. nutreţ-siloz şi 2 kg., con lucerna, ovăz şi porumb masă
deschisă. In scopul înfăptuirii măsurilor tematică. Profeso centrate. Vacide cu o producţie verde, pe care îl administrăm Ia
elaborate, pe baza recomandă rul George Tecu- Colectiviştii care au răspuns zilnică de lapte de peste 15 li iesle. In afară de păşune şi ccu-
în cadrul dezbaterilor ce au rii secretarului organizaţiei de lescu îndrumă la chemarea celor din Cîlnic sînt tri, primesc în raţie 1 0 kg. veier, în hrana animalelor admi
avut loc. comuniştii şi cei fără bază Gheorghe Dîrlea şi a in atenţie pe rîud pe preocupaţi să cunoască me fîn, 40 kg. nutreţ însiiozat şi nistrăm şi concentrate'! Atenţie
de partid, au făcut numeroase ginerilor Aurel Surdu şi loan fiecare elev. todele pe care le aplică 3,250 kg. concentrate. deosebită acordăm trecerii ani
propuneri. Cu acest prilej s-a Popovici, s-a elaborat şi un colectiviştii din Cîlnic la între malelor de la perioada de sta-
constituit un colectiy cuprinzînd regulament de folosire' şi ex ţinerea animalelor. De aceea, Dar nu numai hrănirea con bulaţie, la păşune. Pentru a nu
muncitori fruntaşi, ingineri, teh ploatare a agregatelor. Acest ei au adresat redacţiei ziarului se îmbolnăvi, obişnuim animale
nicieni, inovatori, care pe baza nostru unele .întrebări referitoa tribuie la obţinerea unei produc- le cu păşunea treptat. Această
propunerilor făcute, a primit sar regulament prevede printre al re la organizarea muncii în sec trecere se, face mai uşor, deoa
cina să elaboreze un plan con tele : predarea schimbului în torul zootehnic,'întrebări la care Colectiviştii din Cîlnic rece vacile au consumat îrt tim
cret de măsuri tehnico-organiza- să răspundă colectivişti din pul iernii porumb-siloz.. Iată; de
torice. mers fără defecte mecanice sau Cîlnic. , ¦ răspund la întrebările ce îiv acest an vom cultiva ca
porumb-siloz 23 ha. de pe care
Acest colectiv, sub îndruma tehnologice, urmărirea vitezei de tată întrebările şi răspunsuri unor membri ai altor vom obţine cel puţin 50.000 kg.
rea organizaţiei de partid şi cu la hectar.
sprijinul conducerii administra aglomerare şi respectarea reţe le. gospodării colective
tive. a comitetului de secţie şt STEL1AN ANDREŞEL, preşei
a comitetului U.T.A4., a elabo tei de dozare a şarjei, folosirea ÎOAN GÎRJOB, brigadier zo HIIIIII! dintele Ci.A.G. „Viaţă Nouă“ din
rat un plan de măsuri tehnico- Sîntandrei întreabă :
organizatorice corespunzător, raţională a timpului de lucru şl otehnic la G.A.C. „Drumul lui ţii mari de lapte ci şi felul cum
privind folosirea mai raţională l.enin“ din Geoagiu întreabă: sînt mulse vacile. Un muls ra — Cum se ţine evidenţa zoo
a timpului de lucru şi utilizarea a întregii capacităţi de produc ţional măreşte producţia de lap tehnică în G.A.C. din Cîlnic ?
mai bună a capacităţii de pro — in domeniul creşterii ani te, procentul de grăsime, previ
ducţie a maşinilor. Din plan re ţie a maşinilor. malelor avem o experienţă des ne şi îmbolnăvirea ugerului. Pen La această întrebare răspunde
iese că prin reducerea staţionă Prin măsurile luate de către tui de bogată. Cu toate acestea, tru a obţine o producţie de lapte tot tov. Krainpultz loan.
rilor la ambele maşini de a- noi nu am reuşit să obţinem o ridicată, vacile trebuie să fie o-
glomerare, înlocuirea pieselor organizaţia de partid pentru bişnuite cu .mulgătorii. In timpul Evidenţa zootehnică determină
defecte la agregatele din circu sporirea indicilor de utilizare a producţie de lapte care să de mulsului, trebuie evitate zgomo în mare măsură obţinerea unei
itul comun, reducerea timpului maşinilor de aglomerare, colec păşească 2 . 0 0 0 litri. întrucît în tele care sperie, animalul, iar producţii mari de lapte.
de schimbare a pieselor defecte anul acesta sectorul zootehnic mulgerea să se facă întotdeauna
tivul acestei fabrici îşi aduce o ai gospodăriei noastre se va dez ia ore fixe. Noi respectăm în Inventarierea animalelor cît şi
/^ W V W W i volta, am dori să cunoaştem tocmai atît orele cînd trebuie fă mişcarea lor prin trecerea din
contribuţie tot mai însemnată la cum sînt hrănite şi întreţinute cut mulsul cît şi celelalte lucrări grupe interioare la grupe supe
La cercuî de citit creşterea producţiei de aglome vacile de lapte la G.A.C. Cîlnic stabilite în program. Toate a- rioare, prin fătări, cumpărări,
pentru a se obţine 2.500 iitri, de eeste măsuri, îmbinate cu îngri- schimb sau vînzări sînt ţinute
Gospodinele din cartierul C.F.R.. rat fieros, vine în sprijinul fur- la fiecare ? jirea corporală a animalelor şi cu ajutorul registrului de inven
al oraşului Petroşani se intilnesc a adăpostului, adăparea şi miş- tar şi registrului de mişcare. E-
adesea in casa iov. Haidu Elena naiiştiior pentru ca aceştia să USKAT SIMION, îngrijitor- carea în aer liber, au contribuit videnţa montei şi fătări lor care
care, ajutată de iov. Docaru Ele- mulgător fruntaş la G.A.C. Cîl la obţinerea unei producţii mari ne ajută mult la stabilirea pre-
na şi Vălureanu Victoria, conduce poată produce fontă mai multă nic, răspunde: de lapte, Anul acesta noi apli cisâ a fâtărilor şi a perioadei de
biblioteca de casă şi cercul de ci căm şi mai judicios aceste re-
tit. Zilele trecute, 25 de femei au şi de mai bună calitate. — Sînt bucitroş să împărtă guli de îngrijire şi hrănire şi înţărcare, este ţinută într-un re
urmărit cu atenţie lectura unui ma şesc şi altora metodele pe care drept rezultat, vacile noastre dau gistru special. Evidenţa tinere
terial din revista „Flacăra" ce V. PANICA ie folosesc pentru sporirea pro zilnic 15—18 şi chiar 25 litri tului cît şi evidenţa creşterii în
trata despre viaţa şi lupta comu ducţiei de lapte. Lucrez la fer lapte. greutate a tineretului şi consu
nistelor Susaiia Pirvulescu şiO lga Ciopeia, Siinpetru şi Baloiiii'r, au C © ma de vaci a gospodăriei ca în- mul de lapte şîu"î ţinute îri re
Bancic. grijitor-mulgător de la începu LASG MACRA BENŢUCA, gistre separate. Evidenta sporu
oarlicipat peste 3.000 de spec- / In cadrul şcolii tul anului trecut. Din primele brigadier zootehnic la G.A.C.-din lui de greutate ne ajută să cu
In discuţiile ce ăli. urmat,.', fe există un post ufe- zile, mi-am dat silinţa să aplic Silvaşul Superior, întreabă : noaştem eficacitatea ănum:l;u-
meile au adresat cuvinte de' caldă taiori. $ mist de control al în practică tot ce am învăţat la furaje şi să dirijăm hrănirea in
mulţumire partidului, care le-a creai cărui activitate este cursurile agrozootehnice privind — Deşi gospodăria agricolă scopul pentru care creştem t i
lor şi tuturor oamenilor muncii Din repertoriu au făcui parte ş mult apreciată. In hrăni rea şi întreţinerea vacilor colectivă „ 8 Martie“ din Silva- neretul.
din patria noastră un trai fericit, clişeul alăturat, o de lapte. Drept urmare, am reu şul Superior a fost constituită
luindu-şi in acelaşi timp angaja piesele : „încercarea", „îndoiala", 2 parte din colecti şit să realizez 2.700 litri lapte abia anul trecut, noi am reuşit In ceea ce priveşte evidenţa
mentul de a munci cu mai muli vul de redactare, în de fiecare vacă. Avem însă ¦şi totuşi să avem un sector zoo producţiei de lapte şi a procen
elan pentru îngrijirea zonelor verzi, „Fata tatii cea frumoasă" şi alte- ) timpul lucrului. vaci ca „Buna“ care a dat a- tehnic dezvoltat. Acum, fiindcă tului de grăsime, aceasta este
curăţenia străzilor şi colectarea de nul trecut 5.130 litri lapte, iar vacile urmează să treacă la pă
jier vechi. le. S-au remarcat în interpretam ţ altele care au dat cîte 4.500 litri şune, am dori să cunoaştem cum ţinută cu regularitate pe ca,»
lapte. este organizat păşunatul vacilor de vacă. zilnic şi lunar. în re
MARIA DUMITRESGU artiştii amatori Gabriela Caradini } de lapte şi al tineretului bovin gistrul evidenţei producţiei. A-
corespondentă Pentru a realiza producţii la G.A.C. din Cîlnic ? cum lucrăm ca să punem la
şi Gheorghe Buzgar. Cuvinte elo- \ mari, noi acordăm atenţie deo
Bilanţ ai activităţii sebită atît hrănirii cît şi între KRAMPUî TZ ÎOAN, preşe punct şi repistrul geneair'Mc.
culturale gioase s-au spus şi despre brigada ţinerii vacilor. Cu 50—60 zile dintele G.A.C. din Cîlnic, răs care ne va ajuta la selecţiona ea
înainte de tătare, întăream va punde : junincilor de. prăsilă.
Căminul cultural „23 August" din artistică de agitaţie, ca şi despre ,- cile, rcdijcînd, numărul mulsori-
Sintămăria Orlea, al cărui direc for şi reducînd totodată canti —Rezultatele bune obţinute de Jngrijitorii-mulgători sînt re
tor este iov. Dumitru Pătrăşcoiu, a echipa de dansuri, soliştii vocali 4 tatea de concentrate şi porumb- noi se datoresc şi faptului că tribuiţi în funcţie de producţia
oferit locuitorilor acestui sat, in siloz din raţia zilnică. vacile noastre sînt îngrijite şi de lapte calculată la procentul
primul trimestru al anului curent, si recilatori. < hrănite bine, atît iarna cît şi de grăsime de 3,5, de sporul de
vara. Pentru vacile de lapte -noi greutate realizat de tineret si
Publicul spectator din satele Sar- < asigurăm păşuni de calitatea I-a, în -generai după toate criteriile
aproape de grajd. Pentru tine recomandate de normativ. Anul
mizegetusa, Livadna, Bretea Strei, '. retul bovin organizăm tabere de trecut, îngrijitorii noştri au lu
vară la păşuni mai îndepărtate. crat pe grupe. In acest an, ci
Băieşii şi altele care vor primi pe Pînă în acest an am practicat lucrează individual şi retribuţia
un păşunat nu tocmai raţional, medie lunară atinge 60 zile-
artiştii din Sintămăria Orlea, muncă. In plus, ei mai primesc
deoarece lăsam animalele să 35 la sută din valoarea depă
vor putea în curind să apre- , şirii producţiei.
pască pe toată păşunea. In acest
cieze nivelul artistic al formaţiilor -s^as- Aceasta este în mare organi
zarea muncii în sectorul zooteh
artistice amintite. ) CÂRTyI IMITE Pionierii plantează pomi nic al gospodăriei noastre.
VASILE COGHEOI HAI BEN1UC: Poezii „Biblioteca
pentru toţi“ nr. 13) Cu o prefaţă
corespondent de Savin Bratu.
348 pag. — 5 Ici.
Excursie In zilele de 1 şi 1 2 aprilie . 2 1 0 ore de muncă voluntară.
"'IDIU DRIMBA: O.vidiu („Oameni
Pionierii şcolii de 7 ani nr. 1 de seamă“) 32G_f_ 16 pag. cu ilus a.c., pionierii şi elevii de la Mulţi dintre ei au trecut şi una
din Sebeş au organizat nu de traţii şi 1 hartă în afara textului
mult o excursie. Cu acest prilej ei — 9,10 lei, cartonat î2,80 lei. şcoala de 7 ani din Săla.şu Su din normele prevăzute de regu
şi-au Îmbogăţit cunoştinţele prac
tice. In excursie, cei 100 de elevi, ii ELV1N: Cehov. Cuvînt înainte de perior, raionul Haţeg, au între lamentul pentru acordarea dis
insoliţi de cadrele didactice, au vi Tamara Gane. („Oameni de sea
zitai minele de sare din Ocna Mu mă“ ). prins o acţiune voluntară. In tincţiilor pioniereşti. Printre a-
reş, fabrica de sticlă din Turda, 318 pag. _p8 pag. cu ilustraţii în
fabrica de încălţăminte „Idnos afara textului — 7,65 lei; carto cele două zile ei au plantat pe ceştia putem aminti pionierii
Herbăk" din Cluj, grădina boia-
marginea drumului ce duce de Ştefan Coroiescu, Suzana Gîn-
(a Sâlaşu Superior la Haţeg, un dreş, Victor Coroiescu, loan Ar
număr de 350 pomi fructiferi. mean Aneta Pocanschi si alţii.
Cu această ocazie, pionierii şi ANDREI NASTASE
elevii au efectuat un număr de corespondent
Oifrrreejh-rrţvfşvTi v-TTTKF?zqa VUmBWmafB3XmmmmSaBmm5XSmimaSSWIBaBBBmi
o bogată activitate culturală. Se nică şi altele. nat 11,40 Iei.
rile literare, şezălorile, programele Pretutindeni, elevii' au fost pri V’NIGIU GAFIŢA: Şoaptele pămîn- V .-AaA DOUÁ VIZITE
artistice, precum şi interesantele miţi cu multă dragoste de către iului („Patria noastră“).
conferinţe educative, au strins de muncitori, care le-au explicat pro 176 pag. — 5,90 Iei; cartonat
multe ori în sala căminului cultu cesul tehnologic. Astfel, elevii au 9,25 ţei.
ral pe majoritatea ţăranilor mun putut verifica în practică cunoştin f'. H INCU: Kogăltiiceanu („Oameni ) a i'zsic ea., m i n e r u l e d i n V a l e a tr.ucţia grajdului. N -a p u tu t să ai lum ină electrică în casă Iul ră m în e destu l loc gol. A-
citori. La spectacolele prezentate in ţele lor teoretice. de seamă“). ţ v - J i u l u i , f. u r n a l i s t u l e d i n C ă om ul să le facă p e to a te o d a şi să -ţi lipsească radioul. Şi cum, Teodor Lucaci m ai are
localitate şi in deplasările ce au 310 pag. - ) _ 8 pagini cu ilustraţii in tă. E în surat doar de trei ani cîte n-o să-şi m ai cum pere în m agazie vreo 5-6 saci de
avut toc in satele Bărăşti, Toteşti, GHEORGHE MUNTEANU ' afara textului — 8,60 le i; carto lă u , o ţe la ru le clin H u n e d o a ra şi de încropirea, gospodăriei M axim ilian S on oc! Are doar grîu. Porum bul l-a term in at.
corespondent
dacă te-a m invita să vizităm
vVVW w nat 12,40 lei. îm preu nă citeva sa te din r e sale s-a apucat num ai în p ri de unde. In colectivă cîştigă N u treţ pen tru vite, m ai de
-3S5&9- giunea noastră? T e-ai bucura, m ă v a r a lu i ’59. cît se p o a te de bine. N um ai loc.
sîn t sigur, aflîncl că via ţa ţă Şi casa tot gospodăreşte-î anul trecut, bunăoară, a pri S-a încum etat Teodor Lucaci
VEŞTI'MW SATELE REGIUNII ranului nostru m uncitor p o r îm p ă r ţită : un coridor, bucă m it p e n tr u z ile le -m u n c ă , 1.510 acum ciţiva ani să-şi facă ca
nit pe drum ul unor noi ros tărie, o căm ară pentru bucate leg. g r îu , 1.270 kg . p o r u m b să nouă, că cea veche stătea
Munca intensă Tot în acest interval de timp, Peţelca, raionul Alba, vor vinde turi, plin e de belşug şi ferici şi două cam ere spaţioase. P en b o abe, 162 kg. orz, 71 litri să se ăărîm e. N -ar fi vrut să
in acest an statului pe bază de re, s-a lum inat. Dar regiunea tru el, p e n tru fe m e ia lui şi ţu ic ă , 64 leg. z a h ă r , m u l t e a l fie m ai prejo s decît unii co
la 6. A. C. Vefel banca a depăşit planul de avan contract 77.835 kg. grîu, 47.622 noastră e m are, sem nele nou te p ro d u se şi 3.240 lei. lectivişti. Dar, fiin d singur, şi
suri pentru contractări'cu 20.125 kg. porumb, 5.891 kg. floarea- lu i au. î n f l o r i t p î n ă în c e l e m a i pentru Stelică — prea destu pentru că se jena să-şi che
soarelui, 11.963 kg. cartofi şi în depărtate cătune. Şi fiind ? m e vecinii în aju tor, în trei
Membrii gospodăriei agricole iei, efectuînd plăţi pentru produ 1.750 kg. fasole. Gu banii înca că a ce st nou îl în tîln im la o ri le. C h ia r şi p e n tr u cin ă v o r fi ani abia i-a ridicat p ereţii şi
colective „Unirea“ din satul Ve se contractate în valoare de saţi, întovărăşiţii din Peţelca ce pas, aş zice, să ne în drep m.ai m u lţi au s p a ţiu berechet. S i-acu m să in tră m la T eo i-a pu s acoperişul. M ai spre
lei, raionul Ilia. concomitent cu 1 2 0 . 0 0 0 lei. vor cumpăra unelte, maşini a- tăm spre un sat m ai apro dor Lucaci, to t din B re toam n a anului trecut, a izb u
grieole şi îngrăşăminte chimice. piat : Bretea M ureşanâ, bună Intr-o cam eră, unde ne-a tea M ureşanâ. Nim eni n-ar tit să term in e o cam eră. Atît.
însămînţările, au arat întreaga Creşterea numerică şi întări oară. S ă-i vizită m aici şi pe poftit, de toate : m asa, scau putea susţine că ţăranul m un Pe cealaltă, m ai tîrziu.
Ni CU TRAI STĂRI colectivişti şi pe ţăran ii cu nele. un bufet, patul, oglinda, citor cu gospodărie individua
suprafaţă care se va cultiva cu rea economică a acestei unităţi cbrcsponderli gospodărie individuală. Să p u iar m ai în tr-o parte şifonie lă, T eodor Lucaci n -a re du pă *
n em noul în fa ţa vechiului şi ce bea apă. D im potrivă. Are.
porumb şi au plantat meri pe o a făcut posibil ca într-o singură C o n s t r u i e s c un pod să lăsăm, fa p te le să v o rb ea s rul — aşa-i zic ei dulapului. In să nici că îi p riso sesc bu ca S ă com parăm cele văzute
că de la sine. tele nu se poate spune. De în casa lui Sonoc cu cele
suprafaţă de 1,50 ha. La planta ¦şedinţă de consiliu — 29 m ar In apropierea1 satelor-,Gînţ agp S ă-l d e s c h id e m : 7-8 rochii pe cele 5 ha. cîte are, strînge v ă zu te în casa lui Lucaci. s u
si Covragi din comuna Bretea Să in tră m m ai în tîi la un noi. taiorul, alte a ca retu ri de- şi el ceva, însă nici în tr-u n perioritatea m uncii în com un
rea pomilor, colectiviştii au e- tie a.c. — să se acorde mem Romînă, curge un pîrîu. Pe timp colectivist... La care din cei ale Lenuţel şi 4 costum e de- an pe m ăsura trebuinţelor. e evidentă.
ploios, el îşi revarsă apele şl 85 ? La M u n tea n u R om an , la ale lui M axim ilian. In cealal P ăm întul şi-l lucrează aşa
fectuat peste 1 . 2 0 0 ore de mun brilor împrumuturi în valoare losif G abor. la P etru A rd e tă parte, rufăria. Bineînţeles cum a apucat din bă- Am ilu stra t aici doar unul
stânjeneşte, astfel circulaţia. Po lean sau la M axim ilian Sonoc? că m im ai hainele de vară sînt trîni. Cu u n e ltele pe care le din m ilioanele de exem ple ca
că voluntară. Tot prin muncă de 11.500 lei. dul care există la’ ora actuală, în şifonier. Cele groase stau are. Se izbeşte om ul de m u l re dovedesc că singura cale
fiind construit de multă vreme -k de m u lt în ladă, la păstra re. te greutăţi. Nu reuşeşte în care aduce în casa ţăranului
voluntară, colectiviştii din Vo FELIC1A PETRESCM şi din lemn, se deteriorează j enuţa, soţia colectivistului totdeauna să facă lucrările m uncitor belşugul şi bunăsta
deseori. De aceea, locuitorii sa Vrei să ştii de u n de-s foile agricole la vrem e, deşi m u n rea. este calea gospodăriei co
lei au curăţit 5 ha. de păşune. corespondentă tului Gînţaga au hotărrt ca prin L i M axim ilian Sonoc, o f e de pe perete, covorul de pe ceşte cît doi. De ce ? P en tru lective.
muncă voluntară, să construias m eie tînără, subţirică, m ereu pat sau faţa de m asă frum os că ogoarele-i sîn t răzleţite,
In scopul dezvollării sectoru Prin mumca voluntară că un pod din beton. In acest veselă, ne prim eşte cu faţa brodată ? L e-a făcut Lenuţa. departe unul de altul. O ricît s-a r ¦k
lui zootehnic, membrii gospodă scop, ei au şi procurat peste sclipind de bucurie în casa H arnică fem eie. Nu lipseşte stră d u i să le lucreze aşa cum
300 kg. ciment,. şi pietrişul ne lor. E o casă nouă, una din cit îi va ra de la colectivă. Zi- scrie la carte, sin gur nu iz '¦7v i z i t a a l u a t s f i r ş i t . L a p l e -
riei colective de aici şi-au cum La chemarea organizaţiilor de cesar. tr e cele 13 c a s e noi ale c o le c le-m uncă face m ai cît bărba buteşte. y care, preşedinta gospo
părat recent încă 7 vaci şl partid din satele Nădăştia Su tiviştilor. Vezi cît de bine-i tu l ei. D ar şi M a x im ilia n o dăriei agricole colective din
150 oi. perioară şi Nădăştia Inferioară, Zilele '.acestea, lucrările de a ra n ja tă cu rtea ? Ici livadă, preţuieşte. Şi-a dorit fem eia Teodor Lucaci, seam ănă an B retea M ureşanâ a spus
raionul Hunedoara, un număr construcţie a podului au., şi în colo zarzavaturi, în grădiniţa pantofi decupaţi ? I-a cu m pă printre a ltele:
TRAIAN MOTRIUC de peste 40 ţărani' muncitori, în ceput. ¦ rat. A vru t ciorapi de perlón? de an pe păm în tu l ce-l are.
din faţa casei flori, m ai într-o Tot aşa. Că doar nici ea n-a doar citeva c u ltu ri: grîu, p o — Sînt convinsă că nu va
corespondent PETRE FARCAŞ IU zis nu, în ziua cină M axim i
p a rte cocinile p en tru cei doi lian şi-a cu m p ă ra t bicicletă. rum b, cartofi şi ceva' floarea- trece m ultă vrem e şi Teodor,
Activitatea tr-o singură zi, au plantat pe va veni alătu ri de noi. V ede
s-a îmbunătăţit marginea şoselei 300 pomi ’fruc grăsuni. In capătul curţii e Şi n-o să zică nu nici peste soarelui. P entru m ai m u lte doar cu ochii lui că în colec
tiferi. nici n -a r avea loc. T ocm ai de tiv ă e m a i bine.
locul r e ze rv a t p e n tr u cons,- puţin tim p, cînd o să cu m pe aceea, toam n a în ham barul
Banca cooperativă din Breteă Prin munca depusă s-aii evi ' * V. PITAN
Romînă. raionul Haţeg, era con denţiat mai ales Irlea Clara, re un aparat de radio. Păcat
siderată pî-nă nu de mult, ca. una Cretu Terezia şi Tifa Filipescu.
din unităţile de acest fel cu ac carol Btmivu
tivitate slabă. Măsurile luate în corespondent
ultimul timp însă i-au îmbunătă
ţit simţitor munca. De la înce Cît mai multe produse
putul anului şi pînă în prezent, contractate
bunăoară, au mai fost atraşi
încă 92 membri noi, iar fondul Pentru a-şi spori veniturile
social a Crescut cti 5.616 Iei. băneşti întovărăşiţii din comuna corespunderii A-Jy /v y 'W y 'W _ v/^./vyvv»,
