Page 58 - 1960-04

Nr. Î653
-sa
Su stepă, Sa Hautes
(Urmare din pag. l-a )
sfătuiesc să atrageţi în munca dv.
un agronom priceput".
Această scrisoare a }ost păstrată
mult timp la clubul feroviarilor de
la staţia Proletarskaia, despre ea
vorbeşte şi acum cu mindrie tinăra
generaţie a lucrătorilor staţiei.
Staţia Proletarskaia este şi in
prezent o staţie mică cum sînt sute
şi mii in Uniunea Sovietică. Şi to­
tuşi... şi aici in îndepărtata stepă,
pe malul riuleţului Maniei, ca şi
in orice alt colţ al Uniunii Sovietice, mai diferite mărfuri, incepind cu*
schimbările silit uimitoare.
In locul celor 2.200 desiaiine de
arături care l-au bucurat atita pe
Lemn, colhozurile şi sovhozurile din
raion insăminţează in prezent 132.000
ha. pe care le lucrează şi recoltează
cu ajutorul a 637 tractoare, 240
combine şi numeroase alte maşini
agricole.
In agricultura raionului, unde Le-
nin dorea să vadă măcar un agro­
nom priceput, lucrează in prezent 41)
agronomi, 50 zoolehnişti şi medici
veterinari. 30 felceri veterinari, pes­
te 2.000 de tractorişti, şoferi, com­
binări. electricieni şi alţi mecaniza­
tori.
Deasupra staţiei şi deasupra raio­
nului Proletarskaia trece linia de
Urmînd învăţătura lui Lenin
Stau citeodatâ şi mă gînaesc
la viaţa mea. Ce-ar fi fost ea
fără triumful ideilor lui Lenin?
Dacă n-ar fi fost el, rodul ge­
niului său scăpărător, ca să
lumineze drumurile ce au dus
pe o treime din glob la eli­
berarea omului de exploatare,
poate eu n-aş fi ajuns să pă­
trund tainele artei adevărate.
Numai datorită poporului eli­
berator, care ni l-a dat pe Le­
nin, eu, un fost muncitor ce­
ferist din Simeria, am putut a-
junge cu ajutorul partidului la
un institut de teatru, devenind
actor. Datorită învăţăturii le­
niniste am înţeles ce în­
seamnă arta legată de popor,
arta realist-socialistă, strădăin-
du-mă să aduc în scenă oameni
vii, iubiţi de spectator.
La 18 aprilie se împlinesc 5
ani de cînd s-a deschis în fru­
mosul oraş indonezian situat
în insula lava de Vest — Ban
p dung — Conferinţa ţărilor A
siei şi Africii, care, prin impor­
tanţa ei deosebită, prin rezul
talele şi succesul ei deplin, a in
trat pentru totdeauna în istorie
La ocupă şi acum, după 5 ani,
un loc deosebit în amintirea şi
viaţa popoarelor.
Conferinţa de la Bandung- —
istorica conferinţă a ţârilor A-
siei şi Africii — a fost convo­
cată în aprilie 1955, din iniţia­
tiva şi la invitaţia primilor mi­
niştri ai Birmanîei, Ceylonului
Indiei, Indoneziei şi Pakistanu­
lui. La conferinţă au mai luai
parte reprezentanţii a 24 de sta­
te din Asia şi Africa — preşe­
dinţi, prim-miniştri, miniştri de
externe. Lucrările conferinţei
s-au desfăşurat la Bandung în­
tre 18 şi 24 aprilie 1955.
La conferinţă s-au adunat oa­
meni de opinii şi religii diferite,
cu orientare politică şi nivel di­
ferit. De asemenea, printre de­
legaţi se găseau reprezentanţi
ai unor regimuri în care imperia­
liştii — duşmani ai popoarelor
din Asia şi Africa — îşi puneau
multe speranţe. Cu ajutorul a-
cestora, ei voiau să submineze
spirilu! Bandungului, să mini­
malizeze importanţa conţinutu­
lui său anticolonial şi antiimpe-
rialist. Dar n-au reuşit. Uneltele
trimise de ci n-au îndrăznit să
se ridice făţiş împotriva spiri­
tului de solidaritate h popoare­
lor din Asia şi Africa în lupta
împotriva colonialismului, pen-
înaltă tensiune a hidrocentralei Ţim-'
lianskaia, iar electricitatea care a în­
lăturat lampa cu petrol şi munca1
manuală a feroviarilor, pompează
apă pe ogoarele colhoznicilor, m ulge'
vacile, tunde oile, taie lemne, pune'
în mişcare maşinile din atelierele \
colhoznice, luminează locuinţele oa­
menilor şi alimentează aparatele de*
radio.
Prin staţia Proletarskaia trec in *
prezent, zilnic, mult mai multe gar-*
nituri de tren decit cele 4-6 trenuri*
cit treceau înainte. Zilnic se des-*
cârcă aici sute de vagoane cu cele\
material lemnos şi inventar agricol*
şi terminind cu motociclete, textile,
cărţi, utilaje pentru cluburile săteşti, *
mobilă pentru casele noi ale munci-*
torilor şi colhoznicilor Iar de aici*
pornesc zilnic trenuri ‘încărcate cu*
griu, şi lină fină, legume, peşte <
proaspăt. Vitele de rasa locală silit*
expediate de aici nu numai in m ulte'
regiuni ale ţării ci şi în China şi
Egipt, in Mongolia şi Coreea. Cum ]
se spune aici în g lu m ă : Proletar­
skaia işi întăreşte şi lărgeşte „reia-'
ţiile sale externe".
feroviarii staţiei Proletarskaia aiţ
anilor 20 au crescut urmaşi dem ni,
de ei.
(după „Literaturnaia Gazeta") )
Imi sînt nespus de dragi eroii
comunişti, pătrunşi de ideile
leniniste, pe care i-am întîlnit
în piesele în care am jucat. Aş
vrea să le seamăn lor şi aş fi
mîndru dacă aş reuşi.
Colectivul teatrului nostru în
prezent pregăteşte un fragment
din piesa „Omul cu arma“ un­
de apare Lenin. Acest fragment
îl vom prezenta la Deva cu pri­
lejul celei de a 90-a aniversări
de la naşterea sa, ea constitu­
ind pentru mine, ca şi pentru
colegii mei, un nou şi bun pri­
lej de studiere şi însuşire a mi­
nunatelor trăsături morale ale
bolşevicilor, tovarăşi de idei cu
Lenin.
GH. MIOLEA
actor,
Teatrul de sfat Petroşani
c  u i 'i m f i a r e a i i t o f i e e i
tru pace, prietenie şi unitate în­
tre popoare.
Conferinţa de la Bandung şi-a
încheiat cu succes lucrările, re­
zultatele ei fiind uriaşe. Pentru
popoarele Asiei şi Africii hotă-
rîrife luate au constituit un pro­
gram politic general de acţiu­
ne. La conferinţă au fost for­
mulate principiile colaborării
paşnice între state, au fost spri­
jinite revendicările popoarelor
cu privire la dezarmare, fa in­
terzicerea folosirii armelor ato­
mice şi nucleare. S-a cerut să
se acorde tuturor popoarelor
dreptul Ia autodeterminare şi in­
dependenţă. De asemenea, a fost
formulat şi adoptat un program
de dezvoltare a legăturilor eco­
nomice între statele din Asia
şi Africa.
Cererea de interzicere a pro­
ducerii, experimentării şi folo­
sirii armelor de exterminare în
masă •— formulată atunci la
Bandung — a constituit o grea
lovitură dată politicii de pe po­
ziţii de forţă a puterilor occiden­
tale, precum şi sistemului colo­
nial aj imperialismului. Aşa se
explică ura şi furia cu care au
acţionat guvernele statelor im­
perialiste şi cercurile agresive
din S.U.A. faţă de rezultatele
ajcgjg
V. I. Lenin, Nn.oKr. noi metode de lucru, la I.F.
/ \ Krupskaia, A. I.
J C Elizarova-Ulia-
nova, nepotul lui
Lenin, Vita şi fetiţa unui
muncitor, Vera. Gorki,
1922.
Cetăţeanul în unităţile cooperativei
meşteşugăreşti „Moţul1 din Brad
(Urmare din pag. l-a).
mare măsură slabei calificări â"
oamenilor. De ridicarea califi­
cării însă, nu se ocupă nimeni.
Atelier închis
Pentru repararea aparatelor
de radio a luat fiinţă un atelier
care aparţine cooperativei din
localitate. Responsabilul atelie­
rului, Aurel Hogman, deşi cu­
noaşte meserie, nu caută să sa­
tisfacă în cele mai bune'condi­
ţii cerinţele oamenilor. In afară
de faptul că unele lucrări sînt
de slabă calitate, cetăţenii sînt
amînaţi de multe ori pe moti­
vul că-i lipsesc diferite materia­
le. Avînd la bază o asemenea
scuză, Aurel Rogman ţine ate­
lierul închis zile în şir.
Dacă aceasta este situaţia,
se mai poate vorbi oare de o
deservire conştiincioasă ?
Năravuri vechi
In cadrul cooperativei meşte­
şugăreşti „Moţul“ din Brad îşi
desfăşoară activitatea două fri­
zerii şi o coafură. Pînă se va
deschide noul local pentru coa­
fură (în curs de amenajare),
cele cîteva lucrătoare îşi desfă­
şoară activitatea intr-un local
mic. Rău este insă că aici deşi
lucrează numai temei, curăţenia
Iasă de dorit.
La frizeria nr. 1, calitatea lu­ lie pe deplin mulţumiţi de ca­
crului este în funcţie de bacşi­
şul ce se dă lucrătorilor. Acest
nărav vechi î! are pînă şi respon­
sabilul unităţii, Ioan Ştehan. El
foloseşte încă un procedeu întîl­
nit şi prin alte locuri: acela de
şi hotărîrile Conferinţei de la
Bandung.
Conferinţa ţărilor Asiei şi A-
frlcii de Ia Bandung a avui un
rol uriaş în dezvoltarea conştiin­
ţei popoarelor din aceste ţări,
in întărirea voinţei lor de a lup­
ta pentru independenţă naţio­
nală. După conferinţă, această
luptă s-a intensificat mult, pro­
cesul eliberării de sub colonia­
lism a cunoscut un avînt nemai-
întîlnit. Harta politică a lumii
se modifică astfel mereu.
Ghana, care Ia conferinţă a
fost reprezentată ca o colonie,
este astăzi un stat independent.
Regimul feudal din Irak a fost
răsturnat, iar ţara a devenit o
republică. In Africa, unde miş­
carea de eliberare naţională a
crescut mult, acum cîteva zile
şi-au proclamat independenţa
încă două state — Madagascar
si Federaţia AAali — iar altele
sînt pe cale de a şi-o proclama
— Congo Belgian, Nigeria,
Somalia şi Togo. Kenya a
cerut recunoaşterea ei ne-
întîrziată ca stat suveran. La
fel şi Tanganica. Soarta popoa­
DRUMUL SOCIALISM ULUI
Succese
la I.F. Petroşani
In primul trimestru al anu­
lui curent, întreprinderea fo­
restieră din Petroşani a obţinut
o serie de succese în lupta
pentru realizarea planului de
producţie şi reducerea preţului
de cost. Producţia globală a
fost realizată în proporţie de
133,90 la sută, iar producţia
marfă în proporţie de 130,72 la
sută. S-au livrat peste plan 448
m.c. lemn de răşinoase, 1.315
m.c. lemn rotund pentru ex­
port. 873 m.c. lemn pentru dis­
tilare şi alte sortimente repre-
zentînd’ un volum total de
13.063 m.c.
Paralel cu activitatea de pro­
ducţie, o atenţie deosebită s-a
acordat şi punerii în valoare a
masei lemnoase şi refacerii pă­
durilor. In acest scop au fost
pregătiţi peste 5.000.000 puieţi
şi 6.000 kg. seminţe.
Ca urmare a introducerii u-
Petroşani s-au realizat peste
plan economii în valoare de
141.325 lei şi s-a redus preţul
de cost la principalele produse
lemnoase.
Ing. G. FULGA
corespondent
a nu mai da restul atunci cînd
e vorba de o sumă mai mică.
Acestea sînt năravuri vechi care
nu au ce căuta în unităţile coo­
peraţiei meşteşugăreşti.
Unde nu se ţine seamă
de sugestiile cetăţenilor
Atunci cînd au unele nemul­
ţumiri, cetăţenii le înscriu în
condicile de sugestii şi reclama­
ţii. Acest lucru însă nu e posibil
ia atelierele .de reparaţii radio,
croitorie bărbătească şi de temei
categoria I-a şi altele, fiindcă
aici nu există condici de suges­
tii şi reclamaţii, fn asemenea si­
tuaţie este normal ca cetăţenii
să nu-şi poată exprima părerea
asupra anumitor deficienţe, să
nu poată contribui la îmbunătă­
ţirea muncii în unităţile respec­
tive. Or, şe cunoaşte importanţa
pe care o au sugestiile cetăţe­
nilor în activitatea acestor uni­
tăţi. Atunci de ce se neglijează
tocmai sugestiile cetăţenilor ?
Iată cîteva aspecte din munca
cooperatorilor din oraşul Brad.
Este bine ca pe viitor, conduce­
rile unităţilor şi lucrătorii coo
perativei meşteşugăreşti „Mo­
ţul“ din Brad să se preocupe
mai mult de îmbunătăţirea acti­
vităţii lor, astfel ca cetăţenii să
litatea lucrărilor executate. De
asemenea trebuie lichidate toate
năravurile învechite care nu tre­
buie să aibă Ioc în unităţile coo­
peraţiei meşteşugăreşti menite
să asigure o tot mai bună de­
servire a populaţiei.
V. ALBU
de
relor africane este hotărîtă a-
cum de ele înşile. Oamenii de
stat de pe continentul african
convoacă conferinţe cu scopul
de-a face schimb de experienţă,
de opinii, de proiecte şi idei. Ast­
fel a fost prima conferinţă a
statelor independente de la Ac­
era, în aprilie 1958. Apoi, în
decembrie a aceluiaşi an, s-a
ţinut, tot la Acera, o conferinţă
mult mai largă a popoarelor din
Africa, cu reprezentanţi ai gu­
vernelor, partidelor politice şi
organizaţiilor de masă din 28
de ţări africane. In ianuarie
1960, conferinţa popoarelor afri­
cane de la Tunis a elaborat un
program concret de acţiune pen­
tru „obţinerea imediată şi ne­
condiţionată a independenţei tu­
turor popoarelor africane“. In a-
celaşi scop, a fost convocată şi
conferinţa de solidaritate a ţă­
rilor Asiei şi Africii care s-a
deschis recent (a Conakry, ca­
pitala republicii Guineea.
De pre .narile schimbări ce
au avut loc în lume după con-
îerinţa de la Bandung şi despre
uriaşele ei rezultate se pot spu­
ne încă multe lucruri. In cei 5
ani care s-au scurs de fa confe­
rinţă, au devenit tot mai evi­
dente urmările ei importante.
Ţările asiatice şi africane şi-au
în iM t prestigiul internaţional §i
Pag. S
O nouă. şl im portantă contribuţie
la întărirea prieteniei
roraîno-iiirîoneziene
Răspunzînd invitaţiei preşe­ tru totdeauna a urmelor dure­ fort al celor două ţări pentru
dintelui Prezidiului Marii Adu­ roase ale colonialismului. Poli­ consolidarea prieteniei lor, pen­
nări Naţionale a R. P. Romîne, tica externă a Indoneziei este tru lărgirea colaborării economi­
fon Gheorghe Maurer, şi a pre­ călăuzită de luminoasele idei ce, tehnico-ştiinţifice şi culturale,
şedintelui Consiliului de Miniştri ale coexistenţei paşnice, ale co­ spre binele şi avantajul reciproc
al R. P. Romîne, Chivu Stoica, laborării cu celelalte state iubi­ al celor două popoare. Exprima­
între 11— 14 aprilie 1960, pre­ toare de pace. Indonezia a tost, rea şi sublinierea poziţiei co­
şedintele Republicii Indonezia, după cum se ştie, una din ini­ mune a celor două guverne în
dr. Sukarno. a vizitat ţara noa­ ţiatoarele istoricei Conferinţe de unele dintre cele mai vitale pro­
stră. la Bandung, care s-a înscris ca bleme ale actualităţii internaţio­
Această vizită de prietenie a un eveniment deosebit de impor­ nale cum ar îi, de pildă, dezar­
unui conducător de stat în ţara tant în lupta anticolonială, pen­ marea, tratativele între condu­
noastră exprimă încă odată pres­ tru eliberarea naţională a po­ cătorii statelor cu orînduiri so­
tigiul pe care şi l-a cîştigat poarelor asuprite. Popoarele iu­ ciale diferite, încetarea experien­
Republica Populară Romînă în bitoare de pace apreciază, de a- ţelor nucleare şi altele, apare
anii puterii populare, politica ei semenea, consecvenţa cu care cu atît mai semnificativă cu cît
de pace şi colaborare interna­ oamenii de stat indonezieni se peste o lună în capitala Fran­
ţională, bucurîndu-se de calde pronunţă împotriva blocurilor ţei se va întruni conferinţa la
aprecieri din partea a tot mai militare agresive de tipul cel mai înalt nivel. La această
multe popoare. Încă de cînd au S.E.A.T.O., N.A.T.O. etc., pentru conferinţă, după cum e şi iiresc,
fost stabilite relaţii diplomatice dezarmarea generală şi totală, va trebui să se ţină seama de
între R. P. Romînă şi Republica pentru excluderea războiului din voinţa tuturor popoarelor, în spi­
indonezia, preşedintele Sukarno viaţa societăţii, pentru lichida­ ritul' păcii şi ai colaborării in­
şi-a exprimat convingerea că rea definitivă a „războiului rej ternaţionale. O mare însemnă­
eforturile sincere ale celor două ce“
tate pentru lărgirea schimburi­
ţări pentru lărgirea şi întărirea Iată pentru ce preşedintele lor economico, ştiinţifice şi cul­
relaţiilor de prietenie vor fi în­
cununate de succes atît pe pla­ Indoneziei, dr. Sukarno, şi per­ turale o au, fără îndoială, acor­
nul colaborării politice, cît şi în
domeniul schimburilor econo­ soanele care. l-au însoţit, s-au durile în aceste probleme sem­
mice şi culturale. Astăzi se poa­
te afirma cu certitudine că re­ bucurat de o primire deosebit de nate cu prilejul recentei vizite
laţiile dintre ţara noastră şi Re­
publica Indonezia au cunoscut caldă din partea poporului ro­ a preşedintelui Sukarno în pa­
o continuă dezvoltare în anii
din urmă. Poporul romîn, deşi mîn. Reprezentant al celor 90 tria' noastră. Toate documentele
se află la mii de km. depărtare
de poporul indonezian, a urmă­ de milioane de oameni ai muncii date publicităţii la încheierea
rit întotdeauna cu adîncă bucu­
rie şi satisfacţie succesele şi vic­ din Indonezia, dr. Sukarno a ¦vizitei lui Sukarno în R. P. Ro­
toriile acestuia, a fost întotdea­
una alături de el. Oamenii mun­ fost primii ca un sol al unui mînă arată că prietenia romîno-
cii din patria noastră cunosc
prea bine suferinţele pricinuite popor harnic, constructor, iubitor indoneziană se întăreşte conti­
poporului indonezian de către de pace şi prietenie cu toate po­ nuu, că ea este o manifestare e-
colonialişti, a căror dominaţie a
durat în Indonezia peste trei se­ poarele lumii. Vizita solilor po­ videntă a coexistenţei paşnice.
cole şi jumătate. De aceea, po­
porul romîn a salutat cu entu­ norului indonezian în patria noa­ Faptul că în viitor preşedintele
ziasm şi bucurie victoria obţi­
nută de poporul erou al Indone­ stră, convorbirile oficiale purta­ Prezidiului Marii Adunări Na­
ziei la 17 august 1945, cînd a- te cu conducătorii statului nos­ ţionale a R. P. Romîne, Ion
cesta şi-a dobîndit independenţa tru, întîlnirilc cu oamenii mun­ Gheorghe Maurer şi preşedintele
naţională şi suveranitatea. Ulte­
cii — pe stradă sau la locurile Consiliului de Miniştri al R. P.
ior de muncă — reprezintă o Romîne, Chivu Stoica, vor vi­
contribuţie valoroasă la cunoaş­ zita Republica Indonezia, la in­
terea poporului nostru, a idealu­ vitaţia dr. Sukarno, constituie
rilor sale de pace şi coexistenţă un nou şi important prilej de
paşnică. Această vizită reprezin­ întărire şi consolidare a priete­
tă, de asemenea, o contribuţie
valoroasă pe care şi-au adus-o niei dintre popoarele indonezian
Indonezia şi R. P. Romînă la
afirmarea noului curs al vieţii şi romîn, prietenie care se în­
internaţionale - - destinderea,
triumful politicii Înţelepte de co­ tăreşte cu fiecare zi tot mai
mult.
CONST. MACOVEI
rior, cînd imperialiştii şi forţele laborare şi coexistenţă paşnică.
reacţionare interne au încercat
să răstoarne tînăra republică şi Pe lîngă aceasta, vizita preşe­ 7 CIBEMBTB8 R8 F 1EE
s-o sugrume, poporul nostru, dintelui Indoneziei în ţara noa­
alături de celelalte popoare ale stră, documentele semnate la în­ 18 şl 19 APRILIE 1960
lumii, şi-a ridicat glasul de pro­ cheierea ei, crează noi şi impor­
test împotriva duşmanilor po­ tante perspective pentru dezvol­ D E V A : Enrico C a ru sso ; AL­
porului indonezian, în sprijinul tarea şi pe mai departe a rela­
luptei drepte pline de eroism a BA IU LIA : U ltim a in tiln ire :
ţiilor de prietenie şi colaborare In zgom otu l roţilor ; BRAD :
romîno-indonezienc, ele consti­
patrioţilor din Indonezia. tuind, totodată, un nou şi valo­
ros aport la cauza apărării pă­ T e o d o r a ; H U N E D O A R A : M o a r ­
tea in ş a ; H A Ţ E G : M arfă
In ţara noastră se bucură de cii în lumea întreagă.
o largă şi unanimă apreciere Comunicatul comun asupra p e n t r u C a t a l o n i a ; I L I A : D r a ­
lupta titanică pe care o desfă­ tratativelor purtate de către con­ g o s t e p e n o t e ; O R A Ş T I E : V r ă ­
şoară în prezent poporul indo­ ducătorii de stat din ţara noa­ j i t o a r e a ; C a r t e a j u n g l e i :
nezian pentru refacerea economi­ stră şi preşedintele Republicii S E B E Ş : C ă s n i c i a L o r e n t z :
că a ţării, pentru lichidarea pen­ indonezia reprezintă un nou e- P E T R O Ş A N I : U l t i m a n o a p t e p e
-BB- T ita n ic: D espre prietenul m eu;
R ă s p la t ă d u p ă faptă SIM E R IA : M arfă pentru C ata­
lonia ; LONEA : F ata din K iev :
Cînd uruitul celor două 'trac­ întîmplai aşa. Tractoristul Oc­ T E I U Ş : O i n t i m p l a r e e x t r a o r ­
toare de la S.M.T. Dobra s-a tavian Fărâu le-a făcut pe cîte­ d i n a r ă : Z L A T N A : P r i e t e n u l r e ­
făcut auzit pe uliţele satului va hectare o arătură de proastă g ă s i t ; A P O L D U D E S U S ; T r a ­
Bretea Mureşană, bucuria co­ calitate. Şi ce argumenle credeţi p e z .
lectiviştilor de aici a tost mare. că a adus tractoristul Fărău —o—-
Ştiau oamenii că avînd la în- cind brigadierul gospodăriei n-a m m m mmmumm
demînă asemenea mijloace me­ vrut s ă i recepţioneze lucrarea?
canizate, vor putea termina la — Ce umblaţi cu fleacuri ? PENTRU 24 ORE
timp arăturile pentru însămîn- Nu-s eu de vină. Plugurile. Ele
ţări. Gît despre calitate, să nu sînt de vină. N-au tost bine re­ Vreme schimbătoare cu cerul
mai voibim. Au văzut doar cu glate. temporar noros. Temperatura
ochii lor în anii trecuţi ce în­ Sezisată, conducerea S.M.T. a uşor variabilă, va oscila ziua
seamnă să lucrezi cu tractorul. fost de altă părere. Vinovat este între 13 şi 18 grade iar noaptea
Bucuria lor era deci' cît se poa­ tractoristul Fărău care în goană între 3 şi 9 grade. Vînt potrivit
te de justificată. după cantitate, nu s-a mai stră- din sectorul vest şi nord-vest.
Numai că lucrurile nu s-au .duit să regleze plugurile. Şi. PENTRU URMĂTOARELE
i) cum era firesc, valoarea chel­ 3 ZILE
tuielilor a tost imputată 'adevă­ Vreme schimbătoare cu tem­
au contribuit la slăbirea încor­ ratului vinovat. peratura în general staţionară.
dării în lume. La O.N.U., ţările
Bandungului se situează pe po­ DUîiPnROnGoRAiMoUL DE
ziţii juste în problemele vitale
privind destinele omenirii, ca ’
problema dezarmării, autodeter­
minării şi independenţei popoa­ 18 APRILIE 1900 tră de Mozart; 21,15 Compozitori d
Programul 1: 7,13 începem săptă-
relor. mîna cu melodii şi voie bună ; 8 , 0 0 muzică uşoară din R. P. Polona; 21,4
Lupta popoarelor din Asia şi Cîntece şi jocuri populare ; 9,00 Frag­
mente din opera „Boema“ de Puccini; Biografia unei brigăzi artistice de ag
Alrica împotriva colonialismului S,30 Un tăciune şi-un cărbune: „Co­
a fost şi este sprijinită de Uniu­ vorul albastru“. Basm tadjic ; 10,35 la ţle ; 23,15 Serenadă tîrzie, conce:
nea Sovietică şi celelalte ţări Simfonia „Sevillana“ de Turina; 11,30
socialiste prin politica lor ex­ Almanah ştiinţific (reluare); 12,00 Din de noapte.
ternă de pace. Ajutorul sovietic dansurile popoarelor ; 12,25 Emisiune
acordat ţărilor eliberate de sub literară; 14,00 Concert de muzică popu­ 19 APRILIE 1960
jugul colonial contribuie în ma­ lară romînească; 15,10 Muzică de es­
re măsură la asigurarea inde­ tradă; 15,45 Vitrina cu cărţi noi; 16,40 Programul 1 : 7,30 Melodii populai
pendenţei lor economice, la cre­ Fragmente din opereta „Primăvara
area unei industrii proprii, la cîntă" de Kabalevski ; 17,30 Program ronilneşti; 9,30 Emisiune literară
realizarea programelor de in­ muzical pentru fruntaşii în producţie
din industrie şi agricultură; 18,00 Din 10,24 Mici piese distractive; 1 1 ,C
dustrializare. creaţiile lui George Enescu; 18,20 Car­
A cincea aniversare a confe­ net de reporter: „1000 de ore“; 18,30 Fragmente din opera „Norma“ de Be
Orchestra de muzică uşoară „Elcctre-
rinţei de la Bandung constituie cord“; 19,15 „Anul Chopin“; 19,30 lin i; 1 2 , 0 0 Muzică populară romînea:
pentru toţi oamenii iubitori de Teatru la microfon: „Prinţ şi cerşe-
pace din lume o zi de sărbă­ lor"; 21,25 Muzică populară romîneas­ că din Oltenia; 12,30 In faţa hărţi
toare, un prilej de a gîndi din că.
nou asupra destinelor acelei „Federaţia Mali“ ; 12,40 Muzică uşor
părţi a omenirii care pînă nu Programul II : 15,00 Solişti şl or­
de mult nu era nici măcar luată chestre de muzică populară romîneas­ ră din ţări prietene în interpretare
în seamă. că ; 16,15 „Gîntece marinăreşti“, mu­
zică uşoară romînească; 16,30 Vor­ soliştilor şi formaţiilor noastre; 13,0
Tot mai puternic arde în toate beşte Moscova I; 17,00 Interpreţi de
colţurile lumii făclia aprinsă cu muzică populară din ţări prietene; 17,25 Concert de muzică populară romînear
5 ani în urmă la Bandung — Sfatul medicului : Orariul de masă al
făclia luptei pentru nimicirea copilului ; 17,30 Din viaţa de concert că; 14,00 Poemul pentru vioară şi oi
definitivă a colonialismului, pen­ a capitalei ; 17,50 In pas cu ştiinţa ;
tru colaborarea paşnică a tutu­ 18,05 Cîntece pentru cei mici ; 19,00 ehestră de Mircea Chiriac; 15,35 Di
ror naţiunilor.
Melodii lirice de compozitori romîni : viaţa muzicală a oraşelor şi regiuni
Aniversarea istoricei Confe­
rinţe de Ia Bandung constituie 19,45 Tribuna Radio; 20,30 Concertul lor patriei j 16,15 Vorbeşte Moscova !
un nou imbold în lupta popoa­
relor încă subjugate de colonia­ în sol major pentru vioară şi orclies- 18.00 Revista economică radio; 19,0
lişti pentru eliberarea şi procla­
marea independenţei lor naţio­ Limba noastră. Vorbeşte acad. pro
nale. Al. Graur; 20,30 Jurnalul satelor
DOINA CARABAŞ 21.00 Doine şi jocuri populare romi
neşti.
Programul I I : 14,30 Program cmi
de studioul regional C lu j; 15,00 Ml
zică instrumentală de Ilayd n ; 15,2
Cîntăreţi cunoscuţi de muzică uşoară
16,15 Din repertoriul cîntâreţei Dean.
Grigoriu; 16,45 Să ne cunoaştem pa
tria: Valea Oltului; 17,00 Cîntece dii
ţări prietene; 17,25 Sfatul medicului
Insuficienţa tiroidianâ; 18,05 „Hara
şo“ poem de Vladimir Maiakovski“
19,30 Opera „Ivan Susanin" de Clin
k a ; 23,15 Noapte bună — concert d<
noapte; - "¦ —