Page 59 - 1960-04
P. 59
Pag. 4 DRU MU L SOCI /IU S MU i.l 'I Nr. 165 3
vc&îansni
??Uirriele şliri. • .uiXcrruels şiin i • xüJxnxale şJtlri • xüxim&le ştiri b M n p in B P B u măreţei aniversari
EREVAN 16 (Agerpres). — preajma celei de-a 90-a ani terea lui' Vladimir IllcÎ fcenln,
versări a naşterii lui V. I. Le ziarul „Nodon Sinmun“ a pu
TASS anunţă: Grupul de stu nin, sute de mii de muncitori
şi ţărani bulgari participă la blicat un amplu articol intitu-i
denţi şi profesori de la Institu adunările şi la celelalte mani lat „Ideile lui Lenin triumfă
festări consacrate acestei date în Coreea“. Articolul este sem
tul de cultură fizică din Ere- memorabile. nat de Kim Cian Man, vice
van, care a făcut o ascensiune preşedinte al C.C. al Partidu
In oraşe şi sate se organi lui Muncii din Coreea.
H/ 'od ziia lui Ciu En- Contactele dintre Est şi Vest pe vîrful sudic al muntelui A- zează adunări şi conferinţe pu
în Birmania sînt folositoare ragaţ; s-a înapoiat la 15 apri blice consacrate învăţăturii lui Chipul marelui Lenin, scrie
lie Ia Erevan. Alpiniştii au in Lenin. Bulgarii care l-au văzut Kim Cian Man, trăieşte veşnic
stalat bustul lui Lenin la înăl pe Lenin împărtăşesc din a- în inimile oamenilor muncii din
ţimea de 4.000 m. deasupra ni mintirile despre Vladimir Uioi. lumea întreagă, în inimile tu
turor oamenilor simpli. învăţă
RANGOON 16 (Agerpres). — seu şi în faţa reşedinţei au fost - Fostul ministru grec Melas despre apropiata velului mării. Cinematografele din ţară pre tura nemuritoare a lui Lenin
După cum s-a mai anunţat, pre i'ntîmpinaţi de sute de mii de zintă filme care reînvie episoa cu privire lă lupta pentru eli
călătorie a lui Menderes la Moscova —• k de din viaţa lui V. I. Lenin. berarea oamenilor muncii din
jugul capitalist, pentru lichida
mierul Consiliului de Stat al R. locuitori ai Rangoonuiui care PRAGA 16 (Agerpres). — k rea exploatării omului de că
tre om’, exercită pe zi ce trece
P. Cliineze, Ciu En-lai se află scandau lozinci pentru prietenia ATENA 16 (Agerpres). TASS comune. Aceasta este calea spre TASS anunţă: In aceste zile PHENIAN 16 (Agerpres). — o influenţă tot mai mare asu
într-o vizită de 5 zile în Bir chino-birmnnă. anunţă : Melas, fost ministru în coexistenţa paşnica spre care însorite de primăvară, pe stră In legătură cu apropiata săr pra istoriei omenirii.
mania. guvernul Greciei, comentează în- trebuie să năzuiască toate gu zile oraşului Praga pot fi în-
In dimineaţa zilei de 16 apri tr-un articol publicat în ziarul vernele“. tîlnite mari grupuri de oameni bătorire a 90 de ani de la naş
După 3 ore de la sosirea sa lie premierul Ciu En-lai, vice- „Eleftheria“ apropiata călătorie privind la panourile cu fotogra
în Birmania, premierul Ciu En- premierul Cen I, însoţiţi de înalţi a primului ministru al Turciei, Coreea de Sud are fii consacrate vieţii şi activită A. a sosit ia Moscova
fai şi persoanele care- 1 însoţesc, demnitari de stat din Birmania, Menderes, ia Moscova. Contac ţii marelui Lenin. Ei privesc cu
împreună cu primul ministru al au depus o coroană de flori la tele între Est şi Vest, scrie el, aspectul unei tabere deosebită atenţie fotografiile BAGDAD 16 (Agerpres). a vizitat Republica irak, a ple
Uniunii Birmane, U Nu, au par rrrormîntul eroului naţional al „sînt folositoare pentru regle expuse care Ilustrează diferite TASS anunţă : In dimineaţa zilei cat spre patrie pe bordul unui
Birmaniei, Aung San. mentarea divergenţelor existen mi Iifare perioade din viaţa lui Uici, in de 16 aprilie, A. I.' Mikoian, avion „IL-18".
ticipat alături de locuitorii ora- te şi pentru găsirea de soluţii". special acele legate de şederea prim-vicepreşedinte al Consiliu
şuiui Rangoon la manifestările După aceea, înalţii oaspeţi Greciei, ca şi oricărei alte ţări NEW YORK 16 (Agerpres). lui Lenin la Praga în zilele is In aceeaşi zi, A. I. Mikoian a
chinezi au făcut o vizită preşe capitaliste îi „este folositor TASS a n u n ţă : In aceste zile toricei conferinţe a P.M.S.D.R. lui de Miniştri al U.R.S.S., care sosit îa Moscova.
populare organizate cu prilejul dintelui Birmaniei, U Win să cunoască nemijlocit părerile Coreea de sud seamănă cu o
„festivalului Thingyan* care Maung, precum şi primului mi celeilalte părţi. Putem ajunge la tabără militară. Pe străzile o- Mii de expoziţii şi panouri
rezolvarea problemelor numai raşelor patrulează detaşamente de fotografii consacrate celei
marchează sosirea primăverii. nistru U Nu. de poliţie înarmate, iar armata de-a 90-a aniversări de la naş
dacă vom căuta în comun căile cu un efectiv de 600.000 de oa terea lui V. I. Lenin s-au des
îmbrăcaţi în costume naţiona Ziarele care apar la Rangoon meni a fost pusă în stare de a- chis în întreprinderi, 'institu
eare duc la un acord şi la în larmă. ţii, şcoli, cluburi orăşeneşti şi
le birmane, premierul Ciu En- publică numeroase articole în săteşti din Cehoslovacia.
lăturarea piedicilor prin eforturi
lai şi primul ministru U Nu au care subliniază căldura şi prie
plecat la reşedinţa oficială a pri tenia cu care a fost primit pre
mului ministru U Nu. Pe tra- mierul Ciu En-lai.
•SE^as- Acţiunile antiguvernamentale De o mare popularitate se Vizita preşedintelui Sukarno
de la Masan au luat o amploare bucură expoziţia „Lenin şi miş în R. F. Ungara
Adenauer ar vrea să blocheze atît de mare incit pot fi ca carea muncitorească din Ceho
lificate drept o răscoală. Mai slovacia“ organizată de asocia
»întreaga politică, m ondială“ multe zile în şir în oraş s-au ţia pentru prietenia cehoslova- BUDAPESTA 16 (Agerpres). sala sporturilor a stadionului
auzit împuşcături. Intre poliţie co-sovietlcă. Cu prilejul vizitei in Unga
* ria a preşedintelui Indoneziei, popular din Budapesta a avut
[MOSCOVA (Agerpres). Co sei americane acestora li se a- idei ale acestui discurs. Ade şi demonstranţi s-au produs SOFIA 16 (Agerpres). — in
mentatorul TASS, Igor Orlov, lătură şi Brandt, primarul Ber nauer îşi exprimă deosebita ne dr. Sukarno, la 16 aprilie în loc un miting al reprezentanţi
ciocniri înverşunate. Şi astăzi
zac pe străzile Masanului auto lor oamenilor muncii din Buda
scrie : linului occidental, care nu-şi mulţumire faţă de apropiata camioane ale poliţiei arse şi dis
pesta.
Pe măsură ce se apropie ascunde atitudinea vădit nega discutare a problemei Berlinu truse. Ea numeroase instituţii In numele Frontului popu
Conferinţa la nivel înalt, adver tivă faţă de o reglementare paş lui occidental la conferinţa la guvernamentale geamurile şi u-
sarii slăbirii încordării îşi in nică a problemelor rămase ne nivel înalt, temîndu-se că exa şile sînt sparte. lar patriotic şl al întregului
tensifică în mod vădit activita soluţionate după cel de-al doi minarea acestei probleme poate popor ungar, dr. Sukarno,a fost
tea. Un deosebit zel depun mi- lea război mondial. duce la normalizarea situaţiei Toate instituţiile de învăţă- salutat de Gyula Kallai.
Iitariştii şi revanşarzii vest-ger- din Berlin. Analizînd motivele mînt sînt închise. Locuitorilor o-
mani oficiali şi neoficiali. Can Totodată în interiorul Ger care îl călăuzesc pe cancela raşelor li s-a interzis să se a- Preşedintele Indoneziei a ros
celarul Adenauer care a folosit, maniei occidentale se desfăşoa rul federal, ziarul „Neue Rhein tit apoi o cuvîntare.
recenta sa vizită în Statele Uni ră o largă campanie propagan Zeitung“ consideră că Adenauer dune în grupuri şi să circule pe
distică pentru a influenţa sta străzi între orele 7 seara şi 5 După miting, preşedintele Su
dimineaţa. karno şi persoanele care îl în
te şi Japonia pentru a face rea de spirit a populaţiei şi a-i „priveşte cu o imensă neliniş soţesc s-au îndreptat spre noul
propagandă împotriva oricărei insufla teamă în legătură cu După cum anunţă corespon
înţelegeri intre statele din Est conferinţa la nivel înalt. In dentul agenţiei United Press oraş socialist, Sztalinvaros.
şi Vest asupra celor mai im această campanie un rol nu International, tulburările de ia i
portante probleme, este urmat dintre cele mai puţin im te“ conferinţa Ia nivel înalt, Masan s-au extins şi asupra al-
în activitatea sa lipsită de glo portante joacă însuşi cancela tor oraşe. La 15 aprilie, în afară
întrucît ea poate atrage după de Masan, au avut loc demon Agravarea situaţiei
rie de amiralul Rugge, şeful rul Adenauer, care rosteşte straţii, antiguvernamentale- la de îa frontiera
sine o cotitură în politica mon Cinciju, Gihcnciju şî Pusan. Po
statului major al Forţelor Na discursuri în spiritul războiului algero-marocană
dială. In legătură pcuărearceeaasctaăZ
ziarul îşi exprimă PARTS 16 (Agerpres). —
Ziarele pariziene au publicat la
Adenauer ar vrea să blocheze 16 aprilie ştiri în legătură cu
agravarea situaţiei de la frontie
nu numai problema Berlinului, ra algero-marocană. Referindu-
se la relatările agenţiei United
vale ale Bundeswehrului, şi de rece. La 12 aprilie el a ţinut un ci şi „întreaga politică mondia liţia operează percheziţii si a- Press International, ziarele scriu
alţi politicieni vest-germani ca astfel de discurs în faţa ziariş lă“! restări în masă.
re se află în prezent dincolo de tilor iar a doua zi a repetat Ia Un p ro te st al EDA
ocean. Potrivit relatărilor pre posturile de radio principalele
ATENA 16 (Agerpres). TASS Intr-o declaraţie, dată publici că la 15 aprilie avioane milita
Scăderea producţiei şi creşterea anunţă ? După cum relatează tăţii la 14 aprilie, serviciul de re franceze au bombardat o lo
şomajului în ziarul „Avghi“, Comitetul Exe presă al EDA protestează îm calitate de pe teritoriul Marocu
cutiv al Uniunii democrate de potriva faptului că în ultimele lui, iar subunităţi ale armatei
NEW YORK 16 (Agerpres).— gland, profesor la Universitatea stînga (EDA), a adresat gu zile huligani fascişti au amenin franceze au atacat un lagăr al
Ziarele americane continuă să din Michigan, a arătat în cadrul vernului un protest împotriva a- ţat pe proprietarii librăriilor ca refugiaţilor algerieni, care se a*
comenteze datele publicale re unei analize prezentate Asocia restării unor cetăţeni greci pen re vînd cartea consacrată de flă pe teritoriul Marocului. Du
cent de ministerul Muncii din ţiei Naţionale a agenţilor achizi tru că asupra lor a fost găsită mascării ruşinosului proces îm pă cum anunţă ziarele, acţiuni
S.U.A. privitoare la noua creşte tori, că „activitatea de afaceri broşura ilustrată „Renaşterea potriva lui Manoiis Glezos, erou le trupelor franceze au fost spri
re a şomajului şi la scăderea îşi pierde, rapid avîntul. In lu nazismului“ editată recent de al luptei împotriva fascismului. jinite de aviaţie, iar artileria
producţiei în diferite ramuri ale nile ianuarie şi februarie comen EDA, în care sînt descrise a- Imediat după aceea, autorităţile franceză a supus unui tir intens
economiei americane. zile au înregistrat cea mai mare trocităţile comise de hitlerişti în poliţieneşti au cerut scoaterea teritoriul Marocului pe o distan
Grecia. In broşură se protestea
ză împotriva renaşterii nazismu
După cum s-a mai anunţai, scădere din ultimii 1 0 ani“. lui în Germania occidentală. acestei cărţi din vînzare. INDONEZIA: DANS BEDAYA DIN JAVA CENTRALĂ ţă în adînei me de 4 km.
conform datelor publicate de a- xjoocoooor
cest minister, numărul şomerilor V VA v ciar, a provocat un nou val
de proteste vehemente la adre
in S.U.A. a trecut de 4.200.000. ® In centrul atenţiei şi al SAPTAMINA INTERNAŢIONALA sa justiţiei criminale din Gre
Ziarul „Worker“ publică un discuţiilor generale din aceas cia. Negăsind nici un fel de
tă săptămînă s-a aflat ştirea două state vor contribui in mă cleare să-şi asume obligaţia ze şi a politicii americane 'de terzicerea înarmării nucleare a probe concrete în ajutorul a-
articol în care se arată că în cu privire la schimbul de vizite sură considerabilă la îmbună solemnă de a nu folosi primele subordonare economică a ţări Germaniei; trimiterea la Pa cuzării, Tribunalul militar din
ultimele săptămîni întreprinderi Hruşciov-Menderes. Pentru tăţirea relaţiilor dintre aceste asemenea arme. Şi aceasta, lor africane; lupta împotriva ris în timpul întîlnirii la nivel Atena a recurs la învinuiri năs
le siderurgice au început să lu mulţi această ştire a provocat două popoare vecine şi vor a- sub pretextul că o asemenea colonialismului portughez şi înalt a unei delegaţii care să cocite despre faptul că cei con
creze eu circa 8 6 la sută din uimirea. După cum se ştie, po juta la stabilirea unei atmos măsură n-ar putea fi supusă împotriva rasismului din Afri aducă ia cunoştinţa participan damnaţi „ar fi făcut oferte de
capacitatea lor de producţie, litica Turciei în relaţiile cu ţă fere de pace şi prietenie în re controlului. ca ; lupta în sprijinul poporu ţilor ei apelul tineretului care spionaj“. In urma acestei acu
subliniind totodată că „ritmul rile socialiste a fost îrnbîcsită giunea Balcanilor. Poporul nos lui Algeriei; lupta pentru reu- cheamă la dezarmare generală zări murdare, 6 din cei 12 de
scăderii producţiei este mult de ură şi duşmănie faţă de ori tru, care depune eforturi con Argumentele ce le invocă de nificarea Coreei şi Vietnamu mocraţi greci au fost condam
mai rapid decît au prevăzut li ce tendinţă spre destindere şi tinue pentru a se realiza o în legaţiile occidentale, pentru a lui; pentru restabilirea drep şi totală, precum şi la interzi naţi la muncă silnică pe viaţă.
nii industnaşi americani“. înţelegere intre popoarele lu ţelegere prietenească Intre sta tergiversa orice încercare din turilor legitime ale R. P. Chi cerea armei nucleare.
mii. Teritoriul Turciei a fost tele balcanice, se bucură de a- partea ţărilor socialiste de a se neze la O.N.U. şi admiterea Pentru felul cum s-a desfă
Concedierile din industria de împînzit de numeroase baze ceastă veste şi priveşte cu op rezolva urgent problemele arză R. P. Mongole în O.N.U. ; lupta Conferinţa de la Londra a ti şurat procesul, este semnifica
automobile continuă. Stocurile militare americane, gata ori- timism viitoarele întîlniri din toare ale omenirii, nu sînt noi. împotriva pactelor şi bazelor neretului şi studenţilor a con tiv faptul că în postura de mar
de maşini nevîndute au început cînd de a fi folosite împotriva tre Menderes şi Nikita Hruş Ele fac parte din lanţul ne- militare; pentru pace; dezar stituit un prilej minunat de a- tori ai acuzării au apărut... po
să ia proporţii. Uniunii Sovietice şi a celorlalte ciov. sfîrşit de maşinaţiuni imperia mare şi interzicerea experien firmare a unităţii şi solidarită liţiştii, care, de fapt, n-au pu
ţări socialiste. Guvernul turc liste, potrivnice intereslor po ţelor atomice; rezolvarea pro ţii tinerilor în lupta pentru re tut aduce vre-o acuzaţie în
Uzinele „General Motors“ au devenise unul din cei mai cre ® La Geneva au avut loc în blemei soartei refugiaţilor din zolvarea grabnică a probleme temeiată împotriva democraţi
concediat în ultimul timp peste dincioşi adepţi ai războiului decursul acestei săptămîni dis poarelor de a se instaura o at Palestina şi stabilirea de con lor internaţionale litigioase. Ea lor greci.
4.700 de muncitori. rece. cuţii asupra „principiilor fun mosferă sănătoasă în lume. tacte cu ţările Americii La a arătat că tînăra generaţie re
damentale ale dezarmării ge tine. prezintă astăzi o forţă impor Luptătorii neobosiţi pentru
La sucursala uzinelor „Ford“ Dar succesele pe care le-a nerale şi totale“ prezentate de Poziţia delegaţiilor occidenta tantă şi voinţa ei unită poate pace şi democraţie au dat do
din Cincinnaii au fost concediaţi înregistrat politica paşnică a delegaţiile celor 5 state socia le faţă de problema dezarmării Măreţul program pe care şi contribui efectiv la realizarea vadă de o înaltă ţinută mora
peste 300 de muncitori iar la cea Uniunii Sovietice în relaţiile in liste la lucrările Comitetului şi interzicerii armelor nucleare l-au propus să-l înfăptuiască înţelegerii şi colaborării paş lă, dînd riposte hotărîte la în
clin Dufallo alţi 300. ternaţionale au ajuns să fie cu celor 10 pentru dezarmare. exprimă interesele acelor popoarele acestor continente nice între popoare. vinuirile calomnioase ce li s-au
cercuri din Occident, care nu este un semn evident al pră adus. Declarînd că sînt mîndri
Referindu-se la situaţia difi Fără să examineze concret doresc rezolvarea acestor pro buşirii sistemului colonial şi al • Unele evenimente din săp- de apartenenţa lor la partidul
cilă în care se află în prez<yit aceste propuneri şi invocînd tot bleme conform dorinţei unani trezirii la viaţă activă a uria tămîna ce se încheie astăzi de comunist, care s-a acoperit de
economia S.U.A., John Hoe- felul de argumente contradic me a popoarelor, ci urmăresc şei forţe pe care o reprezintă notă că nici forţele întuneca glorie în lupta pentru interesele
torii şi neconvingătoare, dele să menţină în continuare spi ţările din Asia şi Africa pentru te ale reacţiunii nu stau pe loc. poporului grec, curajoşii pa
noscute şi de către masele largi gaţiile occidentale se străduiesc ritul falimentarului „război mersul general al societăţii In timp ce popoarele îşi unesc trioţi greci au demascat cu tă
să-şi arate, indirect, poziţia rece“. contemporane. eforturile pentru a obţine o rie încercările jalnice ale reac
On nou mm ale poporului ture. Astăzi, a te lor negativă faţă de acest nou destindere în relaţiile dintre ţiunii din Grecia de a abate
opune spiritului înţelegerii şi mod de abordare a tratativelor ® Un avînt deosebit l-a luat • Tot în această săptămînă ţări, unele guverne burgheze poporul grec de la problemele
al partizanilor dezarmării colaborării paşnice, spirit ce şi în general faţă de problema în ultima vreme mişcarea po s-au desfăşurat la Londra lu îşi intensifică teroarea şi pri arzătoare din ţară.
ciştigă tot mai mulţi aderenţi, realizării unui acord al dezar poarelor din Asia şi Africa pen crările Conferinţei internaţio goana împotriva patrioţilor —
nucleare din Anglia înseamnă a te expune izolării mării generale şi totale. In cu- tru întărirea unităţii lor în nale a tineretului şi studenţi luptători pentru pace, dezar Faptul că sînt anunţate noi
vîntările sale delegatul sovietic vederea lichidării definitive a lor pentru dezarmarea nuclea mare, independenţă şi drep procese antidemocratice în Gre
LONDRA 16 (Agerpres). La şi pieirii. Probabil că aceste V. Zorin a subliniat că delega colonialismului şi pentru inten ră, la care au participat peste tate. cia, oglindeşte tendinţa guver
15 aprilie peste 6.000 de parti considerente au stat la baza ţiile socialiste nu consideră a- sificarea colaborării dintre ţă 70 de delegaţi şi observatori nului de la Atena de a conti
zani ai dezarmării nucleare au hotărîrii primului ministru cest document ca fiind defini rile acestor două continente. din 30 de ţări ale lumii. Cu deosebită indignare şi mj- nua, în ciuda destinderii ce se
început un nou marş de îa cen turc, Menderes, de a vizita Uni tiv. ci ca o propunere care, pe nie protestează opinia publică conturează în lume, strădaniile
trul de cercetări ştiinţifice in do unea Sovietică şi de a invita pe baza discuţiilor concrete, a ob Conferinţa de solidaritate a Această acţiune a tineretului mondială împotriva' ruşinoase sale pentru înăbuşirea oricăror
meniul energiei atomice de la primul ministru sovietic, Nikita servaţiilor şi considerentelor ce popoarelor Asiei şi Africii de la exprimă năzuinţele de pace şi lor înscenări judiciare din Gre aspiraţii de libertate şi pro
Aldermastone spre Londra. Sco Hruşciov, să facă o călătorie in vor fi făcute, să poată duce Ia Conakry este o continuare stră prietenie ale tinerei generaţii cia. gres din Grecia.
pul marşului este de a atrage Turcia. lucită a spiritului realizat la care se află în primele rînduri
atenţia opiniei publice din An un acord cu privire Ia textul fi Bandung, care a pus în miş ale luptătorilor activi pentru Continuîn'd politica sa ’de Dar această politică este as
glia şi din lumea întreagă asu Reacţia opiniei publice mon nal al „principiilor fundamen care toate ţările din această dezarmarea generală şi pentru prigoană împotriva patrioţilor tăzi condamnată cu hotărîre de
pra absurdităţii şi primejdiei diale faţă de acest schimb de tale ale dezarmării generale şi parte a lumii. In cadrul confe interzicerea armelor nucleare. democraţi greci, guvernul de la popoarele iubitoare de libertate
cursei înarmărilor nucleare şi de vizite este favorabilă. Pînă şi totale“. rinţei s-au dezbătut o serie de Atena şi-a atras dispreţul şi şi asemenea acţiuni vor fi cu
cercurile politice reacţionare probleme deosebit de actuali Printre măsurile importante ura tuturor oamenilor cinstiţi siguranţă izolate şi măturate
Delegaţiile occidentale s-au printre care : lupta pentru eli pe care această conferinţă le-a din lume.
a cere renunţarea la arma nu din Grecia sînt îngrijorate de pronunţat negativ şi asupra berarea ţărilor africane în con adoptat, se numără: intensifi de mersul victorios al omenirii
1 consecinţele ce le-ar avea a- propunerii ţărilor socialiste ca carea luptei pentru reglemen Vestea condamnării la mun spre pace şi progres.
cleară. marş, lung de apro cest eveniment pentru politica statele ce dispun 'de arme nu diţiile actuale cînd neocolonia- că silnică pe viaţă a unor de
La acest lismul se manifestă în Africa tarea problemei germane şi in mocraţi greci împotriva cărora L. IOACHIM
ximativ 70 kilometri, participă externă a guvernului grec. Aşa sub forma comunităţii france
reprezentanţi ai celor mai dife cum se spune şi în declaraţia S-a înscenat un proces judi
rite pături ale poporului englez. dată publicităţii de partidul
Marşul se va încheia printr-un EDA, guvernul Karamanlis ră-
miting de masă al partizanilor mîne ultimul adept intransigent
dezarmării nucleare care va a- al războiului rece în Balcani.
vea loc la 18 aprilie la Trafal- întrevederile ce vor avea loc
intre şefii de guverne ale celor
gar Square din Londra.
Redacţia şi adminişVaJia z ia ru lu i: ştr. 6 M a rtie nr. 9. le le fo n : !SS| 1 8 9 ţ 75. Taxa plătită în numerar conform aprobării D irecţiunii Generale P.T.T.R . nr. 263.320 din 6 noiembrie 1949. ş s T ip a ru l: întreprinderea Poligrafică „1 M a i“ — D eva.