Page 6 - 1960-04
P. 6
Pag. 2 URII MUL SOCIALISMULUI Nr. 1640
Prii creşterea letal - spre oroare
AWAAAy'A^ '^VvV'A /w '* DUPĂ CONFERINŢA REGIONALA DE PARTID in schimbul de noapte
La Hunedoara, în combinatul siderurgic, munca nu conteneşte nici
!o clipă. Convinşi de rolul muncii lor în măreaţa operă de construire a Minerii ne puteau
[socialismului, siderurgiştii, fie furnalisti, fie oţelari, laminatori sau coc- Măsurile luate prind ajuta mai mult... r Există oare o demarcaţie
¦sari, desfăşoară o susţinută întrecere pentru a da patriei tot mai mult Golectivul de muncă al sec !ţ precisă intre zi şi noapte ? să cu o deficienţă: cuptorul i
ţiei noastre a obţinut în ultima L Dacă da, atunci în ce con- cu propulsie a fost preluat -j
Imetal. Urmînd exemplul comuniştilor, toţi oamenii depun eforturi susţinute v la fă vreme realizări toarte inimoase. L 'stă ea în Combinatul 'side- rece. -j
Astfel, în perioada 1—27 mar l rurgic din Hunedoara ? In
pentru a folosi mai bine agregatele, pentru ă îmbunătăţi calitatea produ tie a.c., au fost produse peste t faptul că lumina naturală —<Mi se pare că în noap- I
plan 1.657 tone tontă. Aceasta tea asta n-o să meargă lu-
selor, pentru a produce cît mai ieftin. dovedeşte că sarcinile trasate este înlocuită cu cea artifi crurile aşa cum doream., i-a ţ
jurnaliştilor de Conferinţa regio cială ? D a! Acesta este un spus tovarăşul Trtfu maîs- ţ
Rezultatele acestor eforturi constau în mii şl mii de tone de produse Recenta Conferinţă regiona Este in curs 9e organizare nală de partid, au prins viaţă, indiciu că locul zilei a fost irului de linie Petru Con- )
lă de partid a pus în faţa că măsurile luate în ultima vre luat de noapte. In rest, to stantin. Mă tem căznit in- '-1
’ siderurgice date peste plan, în milioane de lei economii la preţul deŞ noastră, a oţelarilor din Com un concurs „Cine ştie, cîştigă“ me au fost eficace. tul are acelaşi aspect. In ăeplinim planul şi ne\ facem
binatul siderurgic Hunedoara, pe tema producţiei de oţel. Se cuptoare, metalul clocoteş de ruşine...
>cost. Pentru a răsplăti munca acesior bravi oameni, partidul şi guvernul, sarcini deosebit de importan studiază de asemenea posibili Realizările noastre puteau fi te cu acelaşi neastîmpăr şi
te. Pină la finele anului 1960, tatea de reducere a consumu însă şi mai frumoase dacă mi ziua şi noaptea; în furnale • — Nu cred. i-a răspuns a-
P:aauu a—locat f.o.n.•d-u-r-i---u-r-i-a-ş-e---p-e-n-t-r-u---c-o-n--s-tr-u--ir-e-a- d-e •ap.a..r.t.a.m...e.n..t.e. confortabile•,>L noi trebuie să producem peste lui de utilaje pe tona de oţel, nerii de la Teliuc ne-ar fi aju cesta. Sînt. sigur că oicla-
Ş de noi aşezăminte social-culturale. ' plan 100.000 tone oţel şi să în special a utilajului de tur tat mai mult. Minerii din Ghe- se plămădeşte fără între rli se vor tine de cuvint.
realizăm economii însemnate nare. lar ne-au trimis minereu sufi rupere fon ta; prin cafele
< Oraşul muncitoresc, stadioanele, lăcaşurile de cultură, alături de creş-^ la preţul de cost. Pentru a- cient, pentru care le mulţumim. laminoarelor lunecă conti Şeful de schimb a avut însă.
ceasta, s-a ivit necesitatea Pentru îmbunătăţirea mun Din păcate, nu putem spune a- nuu „panglici“ de metal au- dreptate. Oţelarii au trimis
?ferea necontenită a salariilor siderurgiştilor, reflectă grija de zi cu zi a <- unei munci mai organizate, cii de partid, a început instru celaşi lucru şi despre cei din t riu... Doar oamenii, aceşti
mai eficiente, a unor noi măsuri irea agitatorilor în mod dife Teliuc. In primele două decade, neînfricaţi stăpînitori ai fo şarjele reci. Aproape toate
^ statului faţă de munca siderurgiştilor hunedoreni. < menite să ducă la creşterea in renţiat, pe meserii şl pe am primit de la ei minereu mai cului, doar ei se schimbă. au fost sub 700 grade Cel-
dicilor de utilizare a agrega schimburi. La locurile de mun puţin decît ne era necesar şi de Indiferent însă că e noapte sius. „
<j In această pagină ne propunem să relatăm cîteva aspecte ale muncii,) telor. că mai importante, sînt re calitate necorespunzătoarc. sau zi, ei muncesc cu a-
partizaţi membri şi candidaţi ceeaşi ardoare, manevrează Laminatorii au mai in
?vieţii şi preocupărilor oamenilor noi din Hunedoara. ) La secţia noastră, hotărîrile de partid. In ultimul timp însă — mai cu aceeaşi grijă utilajele, tim pinat în noaptea aceea
Conferinţei regionale de par depun eforturi şi mai mari
'VWWWV tid au fost viu discutate, mai In afară de acestea, s-a precis în ultimele 10 zile — şi alte greutăţi. Astfel, din. j
întîi în adunarea generală a făcut revizuirea întregii agi ( pentru a da patriei metal cauza unei decuplări de
organizaţiei de bază, apoi în taţii vizuale. S-au confecţio primim minereu suficient, fapt 1 tot mai mult. Fac acest lu- mufă intre cajele finisoare, ~]
consfătuirile de producţie, cu nat lozinci legate de angaja t cm pentru că aşa le dictea laminorul a stat 20 de mi
întreaga masă de salariaţi. mentele noastre privind tra pentru care adresăm cuvinte de nute. Defectul a fost înlă
Colectivul nostru de muncă, ducerea în viaţă a hotărîrilor ză conştiinţa, pentru că aşa turat însă repede. chiar
entuziasmat de prevederile Conferinţei regionale de par mulţumire şi minerilor de la L i-a educat partidul. Dar a- foarte repede, pentru că
conferinţei şi-a luat angaja tid. In plus, s-au luat măsuri lăcătuşii Gheorghe Andră-
mente preţioase atît în ce pentru confecţionarea ulnui Teliuc. tunci. cină în muncă se şescu şi Enea Nistor, pre
priveşte sporirea producţiei cît panou de onoare pentru popu ivesc greutăţi, vrednicii si- cum şi. laminatorii r loan
şi reducerea preţului de cost. larizarea fruntaşilor şi realiză Sîntem convinşi că dacă vom derurgişti, în frunte cu co
Astfel, s-a angajat ca pînă la rilor, în cinstea zilei de 1 Mai Andrăşescu şi Nicolge So-
1 Mai să elaboreze peste plan şi a Congresului al Ill-lea al col, au muncit cu multă
mai mult de 20.000 tone oţel, Partidului Muncitoresc Ro- tragere de inimă.
să realizeze economii la pre mîn.
ţul de cost în valoare de cel primi minereu suficient şi de o muniştii, luptă eroic pen Se credea că planul nu
puţin 2.500.000 lei. Pentru urmărirea rezultate
lor obţinute în întrecerea so calitate mai bună. vom obţine tru a le învinge, pentru ca mai poate fi realizat. A-
Pentru ca aceste angaja cialistă, s-au confecţionat gra
mente să prindă viaţă s-au fice în care sînt trecute reali realizări şi mai frumoase. De marea bătălie cu metalul să ceastă părere n-a fost îm
luat noi măsuri tehnico-orga- zările zilnice pe schimburi şi aceea, ne exprimăm dorinţa ca ( fie cîştigată tot de ei. brăţişată însă de laminato
nizatorice şi s-a trecut la îm cuptoare. minerii de la Teliuc şi Glielar rii Ianis Bairas. şi Hoţoman
bunătăţirea simţitoare a mun să ne ajute şi mai m u lt; ulti Aşa s-a intimplat şi în
cii de partid. Bunăoară, au In urma acestor măsuri, re noaptea de 28 spre 29 mar Prip şi de prim-manevran-
început cursurile de califica zultatele obţinute în muncă tie a.c., la laminorul de 800 tul Petru Baidan.
re diferenţiată, pe meserii, s-au îmbunătăţit simţitor. In
De la 1 ianuarie pină la 28 martie, colectivul laminorului de 800 mm., a pentru toţi muncitorii. Lec luna martie de pildă, pînă în mele rezultate arată că au po [ mm. La ora 23, au intrat în Dimineaţa, la ora 7. in
laminat in afara sarcinilor de plan, mai bine de 6.600 tone lingouri de ţiile predate la aceste cursuri 27 inclusiv, am înregistrat o
oţel. La acest succes s-a ajuns datorită încălzirii corecte a lingourilor in de către ingineri şi tehnicieni depăşire a planului de peste sibilităţi reale în acest sens. t schim.b laminatorii conduşi stalaţiile au fost predate în
cuptoarele adinei, întreţinerii in bune condiţiuni a agregatelor, precum şi din secţie, sînt însoţite de de 6.200 tone de oţel. De la înce
folosirii din plin a timpului de lucru. monstraţii practice. putul anului şi pînă Ia aceeaşi A. RAŢ ? de maistrul losîf Trtfu. Pri- perfectă stare de funcţio- ]
dată. depăşirea este de peste secretarul organizaţiei de partid 7 mul contanc-tt. cu munca din_____a- nare. Oamenii erau fericiţi 1
Clişeul nostru înfăţişează brigada de tineret condusă de utemistul Du 17.000 tone. că eforturile lor n-au fost 1
mitru Glunea) una din brigăzile fruntaşe pe şccţie. seefia l-a furnale ceastă noapte a coincis lu zadarnice. Cei doi maiştri. j
Aceste realizări sînt cea s-au intîlnit din nou;
-m - U-J UJ W/ C-J »— >I-----1 1-----l t-----î w_/ v 1
ISUS IESLE Fiecare secţie—secţie-şcoaiâ ]1 — Ce ţi-am spus eu a- -I
'seară? Eşti mulţumit de j
] şarjele primite ? _ l-a în- i
Prin luna noiembrie a anu ţie organizarea concursului „Gi- } ¦trebat Trifu pe Constau- I
D E R U R G I S T IULO R Incepînd din luna aprilie se mai bună chezăşie că hotărîri lui trecut, la indicaţiile organi ne ştie, cîştigă“, care a stîrnit ] tln-
vor organiza schimburi de ex le Conferinţei regionale de zaţiei de partid, inginerii de la
perienţă între cuptoare. Ast partid vor fi traduse în viaţă. oţelăria Martin nr. 1, au pornit interes şi dragoste pentru stu- ] — Ai avut dreptate... Nu- J
fel, se va crea posibilitatea ri o iniţiativă lăudabilă: de a ajuta
dicării tuturor cuptoarelor la ŞTEFAN ŞOIMOŞI pe muncitorii secţiei în ridica diu în rîndul muncitorilor. 3 mai că oamenii ne-au ară- -j
nivelul celor fruntaşe. secretarul organizaţiei de bază P.M.R. rea nivelului profesional şi de
Rezultatul n-a surprins pe Şi oţelarii şi laminatorii au cultură generală. Iniţiativa a Despre eficacitatea secţiei- •? tat c^ Pionul se realizează -
nimeni. Oamenii aveau expe obţinut de asemenea succese O.S.M. nr. 2 fost primită cu multă căldură ¦]
rienţa anului trecut, dorinţa frumoase în lupta pentru rea şcoală de la O.S.M. nr. 1, des-j ^ atunci cină nu-s condi-
lizarea sarcinii de reducere a j
de a face şi mai mult, un an preţului de cost. Numai in pre contribuţia ei Ia ridicarea 1 W prielnice. Aseară, dacă- 1
gajament pe care hotărlserâ 1
nivelului profesional şi de cul mi amintesc bine, nu ştiam
tură generală al muncitorilor; acest lucru...
să-l respecte cu stricteţe, şi în luna februarie, spre exemplu, de către muncitori. vorbeşte cu interes şi dra- ¦ Cele petrecute in noaptea
plus, conştiinţa existenţei u- oţelarii de la oţelăriile Martin înfăptuim angajamentele Cuprinzînd teme variate, pro goste fiecare cursant, fie topi- j aceasta, arată că laminato- -j
gramul seciiei-şcoală a tratat torii Ştefan Gîdăr, Gheorghe rii sînt oameni de cuvint,
nor rezerve încă nefolosite. nr. 1 şi electrică au redus
Bătălia a început din prime preţul de cost cu peste 400.000 La începutul anului, pe baza centului de declasate, ce se pot pînă în prezent peste 18 lecţii Hetea sau Moise Giobotaru,' fie ] căliţi în lupta cu greută
le zile ale anului, în fiecare lei înlocuirea materialelor unei analize a posibilităţilor de face din tonele de fontă date din diferite domenii de activi
secţie, la fiecare loc de mun scumpe cu altele mai ieftine şi care dispunem, ne-am angajat de noi peste plan, cît am reali tate. Numărul mare de munci Simion Mihăiiă, prim-topitor. ţile, oameni care pun mai
că. Din cele 100 de milioane reducerea consumurilor speci să elaborăm în acest an peste zat şi ce mai avem de realizat tori participanţi la lecţii — peste
lei, cît reprezintă angajamen fice au fost principalele căi sarcinile de plan 11.000 tone din angajament. De asemenea, Datorită rezultatelor frumoase presus de orice -interesul co-
tul la economii peste plan pe urmate. fontă şi să reducem preţul de am îndrumat comitetul sindical 900 — precum şi frecvenţa de
regiune. 40 miloane lei revin cost cu cel puţin 5.000.000 lei. de secţie să cuprindă în între 90—95 la sută, demonstrează obţinuie în cadrul scrtiei-şcoală, ; îectivului din care fac par
siăerugiştilor din Hunedoara. Un loc de frunte printre co Pentru realizarea angajamente cere întreaga masă a furnalişti
Acum, la încheierea situaţiei lectivele combinatului în ce lor, au fost luate în cadrul sec lor. Datorită acestor măsuri am interesul crescînd al muncitori comitetul de partid şi co -" te.
pe primele două luni, se con priveşte realizarea de econo ţiei noastre o seamă de măsuri reuşit să ne depăşim sarcinile lor faţă de problemele dezbă
stată că angajamentul e oare mii îl ocupă laminatorii de la tehnico-organizatorice şi poli de plan în primele două luni tute. mitetul sindical al combi V—/*._.**_ ___I > t I
cum. mic. Au fost realizate la bluming. Ei au realizat în lu tice. ale anului cu peste 3.500 tone
preţul de cost efectiv econo na februarie mai bine de un fontă şi să realizăm economii ia Că iniţiativa aceasta a găsit natului au exiins iniţia
mii de peste 9.700.000 lei. Suc milion de lei economii. Voi enumera numai cîteva din preţul de cost planificat de un larg ecou în rînduriie mun
cesul e cu atît mai frumos, cu ele, cele mai importante. Ştiind aproape 2.800.000 lei. citorilor o dovedesc rezultatele tiva inginerilor de la' O.S.M. nr.
cît, ca la orice început de an, Rezultatele obţinute, ca şi că ridicarea temperaturii aerului frumoase obţinute-în procesul de
a existat o oarecare reţinere realizările operative din luna insuflat în furnale este una din Avînd în vedere aceste suc producţie de către muncitorii de 1 şi la laminorul de 800 mm.
in ce priveşte posibilităţile e- martie, arată că succesul ob principalele căi de sporire a cese, am hotărît ca în cinstea Ia O.S.M nr. 1. In luna ianua
xistente. Pe de altă parte, si- ţinut este rodul eforturilor si producţiei şi de reducere a pre rie, spre exemplu, muncitorii şi Ia furnalele 5—6. Aceasta
ăerurgiştii s-au convins că pot derurgiştilor în acest sens. ţului de cost, am urmărit în per celui de-al Ill-lea Congres al oţc-lari de aici au dat peste plan
realiza economii şi mai mari. Succesul putea fi. şi mai fru manenţă acest lucru. In acest 2.011 tone oţel, în luna februa este însă puţin. In urma expe
mos dacă colectivul uzinei coc- sens, am folosit din plin expe rie 1 782 tone, iar în luna mar
In secţia I-a furnale, bună sochimice şi al laminorului de rienţa de anul trecut. In plus, rienţei acumulate în acest an,
oară, după ce în luna ianua 800 mm. s-ar fi. încadrat în la cauperele furnalului nr. 6
rie preţul, de cost a fost depă sarcina de reducere a preţu s-au automatizat manevrele de comitetul de partid şi comitetul
şit cu aproape 300.000 lei, în lui de cost. schimb a caupereior şi reglarea
februarie s-a realizat o eco arderii. Pe de altă parte, s-a sindical al combinatului vor
nomie de aproape 800.000 lei. In prezent colectivele sec introdus gazul metan şi am
Aceasta, mai ales pe seama re ţiilor combinatului desfăşoară acordat o deosebită atenţie do trebui să studieze posibilitatea
ducerii consumului specific de o şi mai susţinută întrecere zării şarjelor.
cocs pe tona de fontă. Rezul în vederea reducerii pe mai extinderii acestei iniţiative în
tate deosebite au obţinut jur departe a preţului, de cost. Măsuri de mare eficacitate am
naliştii de la secţia a Ii-a. fur Dorind să întîmpine cel de-al toate secţiile combinatului.
nale. Riăicînd. temperatura ae III-lea Congres al partidului
rului insuflat în furnale, şi Pînă ia încheierea anului şco
lar nu mai este mult. Tn preo
partidului să elaborăm pînă ia tie, pînă în ziua de 27 inclusiv, cuparea comitetului de partid
1 Mai. 5.500 tone fontă peste 1.871 tone. De asemenea, da şi a comitetului sindical va tre
plan, şi să ne depăşim cu cel torită cunoştinţelor profesionale bui să stea de pe acum întoc
puţin un milion de iei angaja- căpătate, în prezent turnările mirea programelor de studiu,
mentul anual în ce priveşte rea se fac mai bine, se foloseşte şi asigurarea condiţiilor maieriale
se întreţine mai bine cuptorul, necesare, în aşa fol îneît odată
! lizarea de economii. se lucrează mai operativ etc. cu începerea noului an şcolar,
Pentru verificarea’ cunoştinţe iniţiativa inginerilor de la
GHEORGHE C1SMAŞ lor acumulate de muncitori şi O.S.M. nr. 1 să cuprindă toate
secretarul organizaţiei de bază pentru a atrage noi muncitori secţiile Combinatului siderurgic
P.M.R. de la secţia a Il-a furnale spre secţia-şcoală, merită aten- din Hunedoara.
. -.......... ... ——— ........... P
şi ziua de 1 Mai cu realizări luat în ce priveşte munca poli jp l
tot mai frumoase, ele caută tică de masă. Merită subliniat RASPLATA MUNC SIJ Il lPat f
să descopere noi rezerve încă faptul că în incinta secţiei au
folosind pe scară largă gazul nefolosite. Ventru. aceasta, toţi fost afişate panouri cuprinzînd Hunedoara... Marea cetate ţie, îi aşteaptă acum in ora- el. Cu banii pe care-i ciştig Supraveghind htlna ' fd icţio
metan, au reuşit să realizeze siderurgiştii luptă pentru spo lozinci mobilizatoare, legate de a metalului... De aici pornesc şui muncitoresc un aparta- pot să-jni cumpăr tot ce-rni nare a agrege!Nor, -.mecanicul
în acest interval de timp eco rirea indicilor de utilizare a sarcinile de producţie. Am ară zilnic spre diferite centre ment nou, spaţios. Pentru trebuie... de exhausloare Vasile Papa-
nomii la preţul de cost plani agregatelor, creşterea produc tat în aceste panouri-lozinci, ce industriale din ţară mii de mobilarea lui şi-au cumpărat gheorghiu de la fabrica de a-
ficat în valoare de peste tivităţii muncii, îmbunătăţirea anume înseamnă reducerea pro- tone de oţel, fontă, lamina de curînă din banii cîştigaţi Tinărul loan Cornescu, este giomerare a minereului din ca
2.700.000 lei. proceselor tehnologice. prim-încărcător la furnalul
te... Zilnic pornesc de aici o garnitură de mobilă tip nr. 4. îşi iubeşte mult soţia. drul C. S. Hunedoara aduce o
roadele muncii pline de en coniribufic preţioasă la depă
tuziasm a unor harnici plă- „Bega“... li place s-o vadă întotdeau- şirea sarcinilor d e ' placi.
măditorî. ai metalului. Şi pe
Laminatorul Ianis Bairas na veselă şi fericită. In luna
şi-a îndeplinit de curînă un trecută, din salariul său, i-a
zi ce trece, aceste roade sînt vis din copilărie: şi-a cum- cumpărat o rochiţă, o bluză
. tot mai bogate. Pe zi ce tre părat motocicletă nouă. Cină albă de mătase şi o pereche
ce, graficele de producţie a- se urcă pe ea împreună cu de pantofi de vară. Se apro-
fişate in toate secţiile indică soţia, i se umple inima de pîe doar anotimpul hainelor
cantităţi tot mai mari de bucurie. Este doar răsplata subţiri. Cu toate acestea, i-au 0 în ziua de 21 martie, colec
tivul oţeiăriei Martin nr. 2 —
metal date patriei peste muncii lui... In aceeaşi secţie mai rămas bani să depună şi colectiv fruntaş pe combinat —
plan... cu el, lucrează de peste 18 la C.E.C. a raportat îndeplinirea sarcinilor
de plan pe trimestrul I al anu
Dar pe cît de frumoase şi ani laminatorul loan Andră- in planul lui de viitor şi-a lui curent.
apreciate sînt realizările si şescu. Este un om mai vîrs- prevăzut ca in luna aprilie, ° Atît furnallşiii din secţia
a II-a furnale, cît şi oţelarii de
derurgiştilor din Hunedoara, tnic, mai temperat, nu-l mai cu banii depuşi la C.E.C., să la oţelăria Martin nr, 2, au rea
pe atit de frumoasă este şi pasionează viteza. El preferă plătească prima rată pentru lizat deja sarcina Conferinţei
regionale de partid în ce pri
răsplata muncii lor. Cu banii ca după o zi de muncă să se o garnitură de mobilă tip veşte sporireh indicelui de uti
lizare a agregatelor.
primiţi în urma muncii pe odihnească într-un aparta- „Bega“...
0 Preocupaţi de continua îm
care o depun, ei işi făuresc o ment confortabil alături de Acestea sînt doar cîteva e- bunătăţire a calităţii produse
lor, oţelarii şi laminatorii com
viaţă înfloritoare, lipsită de soţie, de fiica şi ginerele său. xemple ale vieţii noi, ferici-
binatului au redus în luna fe
griji. Luna trecută, in casa lui din te pe care şi-o făuresc side- bruarie rebutul sub procentul
Mihai Tirpescu este prim- satul Boj, a apărut o mobilă rurgiştii din Hunedoara. Ase-
topitor la oţelăria Martin nr. de mare p r e ţ: un bufet nou menea exemple sînt mii şi
2. S-a căsătorit de curînă. In de bucătărie, cumpărat cu mii. Ele se găsesc la furnale,
luna februarie, a cîştigat pes 1.250 lei. cocserie, aglomerator. lami-
te 2.000 lei, în ianuarie pes — Sînt mulţumit de râs- noare, în oricare din secţiile
te 2.600. Pe el şi tînâra-i so- plata muncii mele — spune marelui combinat siderurgic.
!Vedere generală, a uzinei cocsochimice din Combinatul siderurgic Hunedoara. admis.