Page 60 - 1960-04

;\ - gion j »3 PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢ1-VA i

»dc*sia-E>eva

Anuí XÜ Nr. 1654 Marţi 19 aprilie 1969 4 pagini 20 bani I B p î^ jF i
1

• 11 cunoaşteţi pe Hanciu? ...
(pag- 2 -a)

• Cu forţe unite
(pag- 2 -a)

® Duminica sportivă
(pag- 3-a)

® O nouă lovitură dată colonia-
lismului — Madagascarul a deve-
nit ţară independentă

(pag- 4-a)

IN C IN S T E A C E L U I D E A L 1 II-L E A CONGRES In înfîmplnarea celei de-a 90-a

A L P A R T ID U LU I M U N C IT O R E S C R O M IN aniversări a naşterii

<« lui V. I. Lenin

Noi colective de muncă din Otel !nai ieftin
regiunea noastră răspund Programe cultural-artistice
Răspunzînd chemării la întrecere so­

chemării la întrecere cialistă lansată de colectivele celor La M ăceu, com una Bretea ţia de cor şi recitatori va
19 întreprinderi industriale din ţară în Strei, se fac pregătiri in­ prezenta un program artis­
Pe zi ce trece noi colective ăe m u n că ale întreprinderilor cinstea celui de-al lll-lea Gongres al ten se in vederea aniversării tic care va cuprinde printre
din regiun ea n o a stră ră sp u n d ch em ării la în trecerea socialistă Partidului Muncitoresc Romîn, . side- a 90 de ani de la n aşterea a lte le : „Cîntece despre L e­
în cinstea celui de-al lll-le a Congres al P artidului M u n cito­ rurgiştii din Hunedoara s-au angajat lui V . I. L enin. In ca d r u l c ă ­
re s c R o m în la n s a tă d e c o le c tiv e le celor 19 în tre p rin d e ri să realizeze pînă la finele anului 1960 m inului cultural se va expu ­ nin“ de N. V asta, „Cîntecul
economii la preţul de cost în valoa­ ne o conferinţă, iar form a- copiilor despre Lenin“ de
industriale din ţară. In fiecare zi, noi colective dezbat cu vie re de cel puţin 30.000.000 lei. O ma­ M. Crasev, iar corul va in ­
re parte din această sumă revine oţe- te rp reta cîntecul „Sulico“.
în sufleţire ch em area la în tre cere, p osibilităţile şi rezervele larilor. Pentru realizarea ei, oţelarii
de care dispun pen tru a rea liza cît m ai m ulte econom ii de Ia oţelăria Martin nr. 2 au pornit In satul H obiţa — com u ­ „'Glasul lui L enin“ şi altele.
0 însufleţită întrecere socialistă între Be asem enea, cercul de ci­
na Rîu B ărbat, elevii şcolii

la preţu l de cost şi cit piai m u lte beneficii. Ele se an gajează schimburi şi cuptoare, avînd drept de 4 ani au p reg ă tit un titori din şcoală a pregătit

ca prin reducerea consum urilor Specifice de m aterii prim e, scop reducerea consumurilor specifi­ program consacrat aniver­ citiri artistice din volum ul C om unistul Aurel C ristea e ste şef de brigadă la 'sectorul
m a teria le, en ergie şi com biisti bil, p rin folosirea m a i ra ţio ­ ce de materiale şi combustibil. Rezul­ sării naşterii m arelui Le­ „ C o p ilă ria lui V. I. L en in “, I al manei Aninoasa. Echipa sa îşi depăşeşte lună de T u n ă
nală a capacităţilor de p ro d u c ţie şi sporirea produ ctivităţii tatul eforturilor lor este încununat de nin. P rogram u l cu prin de r e ­ pentru serbarea ce va avea sarcinile de plan. In prim ele 8 zile ale lunii aprilie ăe pildă,
m u n c i i s ă c o n t r i b u i e î n t r t- o m ă s u r ă c î t m a i m a r e l a r e a l i z a r e a succes. In perioada 1—15 aprilie, pre­ citările „O ctom brie roşu“, loc în scoală. ea a d a t p e s te p la n 138 to n e de cărbune.
ţul de cost al tonei de oţel a fost re­
celo r 100.000.000, le i ec o n o m ii la p re ţu l de co st p e re g iu n e. dus cu 16,79 lei. In ziua de 15 a fost E x p o z iţii

EXPLOATAREA AVINIERA EXPLOATAREA MINIERA înregistrată o economie de 22,08 lei La căm inele culturale din s-au expus de asemenea,
DEVA URIOANI pe tonă. com unele Berthelot, Toteşti, p e s te 100 de vo lu m e cuprin-
Pui, S arm izegetu sa şi Baru z ln ă o p e r e ale lu i V. I. L e ­
> — 150.000 Iei economii Ia — 500.000 lei economii fa pre­ Realizările furnalîştilor M are din raionul H aţeg, \s-au
preţul de cost prin : reducerea ţul de cost prin: reducerea con­ de Ia secţia l-a deschis expoziţii cu tem a nin. -k
consumului 'de material lemnos, sumului de lemn de mină cu „ V ia ţa ş i o p e r a lui V. I. L e ­
exploziv, energie electrică, creş­ 0,470 m.c. pe mia de tone, îm­ Golectivul de muncitori, tehnicieni n in “. In cadrul acestor e x ­ ’-
terea productivităţii muncii cu bunătăţirea calităţii cărbunelui şi ingineri de la secţia I-a furnale
5 Ia sută şi alte măsuri. cu 0,5 Ia sută faţă de norma din C.S. Hunedoara răspunzînd che­ p o ziţii, sîn t ex p u se 17 p la n ­ In scopul cunoaşterii o pe­ Pregătiri pentru î Mai
admisă şi alte măsuri. mării la întrecerea socialistă lansată şe m ari, care cuprind dife­ relo r lui L'ehin, la b ib lio teca
EXPLOATAREA MINIERA' de cele 19 întreprinderi din ţară, s-a rite tablouri, fotografii şi
TE BÉA FABRICA CHIMICA angajai să dea peste plan în anul fotocopii a unor docum ente ra io n a lă din 'Alba Iulîa e-
ORÂŞTIE 1960 16.000 tone fontă şi să realizeze şi s c riso ri ale lui V. I. L e ­
— 250.000 Iei economii Îă economii la preţul de cost în valoare nin. A sem en ea ex p o ziţii au la caselex is t ă o e x p o z iţie c u o p e r e ­ raionalede cultură
preţul de cost prin : reducerea — 1.520.000 lei economii la de 4.000.000 lei peste sarcina plani­
consumului de lemn de mină cu preţul de cost p rin : reducerea ficată. fost organizate şi la cine- le cele m ai în sem n a te ale
400 m.c.,- a consumului de ex­ consumurilor specifice de mate­ şn atografu l „Popular,“ şi la
ploziv Cu 450 kg., reducerea rii prime şi materiale, folosirea Pentru a obţine rezultate cît mai m arelui conducător, tipări- L Haţeg repetiţii pentru a-şi pu­ niza în cinstea acestui
consumului de energie electrică mai raţională a utilajelor şi su­ frumoase ei s-au alăturat iniţiativei o- şcoala m edie din oraşul H a­
cu 0,5 kvv.h. pe tona de căr­ prafeţelor de producţie, reduce­ ţelarilor de la O.S.M. nr. 2, de a te în lim ba rom înă, precum Gorul Casei raionale ne şi mai bine la eveniment.
bune, îmbunătăţirea calităţii cu rea rebutului etc. spori indicii de utilizare a agregatelor, ţeg. La biblioteca căm inului şi o prezen tare zilnică a ce­ de cultură, care înglo­
1 Ia sută etc. angajîndu-se să dea cel puţin 1 0 0 cultural din Sălaşu superior. lor m a i im p o rta n te articole, bează în prezent aproa­ punct programul alcă­ Alba India
— 350.000 lei beneficii. kg. fontă pe m.c. volum util de furnal apăru te în p resă în legătu ­ pe 80 de artişti amatori, tuit.
— 300.000 Iei beneficii. şi zi calendaristică. Rezultatele sînt ră cu viaţa şi activitatea, pregăteşte sub condu­ Formaţiile artistice ate
DEPOUL G.F.R. SIMERIA cît se poate de bune. Astfel, prin re­ lui Lenin. cerea tovarăşului Tiberiu Brad Casei raionale de cul­
EXPLOATAREA MINIERA ducerea consumului specific de cocs, Pătraşcu, directorul Băn­ tură din Alba Iulia re­
VULCAN — 346.000 lei economii la energie şi materiale, ÎH zilele de 16 şi ''VN/V/V' VVVVAl cii de Stat — filiala Artiştii amatori care petă în prezent cîntece­
preţul de cost p rin : reducerea 17 aprilie, ..ei ..au realizat economii la Haţeg — un repertoriu activează la Gasa ra­ le şi jocurile ce vor intra
— 650.000 Iei economii Ia consumului de "combustibil con­ preţul de cost în valoare de 136.000 bogat, în care sînt cu­ ională de cultură pot în programul festiv de 1
preţul de cost prin : îmbunătă­ venţional, reducerea consumului lei. Prin aceasta, în perioada de la prinse cîntecele: „Re­ fi întîlniţi aproape zil­ Mai. De exemplu, corul
ţirea calităţii cărbunelui cu 0,5 de lubreîianţi, remorcarea de 1 la 17 aprilie, s-a ajuns la o econo­ publică — măreaţă va­ nic la „lucru". Coriş­ a pregătit cîntecele „l
Ia sută faţă de admis, reducerea trenuri supratonate etc. mie în valoare de 948.460 lei. tră", „Măreţ pămînt al tii repetă „Sub al pă­ Mai", de Dumitru Ste-
consumului de lemn de mină cu patriei iubite", „Zi de cii stindard" de Ghi- lian, „Zi de mai“ de
2 Ia sută, extinderea armării Schimb de experienţă privind extinderea Alai", „Sub al păcii rescu, „Slavă Parti­ Giprian Porumbescu,
metalice în galerii şi abataje, initiative! „La fiecare 24 de blscuri, stindard", „Sirena lui dului“ de I. Alexan- „Prietenie" da Radu Pa-
folosirea raţională a forţelor de esenamsi“ Roaită“, „Ga vulturii drescu, „Zi de mai“ de lade, „Marşul munci­
muncă etc. tineri“, precum şi lu­ Ciprian Porumbescu şi torilor" de Filaret Bar­
crări corale populare. alte cîntece patriotice bu, „Drapelul sfinte al
şi populare. lui Lenin" de Alexan­
drov şi altele.
De asemenea, or­
chestra, sub îndruma­ Echipa de dansuri ca­
re va prezenta o suită
rea iov. Baciu Vaier, de titani,uri ardeleneşti,

pregăteşte un bogat re­

De asemenea, an­ pertoriu muzical la repetă sub îndrumările

samblul de cîntece şi care îşi vor da con­ profesorului Truţa Emil,

Constructorii noului oraş muncito­ alte probleme. După aceea, în sala dansuri, în care acti­ cursul soliştii vocali iar soliştii vocali San­
resc din Hunedoara din cadrul l.G.S.H., mică a noului club a avut loc o şe­ vează aproape 40 de Popescu Doina şi Jur- da Bărbănţan, Coca

In c a m p a n i a au pornit în acest an în întrecerea dinţă de lucru. In cadrul şedinţei, amatori, printre care ca Nicolae. Gercul de Silvestru şi Elena Ha-
socialistă, iniţiativa de a construi din tov. mg. Jean Zaharia, şeful grupu­ solişti vocali şi instru­ artă plastică pregă­ ţegan au pregătit un
a g ric o lă economiile realizate peste sarcina de lui de şantiere nr. 4 al l.G.S.H. a mentişti, dansatori, un teşte lucrări pentru ex­ bogat repertoriu de mu­
plan un bloc cu 24 de apartamente. prezentat un referat asupra surselor taraf etc., face intense poziţia ce se va orga- zică populară.
cie p r im ă v a r ă care conduc la realizarea de econo­
In scopul popularizării şi extinderii mii necesare construirii blocului cu 24 Echipa ăe mineri --- 3BS2G-.
• Colectiviştii din Bîrcea şi pe celelalte şantiere de construcţii de apartamente.
Măre, raionul Hunedoara, sînt de locuinţe din regiunea noastră a a- ¦condusă de comu­ Viaţi nouălaValeaDosului
spre sfîrşitui lucrărilor agricole cestei iniţiative, Consiliul sindical re­ Pe marginea referatului, participan­
de primăvară. Acum, ei iac ară­ gional în colaborare cu ziarul „Dru­ ţii la schimbul de experienţă au pur­ nistul Teodor Lup se Valea Dosului este o comună cu minul nost' cultural. Acuş îl dăm cit de mult s-a schimbat această
turile pe o suprafaţă de 45 ha. mul socialismului", au organizat ieri tat ample discuţii. Iniţiativa construc­ numără printre cele casele aşezate mai toate ca un şi­ gala. Salu-ntreg a lucrat aici. Am Vale a Dosului, datorită grijii parti­
care va fi cultivată cu porumb la Hunedoara un schimb de experien­ torilor de la l.G.S.H. a fost apreciată mai bune echipe de ta exploa­ rag de mărgele de-a lungul şoselei rupt din coama dealului şi l-am a-, dului nostru. . ,¦‘ ¦ . ¦ , 1 ./
boabe. ţă. La acest schimb de experienţă au ca valoroasă. In cuvîntul lor, partici­ tarea minieră Barza. Această Zlatna-Abrud. Cu ani in urmă, ă- şezat tomna aici, in inima satului".
participat muncitori, maiştri, tehnicieni panţii la schimbul de experienţă au echipă extrage minereu de ca­ ceastă Vale a Dosului, care nu ...Mergem id secţia minieră ă în-,
In vederea realizării unor ve­ litate superioară şi-şi depă­ Ne-am despărţit de badea Onuţ treprinderii „Gheorghe Doja". Intr-o
nituri cit mai mari, încă înain­ şi ingineri de pe toate şantierele de scos în evidenţă rezervele interne e- prezenta importanţă pentru burghe­ şi-am. intrat in „Magazinul indus­ cabină mică, aşezată in curtea sec-
te de începerea lucrărilor de xistente pe unele şantiere în reali­ şeşte cu regularitate planul de trial Valea Dosului". Rafturile sînt
primăvară, colectiviştii au hotă- construcţii din regiune. producţie. zie decit în măsura in care putea pet cu faţa spre drum, am inlllnit
In cursul dimineţii, participanţii la zarea de economii. fi exploatată, a fost dată uitării, iar încărcate iar în magazin de-abia ne un om scund, in virsfă, minuind pe
rît ea 1 0 2 hectare teren să fie Participanţii şi-au luat angajamentul IN CLIŞEU. I Echipa comu­
consfătuire au vizitat şantierul noului nistului Teodor Lup in faţa oamenii de aici supuşi unei Tgno- puterri face loc printre numeroşii
arate cu atelajele proprii. de a studia iniţiativa constructorilor
cvartal de locuinţe din Hunedoara, gazetei de perete „Minerul",
Din această suprafaţă, s-a ă- unde au luat cunoştinţă de metodele de locuinţe de la l.G.S.H. şi de a o
discutind despre rezultatele în­
rat şi însămînţat 5 ha. borceag, de muncă, organizarea şantierului şi îmbrăţişa.
trecerii socialiste.
2 0 ha. trifoi, 2 ha. lucernă, 2

ha. sfeclă furajeră, 5 ha. ovăz, -3I555S- ranţe şi inculturi demne doar pen­ cumpărători. Ne uităm, in rafturi şi rină, ta comanda clapelor, cînd o fişă
6 ha. porumb furajer. S-au mai tru acele vremuri şi pentru cirmui- . vedem aici, pe lingă altele, produse cînd alta. Asia-i preocuparea Iul

însămînţat, de asemenea, varză iorii ei. din vinilin, produse de masă plasti­ un fel de telefonist j un telefonist cu
timpurie, castraveţi, roşii, ardei, Din tot ce-a fost, Valea Dosului că, stofă de camgarn şi pantofi „Ro- două fişe. Nu-i o muncă grea; e pe
varză de toamnă şi cartofi. marta", fulgarine şi catifea. măsura virstei lui. Alături, pe măsu­
mai păstrează azi doar numele a- ţa unde-şi ţine cutiuţa aceasta în
In campania lucrărilor agri­ cesta impropriu, care de mult nu i Puţin mai jos există şi o „Alimen­ care se împletesc fel de fel de fire
cole de primăvară, s-au eviden­ se mai potriveşte. Un suflu nou, tară". Să intrăm pentru. citeoa clipe. bine rostuite, stătea un ziar deschis,
ţiat în mod deosebit colectiviştii primăvăraiic., s-a abătut şi peste a- Salamul şi şunca „de Sibiu", untul, peste care din cînd în cînd omul
Augustin Haiduc, Jiga Horvath. ceste meleaguri de cînd poporul con- slănina, halvaua, pe care le găseşti îşi arunca privirea căuiînd slova în­
loan Bueiurca şi alţii. duce treburile ţării. Valea Dosului azi. fără greutate, la orice om al

ALBUŢ VISIRIN a devenit azi, datorită partidului, o muncii în fiece parte a ţării vei mer­ treruptă.

brigadier la G.A.C. Bîrcea Mare vale luminoasă, o vale care se ri­ ge, stau şi aici la indemlna oame­ — Citeşti ziarul ? — ii întrebăm.

, -k dică mereu la înălţimea vremuri­ nilor. Mămăliga — oropsita mămă­ — CitescI Sînt abonat. Oho, la

• Pînă la data de 15 apri­ lor pe care le trăim. ligă care a fost aiita timp părtaşa noi vin multe ziare.
lie a.c., colectiviştii din satul ...Sintem călători prin Valea Do- nevoilor omului — a cedat locul L-am întrebat dacă ştie ce ziare
Bejan, raionul Ilia, respectînd plinii. Dar toate acestea nu consli-
obiectivele planului de produc­ sului. Străbatem şoseaua îngrijită şi iuie încă oglinda adevărată a Văii vin. Omul tăcu. Trase in schimb
ţie, au terminat de însămînţat observăm cum de-o parte şi de alia, Dosului din zilele noastre. Dacă vrei sertarul şi scoase de-ăcolo un
6 ha. cu sfeclă furajeră, 5 ha. ne răsar, alături de vechile cocioa- să-i afli adevărata faţa va trebui caiet cu file liniate siingaci din ca­
cu cartofi de toamnă şi ! ha be, case noi, din cărămidă, cu să mai mergi să vezi aici biblioteca re citi mîndru şi sig u r: 93 de
cu cartofi timpurii, precum şi 5 pridvoare luminate şi cu , ferestre regională in miniatură, să vizionezi „Scîntei", 12 „Sdnteia tineretului",
ha. ovăz, 6 ha. borceag, 6 ha. mari făcute parcă înadins să aibă alături de familia minerului Vasile 93 „Steaua roşie" — asia numa
cu trifoi, 0,70 ha. cu ceapă etc. pe unde intra întreaga bucurie a vie- Petru un film la cinematograful să- Z ici! in sat sînt multe, apoi omul
ţii noi. iese, să asculţi Ia clubul muierilor zimbi parcă mulţumit că a răspuns
Incepînd de astăzi, colectiviş­ bine, după care adăugă: ,',S-or dus
Ne oprim şi admirăm o casă nouă,

tii din Bejan vor începe însă- C e r c u l m i c i l o r n a t u r a l i ş t i 'ce f u n c ţ i o n e a z ă p e l i n g ă c a s a p i o n i e r u l u i d i n P e t r o ş a n i , s e de proporţii neobişnuite pentru o lo- o piesă de teatru. transmisă de la vremile-alea de demult. Valea Dosu­
mînţareă cu porumb a celor 73 cuinţă. Ce să fie ? Onuţ Nicolae, Bucureşti pe calea undelor, sau să lui nu-i mai aia care-o ştiţi. Şi oa-
ha. care sînt deja arate. bucură de o m are frecvenţă. omul care tocmai irece pe Ungă stai de vorbă cu oricare cetăţean al menii-s aiţii"%
noi, ţine să ne informeze: „li că- comunei, de la care cu uşurinţă afli
AUREL AIAIER IN C LIŞE U : Un grup de pionieri din clasa IV B îm p re u n ă cu profesoara M aria Lă- I. GIOBOTĂ

preşedintele G.A.C. Bejan ză re scu , lu c rîn ă pe. lo tu l e x p e r im e n ta l.