Page 61 - 1960-04

Pag. 2 f D w w m m e ta m o s w i Nr 16f4

HuminxL ¦BBBBWBBB^ig w ^ g »M M g ig w ggMWWgg|TOggigg M g g g wmi . w j b a ^ z a B o x o ssBsonnsas &i i i ÂV&yst ^w^^

d m m in i J u iim a cunoaşteţi

S atul K aşino... in anul 1920 vech i m e m b ri ai colhozului — re p r e z e n ta t 3.700 kg. de fie­ In ziua aceea, tovarăşii de ceptoru l in nas. Cică să

aici a fost con struită o uzi- l-au vă zu t p e Lenîn, au sta t care vacă. Şi satu l a devenit la com itetu l de partid, co­ m e rg s ă -l cau t in m in ă dacă

n ă electrică, una din p rim ele cu el de vorbă, ati a sc u lta t de n erecu n oscu t. D e-a lungul m ite tu l sin d ica tu lu i, U.T.M . a m tr e a b ă cu el... Ia să m a i

uzine electrice să te şti din ţa - cu vin tarea ro stită de el la uliţei care a pa rcu rs-o pe şi din cadru l sectoarelor in ­ te lefo n eze o dată".

ra sovietică. Pe atunci erau m iting. vrem uri Lenin cu autom obi­ tra seră in m ină. Cauza era Alo ? Tovarăşe, se poate

vrem u ri grele. T înăra R epu- D u p ă m a să , p o ve ste sc ei — lul său, s-a u în ă lţa t ca se noi, uşor de în ţe le s: se experi­ una ca asta ? A vem nevoie

blică Sovietică era sfişiată de V ladim ir nici ne-a în trebat frum oase, in sat funcţionea­ m e n ta un nou tip de co m ­ de tovarăşul Hanciu la cabi­
duşm anii interni şi externi, pe fiecare din noi cum trâ -
ză creşe, un oficiu de poştă bină în abataju l unuia din- netul tehnic şi dum neavoas­
tră îm i închideţi telefonul..
Ţara ducea lipsă de pline, de im , n e-a spu s că în curînd şi telegraf, m agazine, iar în $ tre m inerii fruntaşi.

com bustibil. Nu n um ai că nu în trea g a Rusie va fi acope- centrul lui se în alţă casa de La cabinetul tehnic ră ­ Cum ? A fo st căutat şi de .
m ăsese doar un tînăr ingi­
s e g ă s e a u m o to a r e , d a r c h ia r r i t ă d e o r e ţ e a d e u - c u l t u r ă „V. I. L en in " . şcoala serală m uncitoreas- ^

şi cuie era aproape im posibil zin e electrice, că elec- ner, de curînd ven it la u ri- că ? Aha, înţeleg, înţeleg. Ca >

D acă V ladim ir Ilici ar p u ­ cani. A cesta p rim ise o s a r­ elev este şi respon sabil de ţ

de găsit. Dar ţăranii au în- tricitatea va însem na nu tea să vadă viaţa noastră de cină precisă : să rezolve do­ clasă... L
numai progres pentru m a- Pe faţa tlnărului inginer >
vins toate aceste greutăţi — şlni, ci şi p en tru întreaga acum — spune Tatiana R o­ sarul tlnărului inovator P e­ ş
v ia ţă a ţăran u lu i rus. El n e-a dionova — cum s-a r m ai trecu o undă de voioşie.
ei vedeau în electricitate vii- tru Hanciu. N ecazul era că L
bucura. — Uite, ce
torul. lor. in acest dosar „

Uzina a fo st construită de sfă tu it să lucrăm păm in tu l D upă Plenara din decem brie

to t satu l, ia r cîn d in colibele îm p reu n ă , s ă n e u n im în în- 1959 a C.C. al P.C.U.S. a c r e s­ în afară de~ DiN c a r n e t u l întîm plare! să >
ţărăneşti s-a aprins lum ina tovărăşirî. N e-a făgăduit să num e, sch iţe şi
cu t şi m ai m u lt avln tu l în ştii că Hanciu >

„nenaturală", cum o num eau ne trim ită un tractor, o se- m u ncă al colhoznicilor. M e­ calcule nu m ai ăsta m -a fă- /

ei. ţă ra n ii au h o tă r it să-l m ănătoare, un plug. Şi n -a canizatorul Vasili K u ra k in s-a găsi nim ic 5c u t c u r i o s . O a -

i n v i t e p e L e n i n l a f e s t i v i t a t e a gbaaaBS&m&zsi nagsaeagr o ^ y ^ ^ ^ a jw 'situat în frun tea m işcării p e n ­ în legătură ~ re elevul a- /

inaugurării uzinei. tru m ecanizarea com plexă a Comunistul Dionisie Pop este strungar la Atelierele centrale Gura- >
barza. Lucrînd cu atenţie, el dă pie se de bună calitate şi îşi depăşeşte
....L a 14 n o i e m b r i e a.c. — Amintiri recoltării inului. T ractoriştii lunar norma cu 1 2 — 2 0 la sută. cu autorul. D escurcă-te a- cesta seralist o fi unul şi a- .
tunci dacă p o ţi! celaşi cu pescarul, cu m u-
i-au scris ei lui Lenin — va despre LENIN îm preu nă cu colhoznicii rep a ­ IN CLIŞEU: Tov Pop lucrînd la strung. zicianul, cu pictorul am a- 7
avea loc inaugurarea ilu m in a ­ Luă dosarul şi citi pentru tor, cu propagan distu l, cu
ră ei înşişi m aşinile, pregă- *------— ----- —— - m .----------------------- -— a nu ştiu cita oară titlul i- m otociclistul de care am a- s
tului electric in cătunul K a ­ flat m ai înainte ? întreba- c
tindu-le pentru însâm inţârile Corespondentul voluntar n o v a ţ i e i : „tM o d i f i c a r e a c o n - rea îşi află repede răspuns. L
şino, la care vă ru găm din uitat, a trim is totul. T racto- de prim ăvară. M em brii arte- Cel cău tat bătu la uşa ca­
in im â să ven iţi şi să îm p ă r- rul p rim it de la Lenin a fost fo- lului lu p tă p en tru a îndeplini tactoarelor la în treru pătoa­
tă şiţi cu noi bucuria pe care losit m u ltă vrem e în sat... rele „D ita" şi protecţia cu
'<s a r c i n i l e s e p t e n a l u l u l î n p a ­ bobine m in im a le la în tre ru ­
o re sim ţim la ved erea lum i- — ia r clupă m a să — a con-
tru ani. Ei şi.-au lu at a n g a ja ­ p ă to a rele „I.U.I.". binetului tehnic. In birou
nii e le c tric e în co cio a b ele ţă - ttn u a t R o ă io n o v a — a,m ie şit m en tu l ca în 1960 să dea s ta ­
„E vorba de un electri­
răneşti, lucru la care în tîm - afară şi n e-a m fo to g ra fia t tu lu i 140 ton e de carn e — Noiembrie 1959. Un ţîrîit de şcolii de calificare. După 6 luni in tră un tînăr de 27-28 de A
pul stăpln irii ţarului, ţăranii îm preu n ă cu Lenin pen tru a telefon, apoi altui. Electricianul de zile, Alexandru Tuza se nu­ cian desigur“ — gînăi tîn ă ­ ani, cu o fa ţă su rîzătoare, >
aproape de două ori m ai m ult de serviciu ce se afla în atelier, măra deja printre lucrătorii ca­ ochi m ari, negri şi păr bo- L
nici nu îndrăzneau să gin- păstra pe veci această am in- ridică receptorul. De la celălalt lificaţi. rul inginer şi fără a m ai gat, pieptăn at cu cărare.
d e c ît a n u l t r e c u t, 'să o b ţin ă capăt al firului o voce întretăia­ zăbovi, pu se m in a pe telefon. Inginerului îi plăcu. 7
ăească. P rezenţa dv. este tire. Curînd a în ceput m itin - tă de emoţii şi de efort parcă,
d e la f i e c a r e v a c ă '4.000 leg. încerca să explice că un deran­ Alo ! T ovarăşe dragă, v-aş — P o ftim , lu a ţi loc... Cre-
f o a r t e d o r i t ă ". gul. jament al instalaţiei electrice a ruga să-m i spuneţi dacă a-
de lapte, să realizeze un ve­ întrerupt funcţionarea cuptoare­ Anii au trecut. veţi cu m va în secţie un
_ L uînă cu vîn tu l în fa ţa n it băn esc de 8.000.000 ruble. lor de la emailaj. m uncitor cu num ele de P e­
Ţăranca M aria K a şk in a şi-a Tînărul electrician învaţă în tru Hanciu ? in teresaţi-vă. vă
Gei 6 lucrători din echipa de fiecare zi lucruri noi. Stăpîneşte rog... Cum. ? Nu fig u rea ză ?
îm podobit casa de sărbătoa- noastră — povesteşte Oşma- ...Prima uzină electrică s ă ­ electricieni, care răspund de în­ A... s p u n e ţi că îl c u n o a ş te ţi deam că nu vă m ai dau
treţinerea instalaţiilor electrice, pe unul P etre Hanciu, p es­ de urm ă. Pînă am aflat u n ­
re. in tim p ce fem eile satu - rin — ilici a în trezărit prin- în mai puţin de car şi a rtist am.ator în ca ­
te a s c ă ! De la „la m p a lui 3 minute au şi din ce în ce mai bine această drul clubului ? Pictează şi
lui pregăteau o gustare, băr- tre decenii ziua de a stă zi a sosit la faţa lo­ frumoasă meserie. Aportul său c in tă la m u z ic u ţă ?... N u, nu de lucraţi v-a m cunoscut
) b a ţii au ieşit pe u liţă pentru poporului sovietic. El a aprins Ilici“ din K aşino porn eşte o cului. Ce se în- cred că e acesta. to a tă biografia... E oAevărat
tîmplase? Furtu­
a -i a ş te p ta p e o a sp e tele drag. în noi fla că ra în cred erii sa le lin ie d r e a p tă 'spre electro- na care se dez- în producţie se face tot mai Tînărul lăsă o clipă recep­ că sinteţi şi pescar sportiv,
lănţuise scosese torul în furcă, stînd în cu m ­
Autom obilul abia apăruse n estră m u ta te în viitorul nos- centralele-giganţi de pe N i­ din funcţiune mult simţit. p ă n ă . T e h n i c i a n u l ’d e l a ’s e c ­ şi a r tis t a m a to r , şî...
reţeaua aeriană t o r u l e l e c t r o m e c a n i c îl "sfă­
pe uliţa satului, cînd o droaie tru luminos, pru, V olga. 'Angara. Eniseî. electrică dintre In anul 1959 pentru meritele tuise să încerce la co m ite­ — Da, doar n-o să stau
centrala veche- i sale în muncă şl tu l U.T.M. D ar dacă cel că u ­
de copii se grăbiră să -l în- C urînd du pă aceea la Mos- ia r cînd se lasă noaptea, suflante şi sec­ în activitatea ta t e virstn ic ? M ai bine în­ to a tă ziua n um ai cu nasul
'satul K aşin o este in u n dat de ţia de emailaj. obştească, comu­ cerc la partid. î n h î r ţ o a g e ?;
tîm pin e. Lenin a oprit m a şi- c o v a ' a avu t loc cel de-al niştii l-au pri­
Fără să mai mit pe Alexan­ — A lo ! C om itetul de
na şi i-a în treb a t : „U nde-i v u i- ie a C ongres al Sovietelor lum ina m iilor d e becuri. M i­ stea mult pe dru Tuza, în rin* — Dar pen tru a munci, a
gînduri, după ce se constată de­ durile membrilor partid ? Tovarăşul secretar a
\ Pe bici, pe la voi uzina elec- din în treaga Rusie care a dis- lioane d e astfel d e lum ini fecţiunea, electricienii porniră de partid. ieşit din m in ă ? Nu 7 Atunci, învăţa, p en tru a le face pe
poate ştiţi dum neavoastră, pe toate celelalte în acelaşi
tr ic ă ? “. Copiii i-au ră sp u n s: cu tat şi a a d optat celebrul strălucesc acum deasupra în ­ îndată la treabă. un tovarăş Hanciu. D a ? E
tregii ţări sovietice. Aceasta Programul de lucru se ter­ pro p a g a n d ist la cercul de tim p îţi trebuie voinţă, nu
? „ L u a ţi-n e în m a şin ă şi v ă plan leninist, de electrifica re este lu m in a lui ilici. stu d iere a S ta tu lu i P.M .R. ?
minase. Sirena sunase de mult. Frumos... D ar nu ştiţi ce glum ă... Apoi, la seînteierea
vom arăta". Cu m aşina încăr- a Rusiei. In raportul prezen - Echipa de electricieni de la în­ m eserie are ? Nu, nu e e-
treţinere, instalase o nouă con­ lectrician... M -a m in teresa t unui gînd, in gin eru l îl în ­
c a tă cu copii Ilici s -a in ă rep - ta t la congres, V la d im ir Ilici ductă aeriană. Aşa că schimbul de el la secţia electrică...
II de la secţia emailaj, a putut M ecanic ziceţi ? Se poate,
ta t spre casa unde se aduna- am intind de călătoria fă c u tă , să-şi continue lucrul. Dornic de a dacă spuneţi că are şi m o­ trebă : Sinteţi m em bru de
învăţa cît mai to cicletă ... 'să în ce rc la s e c ­
se ră ţăranii. Din m aşin ă au la in augu rarea uzinei electri-' ... De cîte ori asemenea de­ ţia m ecanică. M ulţum esc... partid ?
ranjamente stingheresc procesul
coborît V ladim ir Ilici şi Na- ce din K aşino a ro stit cele- / GlgfEMIT0ei8BriEE mult, de a se în ch ise telefonul. „Na, — D a ! răspunse cel în tre­
de producţie, tot de atîtea ori, c-am. d even it dispecer" bat. >
d e jd a K o n s ta n tin o v a . Leni.n b re le c u v in te : „ C o m u n ism , în - < unul sau mai mulţi electricieni pregăti oît mai îşi zise inginerul.
se prezintă la locul unde e ne­ — E.„ a tu n ci am p ric ep u t
s-a apropiat de ţărani, a seam nă puterea sovietică plus i 20 APRILIE 1960 cesară intervenţia lor. Printre bine pentru via­ A lo ? Aş v r e a 'să v o r b e s c
aceştia se află şi Alexandru cu tovarăşul P etru Hanciu,
strîns fiecăruia m ina, apoi a electrificarea în tregii ţări", D E V A : Enrico C a ru sso ; AL­ Tuza, un tînăr la vreo 22 de ţă, pentru socie­ m e c a n ic 'sau lă c ă tu ş la totul... P robabil inten ţion aţi
BA IU LIA : U ltim a în tllnire ; ani. ’s ă m e r g e ţ i d u p ă c e t e r m i ­
in tra t în casă. O am enii au îndeplinind indicaţiile lu i( in zgom otul ro ţilo r; BRAD : tate, în toamna anului 1959 s-a d u m n e a v o a s t r ă . . . A lo ! A l o /...
Teodora ; HUNEDOARA : M oar­ Chemat de freamătul muncii, înscris în clasa' VllI-a a şcolii
1 v ru t să -l a ju te 'să-şi scoată Lenin, colhozul „Calea luî( tea- n şa ; H A Ţ E G : 'Marfă p e n ­ Alexandru Tuza s-a angajat în medii serale din Gălan. „Poftim, m i-a trîn tit re- n aţi şcoala la vreun in sti­
tru C atalonia ; ILIA : H ragoste t u t ?...
^ haina dar Lenin a refuzat ho- Ilici" din K a şin o co n stitu ie u n , Participînd cu toată dragos­
pe note ; O R Ă ŞT IE : vră jito a ­ tea sa de muncă la viaţa uzi-
) tă r lt serviciile lor. exem plu grăitor de con strui-1 nei, ‘Aldxa'fidru Tuza^’a 'a]ufls'"sâ — Se-nţelege. Tovarăşii
rea : Cartea ju n g le i; SEBEŞ :
\ In 'satul K aşin o ex istă şi re şi consolidare a gospoăă- ( Căsnicia L o re n tz; PE TR O ­ 'de m u n c ă d e p e a c u m î m i
J astăzi oam eni care au avut ŞANI : U ltim a noapte pe T ita­ prom it că m ă vor ajuta. In­
Hei obşteşti. Pe an ce trece\ nic : D espre prietenul m e u :
\ fericirea să pa rticip e la a- cunoască fiecare sector şi secţie. t e n ţ i o n e z 'să s t u d i e z f iz ic a
el devine to t m a i bogat. A n u l, Acest fapt l-a îndemnat pe
) ceastâ întllnire. Ivan Stepa- trecut, de pildă, veniturile lu i« Alexandru Tuza să devină co­ nucleară. ţ
s-a.u cifrat la 7.000.000 ru b le., respondent voluntar al ziarului
V, n o v i c i O ş m a r l n şt T a t i a n a T i - P r o d u c ţ i a m e d i e d e l a p t e aj nostru. A început astfel să tri­ — Frum os ţel î Azi m un- ţ
honovna Rodionova — cel m ai
citorii p o t 'să-şi realizeze ori >

- yW ' SIM E R IA : M arfă pentru C ata­ ce vis... De du m n eata, ce ţ
să m a i zic, nu m t-e te a m ă >
lonia ; LONEA : Fata din K iev ; mită ziarului informaţii din uzi­
nă, de pe ogoare, din viaţa cul­
T E IU Ş: O întîm plare extraor­ că ai să ră m îi de căruţă... 7

m PROGRAMUL B E d in a ră ; ZLATN A: Prietenul re ­ turală şi de pe terenurile de Ca d o va d ă 'stă în săşi in o- >
g ă s i t ; APOLDU DE S U S : T ra ­
sport etc. va ţia de faţă. Dar... fiin dcă ţ
In anul acesta el a trimis zia­
pez. veni vorba de ea, să trecem Ş
rului peste 40 de scrisori.
20 APRILIE I960 mmm Alexandru Tuza, este un cores­ la lucru. U ite d esp re ce e ţ

PENTRU 24 ORE pondent voluntar fruntaş al zia­ vorba... ?
IRIM1E STRAUf i
PROGRAMUL :1 8 , 0 0 Din 15,10 Gîntece revoluţionare ruse; Vremea nestabilă cu cerul mai rului nostru.
presa de a stă z i; 8,30 Muzică de ik5.30 Melodii populare romî­ mult noros ziua. Vor cădea ploi slabe, P. DIACQNU
cameră de compozitori romîni ;
8,58 Muzică de estradă ; 9,30 neşti ; 16,15 Vorbeşte Moscova!; locale. Temperatura staţionară, va fi octombrie 1953 ca muncitor ne­
Vreau să ş tiu ! 1 0 , 2 0 Gonceri cuprinsă ziua între 15 şi 20 grade, iar
simfonic; li.03 Gîntece şi jocuri 17.15 Goncert de muzică uşoa­ noaptea între 5 şi 10 grade. Vînt po­ calificat la secţia electrică a
populare rom îneşti; 12,35 Fol­ ră ; 18,00 In slujba patriei : trivit cu intensificări din sectorul sud uzinei „Victoria“ Călan.
clorul în prelucrarea' compozito­ 18.30 Program muzical pentru şi sud-est.
rilor n o ş t r i 13,05 Fragmente fruntaşi îri producţie din indus­ Din primele zile, maistrul e-
trie şi agricultură; 21,00 Şcoa­ PENTRU URMĂTOARELE
din opera „Flautul fermecat“ 'de la şi viaţa; 21,30 Concert din 3 ZILE lectrician Ioan Bîrlovan a văzul
muzica popoarelor; 22,30 Mu­ în tînărul nou venit în uzină,
Mozart ;14,00 „In pădure“ — zică din opereta „Liliacul“ de Vremea schimbătoare, cu cerul no­
Jobann Strauss. ros şi cu temperatura în scădere. dragostea de muncă, setea de a BIBLIOTECA ŞCOLARA IMSPRIJINUL
program de muzică uşoară; învăţa cît mai mult, de a pă­
trunde tainele meseriei şi îl în­ Bibliotecarii şcolilor din Alba
in mijlocul munţilor Zarand, Cu forţe unite demna să frecventeze cursurile Biblioteca şcolară ocupă un ELEVILOR Iulia, avînd sprijinul conducerii
la o altitudine de aproape 300 lco important în munca com­ şcolilor, se îngrijesc de împros­
m. se află vechea aşezare Ţe-; Locuitorii din Ţebea Însă nu reale cu o capacitate de 40 tone gunoi Se grajd, iar 3.500 pozion cu tema „Cartea", prie­ pătarea fondului de cărţi potri­
bea. Istoria ne trezeşte multe sînt toţi mineri. Parte din ei vagoane: însâmînţările de kg. Îngrăşăminte chimice (su- plexă şi de mare răspundere a tenul nostru drag“, în cadrul vit planului de învăţărnînt.
amintiri despre această locali­ se ocupă cu agricultura; sînt toamnă s-au executat bine. perfosfat) au fost aplicate pe şcolii. Sarcina de bază a bi­ căruia eleva Diodiu Silvia din
tate ; ne spune că aici se în- buni crescători de animale, au culturile de toamnă. bliotecii şcolare este de a spri­ clasa Xl-a umanistică, în faţa Pentru a asigura buna func­
tîlnea deseori fruntaşul răscoa­ livezi întinse cu pomi fructi­ Tn anul acesta, colectiviştii din jini procesul de învăţărrtînt, de unui număr de aproximativ 400 ţionare a bibliotecilor s-au luat
lei ţăranilor din 1784 — Ho- feri, pe luncile existente se Ţebea au avut o iniţiativă lău­ întreaga sămînţă pentru cul­ a ajuta pe elevi să-şi însu­ de elevi a arătat evoluţia căr­ măsuri, conform intsrucţiunilof
ria — cu moţii, cărora le vor­ cultivă cantităţi însemnate de dabilă. Au chemat la între­ turile de primăvară a fost pre- şească şi să aprofundeze cunoş­ ţii la noi în ţară, care a fost Ministerului Invăţămîntului şi
bea despre libertate şi o via­ legume şi zarzavaturi etc. cere socialistă toate gospodă­ gă’tită, puterea de germinaţie producţia editorială înainte de Gulturii, de a se forma pe lîngă
ţă mai bună, îndernnîndu-i la riile colective din raionul Brad. a fost încercată (aceasta fiind tinţele obţinute la-orele de curs, 23 August 1944 şi care este în bibliotecile şcolare colective de
luptă împotriva nedreptăţii so­ Munca colectivă şi-a pus am­ Obiectivele întrecerii privesc de 99,5 la sută). Din recolta de a întregi expunerile profe­ prezent, exemplificînd cu opere elevi şi profesori diriginţi, pe
ciale. Bătrînul gorun din cimi­ prenta şi in acest sat. Cu un executarea, după regulile agro­ anului acesta, colectiviştii din sorilor şi textele manualelor şi ale celor mai reprezentativi scrii­ clase, care să ajute bibliotecarii
tirul de la Ţebea a fost mar­ an în urmă, aici a luat fiinţă tehnice, a tuturor lucrărilor a- Ţebea vor vinde statului, pe de a ajuta elevilor să-şi lăr­ tori din ambele perioade. la împrumutarea cărţilor, să ur­
torul multor frămîntări şi lup­ 0 gospodărie colectivă căreia gricole. Şi-au prevăzut să cul­ bază de contract, 13.000 kg. gească şi să-şi consolideze cu­ mărească comportarea elevilor în
te ale ţăranilor împotriva boie­ 1 s-a dat numele lui Horia. A tive, intercalat — fasole şi grîu, 18.000 kg. porumb şi al­ noştinţele de cultură generală şi De asemenea s-au alcătuit ce priveşte mînuirea cărţilor,
rilor şi grofilor. Fiecare miner fost unită aproape întreaga su­ dovleci — pe întreaga supra­ te prodSse. liste bibliografice pentru popu­ pentru a supraveghea restitui­
sau ţăran virstnic îşi aminteş­ prafaţă de teren din s a t: fa­ faţă însâmînţată cu porumb, de specialitate. larizarea concursului „Iubiţi rea la timp şi în bune ccndi-
te cîte ceva din trecutul zbu­ miliile colectiviste au adus să sporească producţia zilni­ Ei au însă un „necaz“ cu cartea“ şl s-au afişat în fiecare ţiuni a cărţilor împrumutate,
ciumat al Ţebei. Mulţi dintre că de lapte cu 2 litri pe fie­ pomicultura. Numărul de pruni, Pentru a atrage un număr din clasă. La şcolile medii „Horia. precum şi ajutorul ce trebuia
ei au luat parte la diferite peste 250 capete de vite în care cap de vacă furajată, să în raport cu alţi pomi fructi­ ce în ce mal mare de elevi în Gioşca şi Crişan“ şi Şcoala să-l dea în recondiţionarea căr­
lupte şi acţiuni organizate ; u- gospodărie, un bogat inventar extindă cultura porumbului- feri, este prea mare. Şi nu rîndurile cititorilor activi, bi­ medie nr. 2 au fost înfiinţate ţilor deteriorate.
nora chiar le-a rămas un moş agricol şi au pornit cu încre­ siloz. să schimbe vitele de ra­ pentru că nu le place ţuica, ci bliotecarii şcolilor din Alba lu- gazete de perete care, prin ru­
sau strămoş pe cîmpul de bă­ dere spre o viaţă mai bună. să inferioară cu vite de mare pentru că au nevoie şi de alte lulia au ţinut o strînsă legătură bricile lor, au popularizat con­ Tovarăşii bibliotecari ţin o
tălie sau prin închisori etc., productivitate etc. Unele gos- fructe, sînt hotărîţi să asigu­ cu diriguiţii claselor, cu care cursul „Iubiţi cartea“, aniver­ permanentă şi strînsă legătură
etc. începutul n-a fost tocmai u- nodării colective au şi răspuns re — pe parcurs — o propor­ au întocmit un plan de acţiune sările scriitorilor romîni şi ai cu organizaţia U.T.M. care spri­
şor. Nu erau obişnuiţi eu mun­ chemării. ţie mai justă în acest dome­ în vederea atragerii elevilor la literaturii universale, precum şi jină activitatea bibliotecii, pre­
Dar vremurile de zbucium’ şi ca colectivă, le lipseau graj­ niu. Intenţia, nu e deloc rea şi, bibliotecă şi îndrumarea lor cărţile nou apărute. Articolele cum şi cu conducerile şcolilor
chin au trecut. Cu aproape 16 durile pentru vite, magaziile Colectiviştii din Ţebea sînt dacă o vor traduce în fapt, e- spre lecturi a căror conţinut să au fost scrise de către cititori, şi cu diriginţii claselor, infor-
ani în urmă. deasupra acestei pentru cereale şi multe altele. hotărîţi să cîştige întrecerea. xe'mplul lor o să-l urmeze şi le aprofundeze cunoştinţele teo­ in şedinţele cu părinţii au fost mîndu-i periodic în consiliile
aşezări, ca şi deasupra între­ Şi rezultatele muncii lor de alte gospodării colective cu si­ retice primite la orele de curs. pedagogice despre situaţia citi­
gii noastre patrii, a apărut un Primul an de existenţă a pînă acum sînt promiţătoare. tuaţie similară. Astfel s-a reuşit ca la Şcoala prezentate conferinţele: „Ce să torilor şl modul în care elevii
soare- cald, al libertăţii şi bu­ fost mai greu. Dar cu toate a- medie „Horia, Cloşca şi Grişan“ citim“, „Importanţa bibliotecii în se achită de îndatoririle care Ie
nei stări. Oamenii de aici, cu cestea colectiviştii au realizat Cu lucrările din campania de Poate că mai au şi alte greu­ din totalul elevilor înscrişi, cir­ compiectarea cunoştinţelor ele­ revin conform regulamentului de
îndeletniciri diferite, au deve­ multe lucruri frumoase. Au tăţi, inerente de altfel începu­ ca 85 la sută să figureze pe vilor“ şi „îndrumarea lecturii bibliotecă.
nit stăpîni ne bogăţiile lor, pe construit un grajd pentru 70 primăvară sînt avansaţi. A- tului unui drum nou. Acestea elevilor“, pentru ca elevii să pri­
soarta lor. întreprinderea mi­ însă vor putea fi învinse de fişele de cititori. mească îndrumări bibliografice Deoarece biblioteca şcolii face
nieră a cunoscut în aceşti ani capete de vite, în bună par­ proape întreaga suprafaţă ce In planurile de muncă ale a- atît la şcoală cît şl acasă, să li legătură între procesul de în-
o dezvoltare frumoasă: în a- forţa unită a colectiviştilor. se dezvolte dragostea pentru ci­ văţămînt şi lectura individuală,
jutorul muncii fizice a venit te prin contribuţie voluntară. va fi cultivată cu porumb a nuiui şcolar, defalcat pe tri­ tit şi în acelaşi timp să li se obişnuindu-i pe elevi cu munca
maşina: cîştigurile minerilor Sîntem siguri că aşa va fi. mestre, au fost cuprinse o serie asigure condiţii pentru această independentă şi ajutîndu-i să a-
au crescut mult şi odată cu Acum construiesc un patul fost arată, lucrările din epo­ de acţiuni legate de munca cu activitate. profundeze cunoştinţele acumu­
ele şi nivelul de viaţă al aces­ Principalul este că ei dispun cartea. Aceste acţiuni au fost late în clasă, trebuie să i se a-
tora. pentru porumb cu o capacita­ ca l-a au fost terminate, au îndeplinite în întregime. S-au Biblioteca Şcolii medii nr. 2 corde din partea conducerilor
de mari posibilităţi. Sînt oa­ organizat astfel recenzii, ore de a organizat un ştand dc cărţi şcolilor întreaga atenţie cuvenită.
te de 25 vagoane, au în plan îngrăşat terenul ce va fi insă- ghicitori, consfătuiri cu cititorii, cu vînzare şi a lansat chema­
meni harnici, pricepuţi în con­ simpozioane, vitrine cu cărţi nou rea : „Nici-un elev fără biblio­ Prof. PACAI. A DAN
să facă o magazie pentru ce­ mînţat cu porumb cu circa 500 ducerea gospodăriei şi lucră­ apărute, vitrine tematice, cum tecă personală“.
rii pămîntului. Şi acest lucru au fost cele de la Şcoala me­ Şcoala medie mixta
die „Horia, Gloşca şi Crişan“
este de mare importanţă. pe temele „I. L. Caragiale“, „Horia, Cloşca şi Crişan"

S. IOAN „M. Eminescu“ etc. Tot lă â- Alba Iulia
ceastă şcoală s-a ţinut un sim-