Page 63 - 1960-04
P. 63
Pag. 4 d m MJK so cvA n sm u m Nr. 1654
Viasjjtëa p r e m ie r « !« !
Ciii*Em»IaI in Pirm ania
RANGOON 18 (Agerpres). rul, sînt o dovadă a dorinţei
După cum anunţă agenţia Chi R.P. Chineze şi a conducători
na Nouă, vicepreşedintele Li lor săi de a avea relaţii co
gii antifasciste stabile a liber strînsă prietenie cu Birma-
tăţii poporului, U Kyeaw Nyein, nia. 1
S e m n a re a . Un simbol ni triumfului I . S. HRUŞCIOV a avut o întrevedere cu premie Intr-un editorial intitulat
ideilor lui LENIN VIZITĂ AUSTRIA rul Ciu En-lai Ia reşedinţa a- „Zorile unui an nou“, ziarul
e a m M S M e a á ia la a l © © s m m m cestuia. Tot la 17 aprilie, pre „Bamhit“ subliniază faptul că
VWWSAA* MOSCOVA 18 (Agerpres). — mierul Ciu En-lai a oferit un „existenţa prieteniei şi bună
«m garo-in d on ezian TASS transmite: După cum s-a dejun în cinstea primului mi voinţei între cele două ţări
nistru al Birmaniei, U Nu. poate promova pacea şi pros
peritatea şi de aceea trebuia
Agenţia China Nouă relatea
BUDAPESTA (Agerpres). La rite ordine şi medalii pentru M O S C O V A 18. C o r e s p o n către arm ata sovietică, ace mai anunţat, Julius Raab, can ză de asemenea că presa bir- depuse noi eforturi pentru îm
Budapesta s-au încheiat tra merite în întărirea relaţiilor de dentul Agerpres tra n sm i iaşi m uncitori din Eisleben celarul federal al Austriei şi mană continuă să salute cu bunătăţirea şi pe viitor a aces-.
tativele ungaro-indoneziene. In prietenie între popoare. te : Cine trece prin H aba- au scos m onum entul din vicecancelarul dr. Bruno Pitter- căldură vizita premierului Ciu tor relaţii de prietenie şi bună
urpia tratativelor s-a semnat rovslc trebu ie să se o p rea s ascunzătoare şi l-au aşezat mann, au invitat pe N. S. Hruş En-lai în Birmania. voinţă“.
un comunicat comun cu privi Preşedintele Sukarno a vizi că m ăcar citeva clipe, in pe un soclu pro a sp ă t con ciov, preşedintele Consiliului de
re la vizita preşedintelui Su- tat Universitatea tehnică din faţa im punătorului m onu stru it în p iaţa centrală a Miniştri al U.R.S.S., să viziteze Astfel, ziarul „Hantawadi“ a- Preşedintele
karno în Ungaria, precum şi Budapesta unde, în ca m e n t al lu i V. I. L en in , c r e a oraşului. Şi aşa se face că Austria. rată că la baza relaţiilor din
un acord cultural. drul unei ceremonii, i s-a acor ţia scu lptoru lu i M. M anîzer. azi cele două m on u m en te ale tre R.P. Chineză şi Birmania au De Gauile a plecat
dat titlul de „Doctor Honoris Un al doilea exem plar al a- lui Lenin stră ju iesc la cele Zilele acestea N. S. Hruşciov stat întotdeauna cele 5 prin
La 17 aprilie, în clădirea par cestui m onum ent a fost două ex trem ită ţi ale lum ii a comunicat guvernului Aus cipii ale coexistenţei paşnice, într-o vizită oficială
lamentului, Istvan Dobi, pre Causa“. creat de acelaşi sculptor socialiste, la E isleben în R.D. triei că va vizita’ Austria în iu „încheierea cu succes a unor
şedintele Consiliului Preziden in oraşul Puşlcino, de lin gă G erm an ă, şi la H abarovslc, lie-august 1960. Data precisă a în C a n a d a şi S .U .A .
ţial al R'.P. Ungare, a lnmînat In după-amiaza aceleiaşi zi Leningrad, in tim pul ră z în O rientul în d ep ă rta t, ca un vizitei va fi stabilită de cele acordtiri în problema frontie
preşedintelui Sukarno şi per boiului, h itleriştii au ă ă rîm a t sim bol al trium fului ideilor două părţi mai tîrziu. PARIS 18 (Agerpres). La 18
soanelor care îl însoţesc dife le, preşedintele Sukarno a pă m o n u m en tu l din Puşlcino şi lui Lenin şi al solidarităţii rei, încheierea unui tratat de aprilie, preşedintele Republicii
Franceze, generalul de Gauile, a
răsit Budapesta după o şedere neagresiune între cele două
de 3 zile în Ungaria. ţări, sublinia în continuare zia
l-a u trim is in G erm an ia, la in tern aţion ale a p ro le ta ria -SSE- părăsit Parisul plecînd într-o vi
Ziare turceşti despre apropiatul schimb Eisleben, predindu -l unei tului. In sprijinul poporului cuban zită oficială spre Canada şi
de vizite între H. S. Hruşciov S.U.A. De Gauile va vizita, de
şi A . Menderes în tre p rin d e ri m etalurgice De curind, m uncitorii din asemenea, teritoriile franceze
Eisleben au hotărît să tri Guyana, Martinica şi Guadelupa.
ISTANBUE 18 (Agerpres). şi puterile occidentale fac âtît pentru a fi retopit. După ci m ită cetăţenilor din oraşul HAVANA 18 (Agerpres). imobilizăm toate forţele şi să
TASS anunţă: Presa continuă de des schimb de vizite, scrie teva zile însă. m onum entul Puşlcino un m o n u m en t al lui „Toate popoarele Americii La acţionăm cu mai multă fermi Prima etapă a acestei călă
să comenteze apropiatul schimb în ziarul „Ulus“ cunoscutul zia a dispărut şi toate încercă E rnst Thälm ann, în sc h im tine trebuie să sprijine cu ho- tate împotriva ameninţării la torii este Canada, unde preşe
de vizite între N. S. Hruşciov rist turc Esmer, nu există nimic rile G estapoului de a afla bul m on um en tului lui Lenin. tărîre revoluţia cubană“ se adresa independenţei Cubei şi a dintele Republicii Franceze va
şi A. Menderes. Parlas, obser mai natural în faptul că între desp re soarta lui au ră m a s Zilele trecute, la Eisleben spune într-o declaraţie a cu celorlalte ţări ale Americii La duce tratative la Ottawa cu con
vatorul politie al ziarului „Du- fă ră rezu ltat. P u n în ău -şi în noscutului poet chilian Pablo tine“, spune Nerucla. adresin- ducătorii de stat canadieni, iar
nya“, scrie: „Gonsiderăm re Turcia şi marea ei vecină, vor s-a term in at construcţia Neruda, publicată în ziarul du-se in special scriitorilor la- apoi va vizita oraşele Quebec,
prim ejdie viaţa, m uncitorii c u p to r u lu i In c a re se v a Montreal şi Toronto.
centa' acţiune a ruşilor drept o avea loc asemenea contacte. Au m etalu rgişti din Eisleben au „Hoy“. tino-americani. „Mişcarea pen
dorhi|ă făţişă şi sinceră de pa ascuns m o n u m en tu l lui L e turna cuprul pentru m on u Neruda acuză în ‘declaraţia sa La 22 aprilie, generalul De
ce. Contactele dintre Moscova torul subliniază că îmbunătăţi nin in tr-u n loc tainic. In m en tu l lui Thälm ann. tru pace din ţările Americii Gauile va sosi Ia Washington
Departamentul de Stat că spri unde va duce tratative cu preşe
rea relaţiilor turco-sovietice re zilele eliberării G erm aniei de ^SAAAAA^A Latine a hotărît să sprijine dintele Eisenhower.
jină regimurile dictatoriale din
Congresul P . C. din Belgia Cuba, şi această iniţiativă tre
regiunea Caraibelor şi că vrea
buie extinsă asupra întregului
şi Ankara nu numai că vor duce prezintă dorinţa sinceră a ori L1EGE (Agerpres). Cel de-a) naţionale precum şi dezvoltării să răstoarne regimul lui Fidtel continent latino-american“ se Campion mondial
la îmbunătăţirea relaţiilor între cărui turc. Turcia, aminteşte el, XlII-Iea Congres a! Partidului relaţiilor cu Uniunea Sovietică. Castro din Cuba. „Trebuie să spune în încheierea declaraţiei.
Turcia şi Uniunea Sovietică, dar a fost una din primele ţări care Comunist din Belgia îşi conti de tineret la spadă
vor avea şi o influentă favorabi au stabilit relaţii de prietenie nuă lucrările. La 16 aprilie în La şedinţa din 17 aprilie a -ES3-
lă asupra acestei regiuni“. cu Ţara Sovietică. cadrul congresului a luat cuvîn- congresului, Giineur, reprezen LENINGRAD 18 (Agerpres), Adal-
tul Theo Dejace, deputat în par tant al Federaţiei P.C. din Bel* Cupa oraşului Istanbul îa box bert Gurath, student Ia facultatea de
'k Poporul turc, încheie Esmer, lament, membru al G.C. al P.C gia, din oraşul Charleroi, a"ce- Fizică şi Matematică din Gluj, a adus
ANKARA 18 (Agerpres)’. — doreşte ca apropiatele tratative din Belgia. El şi-a consacrat o rut să se intensifice lupta pen r s T A N B U L 18 (A g e r p r e s ) . m n e la p u n c te d e E. C i ş m a ş ; F. o strălucită victorie culorilor sporti
Acum, cînd Uniunea Sovietică şi contacte să servească ambe mare parte a cuvîntării proble tru slăbirea încordării, pentru sala de sport „Serghisarai“ s-a ve ale R.P. Romîne cucerind dumini
lor târî Şi să contribuie la în reducerea bugetului militar. încheiat dum inică seara co m Burol (T u rcia ) dispu ne la că la Leningrad titlul de campion
3( ifiM o a n e de j a p o n e z i melor luptei pentru pace şi pen p u n c te de A. M icev (R .P. B u l mondial de tineret în proba de spa
Raskin, membru al Biroului
vor participa ia tărirea păcii internaţionale.
tru destinderea încordării inter- Naţional al Uniunii Tineretului p e t i ţ i a i n t e r n a ţ i o n a l ă d e b o x g a r i a ) : N. S t o e n e s c i i î n t r e c e la dă. In lupta sportivă cu cei mai buni
„marşurile păcii" Coreea de sud continuă Comunist din Belgia a vorbii d o ta tă cu „Cupa oraşului Is- p u n c t e p e G i u r ( T u r c i a ) ; 1. spadasini din Suedia, U.R.S.S., R.P.
despre mişcarea tineretului mun tanbul“. Prim a ediţie a aces M o n e a d i s p u n e l a p u n c t e d e rA. Bulgaria şi alte ţări. Gurath a de
TOKIO (Agerpres). TASS: citor din Belgia, despre lupta tei com petiţii a fost dom inată C otin ( T u r c ia ) ; V. 'M ariuţan monstrat o tehnică remarcabilă şi o
La conferinţa de presă orga sa pentru pace şi progres so de boxerii rom îni care au cu întrece prin abandon pe Po- stăpînire 3é sine puţin comună, ter-
nizată la 16 aprilie de Consi m a n ife sta ţiile cial. c e r i t v i c t o r i a l a 7. d i n c e l e licahărinis (Turcia). minînd învingător în turneul final cu
liul pe întreaga Japonie pen anti gu vernam entale
tru interzicerea armelor ato Participanţii Ia congres au 10 categorii şi p rim u l loc pe e- I n u r m a a c e s t o r v i c t o r i i , 'e- 6 victorii, înaintea suedezului Wahr-
mice şi cu hidrogen s-a anun fost salutaţi de reprezentanţii chipe. D intre reprezen tan ţii
ţat că în cadrul pregătirilor In partidelor comuniste din China noştri, cel m ai în fo rm ă s-a c h i p a o r a ş u l u i B u c u r e ş t i a t o berg, 5 victorii şi a sovieticului Nican-
vederea celei de-a 6-a confe şi Cehoslovacia. dovedit a fi fostul cam pion eu
rinţe internaţionale pentru in ropean la categoria „sem igrea“, t a l i z a t 2 4 p u n c t e c u c e r i n d „ C u cikov, 5 victorii. Pentru comportarea
terzicerea armelor atomice şi cu Pe adresa congresului au so Gh. N egrea care a dat dova
hidrogen şi pentru dezarmarea PARIS 18 (Agerpres). Cores te de poliţie cu fonduri din a- sit telegrame de salut din par dă de m ultă com bativitate, m ai p a o r a ş u l u i I s t a n b u l “ . P e t o sa cit şi pentru faptul că este unul
generală şi totală, în a doua jutorul economic american. Ob tea partidelor frăţeşti din Tuni
jumătate a lunii aprilie şi pondentul din Seul al agenţiei servatorii locali, scrie corespon sia, Finlanda, Elveţia, Coreea şi c u r i l e u r m ă t o a r e s - a u c l a s a t : dintre cei mai tineri participanţi la
la începutul lunii mai, in 7 France Presse relatează că în dentul, arată că această demas
puncte diferite din Japonia ciuda încercărilor autorităţilor care a pus autorităţile america Germania occidentală. S o f i a 15 p u n c t e , I s t a n b u l 1 1 „criteriul mondial al tineretului“ Gu
vor fi organizate „marşuri ale de a frînge spiritul de luptă al ne într- 0 situaţie dificilă.
păcii“. Se prevede că la aces poporului coreean care se pro -O — p u n c t e şi. A t e n a 10 p u n c t e . rath în vîrstă de 17 ani, a primit din
te marşuri vor lua parte apro nunţă împotriva regimului lisîn- PHENIAN (Agerpres). La
ximativ 30 pnilioane de japo manist, la 17 aprilie. în 4 oraşe Masan situaţia se menţine în Descoperirea ales in sem ifinale unde a re I n t U n i r i l e d i n c a d r u l „ C u p e i partea ziarului „Vecernii Leningrad"
nezi care se vor îndrepta spre sudcoreene au avut loc noi de cordată. După cum anunţă a- unui nou complot van şat înfringerea de la M os
Tokio. Participanţii la „mar monstraţii antiguvernamentale. genţiile străine de presă, autori cova în fa ţa experim en tatu lu i o r a ş u l u i I s t a n b u l “ a u c o n s t i t u i t un premiu special, constînd dinfr-un
şurile păcii“ vor străbate toa In oraşul Incion cîteva sute de tăţile din oraş au prelungit pe Venezuela pu gilist bulgar P etar Stanlcov-
te bazele militare din Japonia persoane au trecut pe străzile trei zile interzicerea funcţionării Spasev. In finală, N egrea a fost u n n o u ş i m i n u n a t p r i l e j d e aparat fotografic. Proba d; florefă fe^
cu lozinci chemînd la pacea în prinoipale ale oraşului strigînd tuturor instituţiilor de învăţă- CARACAS ! 8 (Agerpres). — opus lui S toeim en idis de care a
întreaga lume, la lichidarea rnînt. Sute de poliţişti înarmaţi La 18 aprilie, autorităţile din dispus prin abandon în m in u ' s l r î n g e r e a r e l a ţ i i l o r d e p r i e t e mei a revenit sportivei sovietice Se-
„sistemului de securitate“ ja- lozinci antilisînmaniste. împotri patrulează pe străzi. Venezuela au anunţat că a fost tul 2 şi 35 secunde. In real
pono-ainerican. Participanţii la va lor a fost folosit un detaşa zădărnicită o nouă încercare de progres s-a dovedit şi tlnă- n i e d i n t r e s p o r t i v i i ţ ă r i l o r b a l - peliova, 6 victorii, învingătoare în
„marşurile păcii“ vor sosi la ment de poliţie numărînd 1 . 0 0 0 Acţiunile antîguvem amentale răsturnare a guvernului preşe ru l I. M ih a lik c la s a t p e p r im u l
Tokio la 5 august, în ziua des de persoane. Poliţia a mai îm ale locuitorilor din Masan nu dintelui Betancourt. Intr-un co loc la categoria „sem iu şoară“. 'canice. î meciul de baraj cu italianca Ruggio.
chiderii celei de-a 6-a confe prăştiat demonstraţiile care au au reprezentat numai un pro municat al Ministerului Apără El şi-a reîn n o it victo ria de la
rinţe internaţionale şi vor re avut loc la Ginciju, Gianien şi test împotriva falsificării alege rii se spune că acest complot a Viena în fa ţa fostu lu i cam pion ---------------------- ----- ----------
mite guvernului japonez peti Haton. La Masan locuitorilor le rilor prezidenţiale din Goreea de fost pus la cale cu ajutorul dic eu ropean , bu lgarul D. Velinov.
ţii cuprinzînd cererea ca Ja Sud. In ţară se înregistrează o tatorului Trujillo din Republica Cu succes au lu ptat şi tinerii Declarafia F.S.M. în !egăfură cu
ponia să' nu fie înzestrată cu este interzis în continuare să stagnare în toate domeniile e- Dominicană. Conducătorul com N. S to e n e s c u şi I. 'Monea. R e
arme nucleare. circule pe străzi între orele 7 conomiei, creşte armata şomeri plotului era Jesus Maria Leon, m arcabil, d eb u tu l la categoria evenimentele din Africa de sud
lor. La Masan 20.000 de locui fost general în armata dictato cocoş a lui Puiu Nicolae. Alte
O şfire laconică, oa multe al seara1 şi 5 dimineaţa. tori dintr-un total de 150.000 rului Perez .fimenez, răsturnat rezultate înregistrate în fin a PRAGA 18 (Agerpres). După forţă a clasei muncitoare in
tele transmise de căţre agenţiile Cartierul general al torţelor sînt şomeri. Majoritatea şomeri le : M. D obrescu în vin ge la cum anunţă Ceteka, Secretaria ternaţionale trebuie să deter
de presă din întreaga lume, a lor nu primesc ajutoare. de poporul venezuelez. pu n cte pe M. M icev (R.P. B ul tul F.S.M. a dat publicităţii o mine guvernul sudafrican şi pe
tăcut zilele trecute înconjurul poliţieneşti din Goreea de Sud declaraţie în care îşi expri adepţii lui să-şi dea seama că
lum ii: Madagascarul şi-a pro a recunoscut la 17 aprilie că garia) ; N. Puiu în trece la mă indignarea în legătură cu astăzi nu mai este îngăduită
clamat independenţa. La prime grenadele cu gaze lacrimogene faptul că în Uniunea Sudafri- politica discriminării rasiale.
vedere, fireşte, această ştire, folosite de poliţie împotriva de puncte pe Costarelos (G re cană majoritatea covîrşiîoare
scurtă fiind, poate fi trecută monstranţilor au fost cumpăra a populaţiei africane este lip Este necesar să se ceară i-
uşor cu vederea, poate părea c ia ) : O. T u s ( T u r c ia ) d is p u sită de cele mai elementare mediata punere în libertate a
lipsită de importanţă. Dar lu drepturi ale omului. Statul activiştilor sindicali şi demo
crurile nu se prezintă în reali O nouă lovitură dată colonialismului şi satisfacţie pentru toţi oame poliţist, a cărui întreagă poli craţilor, deţinuţi în închisori,
tate cîtuşi de puţin astfel. Pro nii iubitori de pace şi progres tică se bazează pe discrimina respectarea drepturilor sindi
clamarea independenţei unei ţări Madagascaryl a devenii rara din întreaga lume, care văd în rea rasială, se spune In decla cale şi drepturilor omului, în
este un moment crucial în isto aceasta o nouă lovitură dată co raţie, sfidează întreaga lume cetarea oricărei discriminări
ria acesteia, o cotitură radica independentă lonialismului. Poporul romîn, prin refuzul încăpăţînat de a rasiale. Este necesar să se in
lă, care-i schimbă fundamental oamenii muncii din patria noas renunţa la politica sa infamă. siste pe lingă Organizaţia Na
viaţa. Independenţa, suveranita- gascarul a fost cotropit de că care pentru o perioadă, au aju cordarea independenţei şi suve tră salută această victorie a po Datoria fiecărui om al tnuncii, ţiunilor Unite ca să asigure a-
teaj capătă o semnificaţie şi mai tre Franţa. Populaţia băştinaşă tat poporului din Madagascar ranităţii depline. porului malgaş şi-i doreşte noi fiecărui activist sindical, fiecă ducerea la îndeplinire a hotă-
mare atunci cînd este vorba de a fost atunci izgonită de pe cele în lupta pentru independenţă şi şi importante succese pe dru rei organizaţii sindicale din în ririlor sale prin luarea de mă
un stat care, secole de-a rîndul, tnai bune pămînturi, pe care co suveranitatea sa deplină. De la Aceste tratative au fost con mul consolidării economice şi treaga lume, se subliniază în suri efective împotriva guver
s-a aflat fa cheremul imperia lonialiştii cotropitori le-au tran 14 octombrie 1858, Madagasca tinuate în luna februarie a aces politice a înclependenţei recent continuare în declaraţie, este nului Uniunii Sudafricane.
liştilor, lipsit de cele mai ele sformat în plantaţii. rul face parte din „Comunitatea tui an la Paris, delegaţia Repu cucerite. de a sprijini prin toate mij
mentare drepturi pentru oame franceză“ sub denumirea de blicii Malgaşe avînd din nou în loacele lupta curajoasă a oa In ‘declaraţie se exprimă con
nii muncii, pentru întregul po Dar poporul malgaş a conti Republica Malgaşă. Aceasta în fruntea sa pe şeful guvernului, ir menilor muncii şi a poporului
por muncitor, aşa cum este Ma nuat cu şi mal mare intensitate mod formal, pentru că de fapt Tisiranana. Printre cererile for din Africa de Sud1. Puternica vingerea că lupta eroică a po
dagascarul în cazul de faţă. lupta împotriva jugului colonial. ea a continuat să rămînă o co mulate de către Madagascar In încheiere, prezentăm citito
In nenumărate rînduri el s-a ri lonie franceză. Un fapt grăitor s-au aflat şi acelea privind e- rilor noştri cîteva date despre porului din Uniunea Sudafrica-
Intr-adevăr, bogăţiile acestei dicat cu arma în mînă împotri care exprimă această situaţie vacuarea bazei militare de fa Republica Madagascar. Este o
ţări au stîrnit încă cu veacuri va exploatatorilor, luptînd pen este urm ătorul: deşi i s-au acor Diego Suarez, abolirea tuturor insulă situată în estul continen nă va fi încununată de victorie.
în urmă poftele avide ale diver tru a-şi recuceri libertatea. Ast dat unele drepturi de autonomie, instituţiilor administrative, eco tului african, cea mai mare in
selor puteri colonialiste. Toate fel, după o serie de răscoale cu guvernul 3e la Paris şi-a men nomice şi politice moştenite de sulă din partea vestică a Ocea •m -
încercările disperate ale puteri caracter focal, de mai mică în Ia colonialism. După cum se nului Indian. Ca suprafaţă, ea
lor colonialiste de a subjuga semnătate, în anul 1947 are loc ţinut dreptul de a hotărî ca şi vede, guvernul francez a fost întrece de mai bine de două ori Opinia publică americană continuă
poporul malgaş s-au lovit însă în Madagascar o mare revoltă nevoit să ţină seamă de cere suprafaţa ţării noastre, avînd
cîe opoziţia dîrză, eroică a unui populară care a continuat timp mai înainte în problemele cele rile mereu mai hotărîte ale po 590.000 km. pătraţi. Populaţia să protesteze împotriva teroare!
popor mic, dar hotărît să lupte de mai bine de doi ani. Colo porului malgaş de a i se acorda insulei este formată în majori
pînă Ia ultima picătură de sîn- nialiştii au reprimat în mod bar mai însemnate ale insulei: re independenţa şi suveranitatea tate din malgaşi — popor stră rasiste din Africa de Sud
ge pentru libertatea şi indepen bar setea firească de libertate deplină, acceptînd această re vechi — şi numără doar ceva
denţa sa. Aşa se face că mal- şi independenţă a poporului mal laţiile externe, problemele finan vendicare. Aşa după cum decla mai mult de 5 milioane de lo WASHINGTON 18 (Ager Scrisoarea este semnată de 72
gaşîi au reuşit să-şi menţină li gaş. Au fost ucişi aproximativ cuitori. Capitala ţării este ora pres). Agenţia Associated Press de personalităţi de seamă din
bertatea pînă la sfîrşitul secolu 90.000 de patrioţi, sate întregi ciare, apărarea. Din această ra preşedintele Madagascarului şul Tananarive (200.000 locui anunţă că organizaţia „Ame viaţa publică americană prin
lui trecut, cînd, în 1896, Mada- au fost rase de pe suprafaţa tori). Alte oraşe mai importante ricanii pentru o acţiune de tre care d-na Eleonor Roose-
pămîntului, peste 2 0 . 0 0 0 de băş cauză, încă din luna decembrie în toamna trecută, el se va adre s în t: Fianarantsoa, porturile Ta- mocratică“ — ADA, a adresat velt, Samuel Beer, preşedinte
tinaşi au fost aruncaţi în închi matave, Diego-Suarez, Majungo secretarului de Stat, Christian le ADA, senatorul Hubert
1959, o delegaţie a Madagasca sa în acest an Organizaţiei Na şi altele. Madagascarul dispune Herter o scrisoare cerînd re Humphrey, membrii Camerei
sori şi temniţe. de multe bogăţii naturale. Din chemarea ambasadorului S.U.A. reprezentanţilor James Rcose-
rului, în frunte cu Tisiranana ţiunilor Unite şi va cere primi subsolul ţării se extrag : grafit, În Africa de Sud şi suspenda velt, Chet Holifield, Henry
Deşi nu au obţinut revendică mică, iosforiţi, aur, minereu de rea achiziţiilor americane de Reuss şi Charles Porter, pre
Philibert, preşedintele Republicii rea acestei ţări în marele for uraniu etc. Dintre produsele ve aur din Africa de Sud, ca pro şedintele sindicatului muncito
rile pentru care s-au ridicat, oa getale cele mai însemnate sînt: test împotriva politicii rasiste rilor din industria de automo
Malgaşe, şi în acelaşi timp şef internaţional al popoarelor. orezul., cafeaua, etc. a guvernului sudafrican. In
menii muncii malgaşi au reuşii scrisoare se spune printre al bile, Walter Retither. pre
al guvernului, au purtat tratati Ştirea că o nouă ţară şi-a do- GONST. MAGOVEI tele : „Dată fiind hot.ărîrea gu şedintele sindicatului muncito
totuşi să obţină unele concesii vernului sudafrican de a con rilor din comunicaţii, Joseph
ve cu guvetnul francez în pro bîndit independenţa şi suverani tinua acţiunile sale dezastruoa Beirme, preşedintele sindicatu
se, noi credem că sînt necesa lui muncitorilor din industria
blema transferării unor com tatea este un prilej de bucurie re de urgenţă noi mă’s'uri care
să exprime profunda îngrijora !electrică, James Carey, pas
petenţe exercitate de Franţa şi, re manifestată de poporul a-
merican faţă de aceste acţiuni. torul Martin Luther King,
fireşte, în ultima instanţă, a-
fruntaş al populaţiei de cu
loare.
Rf-rtfltfa ţ ţ adţgjnistraţig z ia ru lu i: «tr. 6 M a rtie nr. 9. Telefo n: 188) 189) 75. Taxa plătită îg num erar 'conform aprobării D irecţiunii Generale P .T.T.R . nr. 263.320 din 6 noiembrie 1949. — T ip a ru l: întreprinderea P oligrafică „1 M a i" =3 Deva.
