Page 64 - 1960-04

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA f
imlmialsmului
Anul XÎI Nr. 1655
iii cinstea celui de-a! ili-lea Congres
ai Partidului Muncitoresc Romîn
C î* m a ssauM e e c o n o m i i
şl fsemeSsell p e s te plam
A lte colective de m uncă din întreprin derile regiunii n oastre
ră sp u n d cu en tu zia sm chem ării ia în trecere socialistă în cin­
ste a celui d e-a l lll-le a C ongres al P.M .R., ch em are lan sată de
co lectivele celor, 19 în tre p rin d e ri fru n ta şe d in tară.
ÎNTREPRINDEREA f o r e s ­ consumului specific de exploziv
t ie r ă DOBRA
—• 725.000 Iei economii Ia
preful de cost p rin : creşterea
indicelui de utilizare a masei
lemnoase, mecanizarea operaţiu­
nilor de scos-apropiat e tc .;
— 200.000 Iei beneficii.
FABRICA DE TERACOTA
DEVA
— 30.000 Iei economii Ia pre­
ţul cîe cost prin reducerea con­
sumurilor specifice la diferite
materiale.
ÎNTREPRINDEREA MINIERA
SĂGĂRÎMB
—' 800.000 (ei economii ia
preţul de cost p rin : reducerea
consumurilor specifice de mate­
riale, reducerea personalului in­
direct productiv şi alte măsuri.
ÎNTREPRINDEREA MINIERĂ
HUNEDOARA-ZLAŞTI
— 200.000 lei economii prin j
reducerea consumurilor specifice
de materiale, creşterea producti­
vităţii muncii cu 2 la sută etc.
— 100.000 Iei beneficii.
FABRICA DE CONSERVE Sî
PREPARATE DIN CARNE
DEVA
— 450.000 lei economii la
preţul de cost p rin : reducerea
consumului specific de tablă
pentru confecţionarea cutiilor de
conserve şi alte măsuri.
ÎNTREPRINDEREA MINIERĂ
BOIŢA-H.ATEG
— 105.000 lei economii la
preţul de cost prin : reducerea
consumului de material lemnos
cu 3 m. c. la 1.000 tone pro­
ducţie, a consumului de cheres­
tea cu I m. c. Ia 1.000 tone, a
•LS-
In campania agricolă
de primăvară
20 ha. insamtnfafe
cu porumb
Ziua de 17 aprilie a’, o. a fost
o zi rodnică pentru mecanizato­
rii de la G.Â.S. Petreşti, raio­
nul Sebeş. Lucrînd cu 5 trac­
toare, tinerii Dengyel Andrei,
Elt Toma, Eugen Jurj, Samoilă
Vinărsar şi Kelinger Matei au
reuşit să însâmînţeze în această
zi 2 0 ha. cu porumb, iar alte 2 0
ha. să le discuiască.
Acest rezultat este o dovadă
a interesului pe care lucrătorii
din G.A.S. Petreşti îl acordă bă­
tăliei pentru încheierea cu suc­
ces a lucrărilor agricole.
TRAIAN TOMUŢA
corespondent
Munco ro d n ic ă la &.Â.C.
„Aurel Vlaicu"
Colectiviştii din satul Aurel
Vlaicu, raionul Orăştie, sînt cu­
Miercuri 20 aprilie 1983
cu 1 Ia sută etc.
EXPLOATAREA MINIERĂ
LONEA
— 750.000 lei economii Ia
preţul de cost prin : reducerea
consumului de lemn cu 0,1 m.c.
pe mia de tone de cărbune, îm­
bunătăţirea calităţii şl umidită­
ţii cărbunelui cu 0,5 la sută faţă
de admis etc.
EXPLOATAREA MINIERĂ
ANIN OASA
—- 1.400.000 lei economii la
preţul de cost prin : îmbunătă­
ţirea calităţii cărbunelui, reduce­
rea consumurilor specifice de
lemn, materiale şi energie şi alte
măsuri.
UZINA ELECTRICA VULCAN
— 450.000 lei economii Ia
preţul de cost p rin : reducerea
consumului specific de combus­
tibil, reducerea consumului pro­
priu tehnologic, scurtarea dura­
tei de reparaţie a agregatelor,
reducerea pierderilor în reţeaua
de transport etc.
UZINA DE REPARAT UTILAJ
MINIER PETROŞANI
— 240.000 lei economii la
preţul de cost prin : îmbunătăţi­
rea calităţii produselor, reduce­
rea adausurilor de prelucrare,
reducerea rebutului şi alte mă­
suri.
ÎNTREPRINDEREA DE EX­
PLORĂRI LUPENI
— 200.000 lei economii la
preţul de cost prin: mărirea vi­
tezei de lutru cu 1,3 Ia sută,
reducerea timpilor neproductivi
cu 1 la sută, creşterea indicilor
de utilizare a agregatelor şi uti­
lajelor cu 2 la sută etc.
noscuţi că oameni harnici şi pri­
cepuţi. De altfel, însăşi faptele
dovedesc acest lucru. Pînă la
data de 1 0 aprilie, ei au terminat
însămînţările din epooa l-a. Au
însămînfat floarea-soarelui, sfe­
clă de zahăr, lucernă, trifoi, car­
tofi, mentă, ceapă etc. pe 94 ha.
De asemenea, au început în-
sămînţatul porumbului pe cele
263 ha. planificate, din care 43
ha. cu porumb siloz, iar restul
cu porumb boabe, în cultură in­
tercalată cu fasole şi dovleci.
De curînd, colectiviştii de aici
au grăpat toate suprafeţele cul­
tivate cu cereale de toamnă şi
păşunea, care se întinde pe 30
-ha.
IOAN AVRAMESCU
ARON DANCIU
corespondenţi ale oraşului au luat parte la muncă
¦sssas-
C o n fe rin ţe şi expuneri
In sala festivă a Şcolii m e ­
dii m ix te „D ecebal“ a avu t
loc ieri o adu nare a ca d re­
lor, d id a c tic e d in o r a ş u l D e v a G. A. S. S în tă m ă ria -O rle a , a
la c a r e t o v . Dumitru Dsjeu,
m em bru al biroului C om ite­
tului regional de partid, p re­
şedinte al C om itetului exe­
cutiv al Sfatului popular re ­
gional, a expus con ferin ţa cu
t e m a : „Lenin şi progresul
ştiin ţe i“.
T ot în cursul zilei de ieri,
t o v . Petru Ardeu, d i r e c t o r u l
Casei regionale a creaţiei
populare, a făcut o expunere,
în fa ţa lucrătorilor P.T.T.R.
cu tem a „Viaţa şi activitatea
lu i V. I. L e n in “ . O a s e m e n e a
expunere a fo st fă cu tă şi de
către tov. Lăsconi W ircea,
preşedintele Sfatului popular,
orăşenesc, în fa ţa lu cră to ri­
lor sfatu lu i popu lar regional.
Snsămînţează
porumbul siloz
Colectivul de m u ncitori şi
teh n icien i de la G.A.S. Sin-'
tă m â r ia - O r le a a în c e p u t din,
tim p însăm înţarea porum bu-\
Tineri la muncă
patriotică
Gomltetul orăşenesc U.T.M. Vulcan
şi-a întocmit un plan de acţiune pe
baza căruia organizaţiile de bază —
U. T. M. din oraş desfăşoară diferite
munci patriotice privind amenajarea
parcurilor, înfrumuseţarea oraşului etc.
Astfel, într-o singură zi, peste 260 ti­
neri din organizaţiile de bază U.T.M.
voluntară. Gu această ocazie ei au
transportat peste 3.000 buc. cărămizi,
250 blocuri prefabricate, cherestea, pia­
tră, balast şi altele.
In aceeaşi zi, tinerii au mai lucrat
la amenajarea parcurilor, nivelarea
drumului la podul de peste .liu etc.
Valoarea muncii prestate în ziua res­
pectivă se ridică Ia suma de 1.600 lei.
NIGOLAE ROVENŢA
corespondent
Pionierii şi elevii
Şcolii de 7 ani din
Aninoasa îndrăgesc
mult biblioteca şco­
lii lor, care este
dotată cu peste
2.600 volume. A-
cest lucru ni-1 do­
vedeşte faptul că
peste trei sute de
elevi sînt cititori
activi.
IN CLIŞEU: Cei
mai activi cititori:
elevii Ferdinand
Asztalos din clasa
Vl-a, Eleonora Gos-
tinaş din clasa
VI l-a şi Rodica
Baier din clasa a
IV-a.
METAL
4 pagini 20 bani
lui p en tru boabe. P în ă ieri,
ei au în să m în ţa t 65 ha. T ot
in cursul zilei de ieri, la
în ceput şi în săm în ţarea p o ­
rum bului pen tru siloz. P înă
în seara aceleiaşi zile, au
fost in săm înţate cu porum b
hibrid V iscansin 525 pen tru
siloz, 28 ha.
C on struiesc un pod
Pe lingă organizaţia
A.V.s.A.P. din com ună şo i-
m uş funcţionează şi un cerc
de constructori de poduri,
frec ve n ta t de ' 20 de tineri.
Avind sprijinul sfatului
popular com unal, sub îndru­
m area instructorului cercu­
lui tov. M ihai D îrlea, m e m ­
brii cercului au început ieri
dim ineaţă construcţia unui
pod p este pîriul Soimuş.
1ANGU DUMITRU
corespondent
Consfătuire
eu consumatorii
Cooperativa de consum
„Ţ ara H aţegului“ în colabo- ^
rare cu cooperativa m eşte­
şugărească „R etezatu l“ din
H aţeg, au organizat ieri în
sala festivă a oraşului, o
consfătuire cu consum atorii. ^
Undeva, într-o casă a unui
m uncitor din Varşovia, în d i­
m in e a ţa zilei d e 17 a p rilie 1960
un copil lu pta cu m oartea.
M ăcinat ds furia unei boli
nem iloase, trupul său plăpînd
slăbea vă zîn d cu ochii. M am a
lui îşi frîn gea h ohotind m iini-
le, sim ţin d cu m i se stin g e v ia ­
ţa ca o lum inare. T atăl său în ­
crem enise neputincios într-o
m uţenie bărbătească pe un
scaun a lă tu ra t. D octorul le s p u ­
sese că doar citeva zile va m ai
trăi. Doar un singur m edica­
m e n t îl m a i p o a te sc ă p a — g an - sim ţi in im a în călzln ău -i-se de
tom ina — şi cum acest m edi­
cam en t nu se află în Polonia,
speranţele erau m inim e.
D eodată bărbatul sări de pe
scaun, repezindu-se val-virtej
spre cam era alăturată. Fem eia
vă zîn d u -l scoase un ţip ă t la un
gînd n em ărtu risit ce o cercă.
— Sărpiana de m in e ! Doar
n u ... C e f a c i ?,
Spaim a de pe obraji i se co­
loră apoi brusc în sem nele
b u c u rie i:
— Cum de nu n e-am gîndit
de la în ce p u t la a ce a sta ?!
S oţul ei, ra d io a m a to r vechi,
în fa ţa aparatu lu i de raăioe-
misie, cu căştile pe cap, înce­
puse a sem naliza de zor.
In clipele acelea, in eter ră ­
suna chem area unui tată dez­
nădăjduit.
— C ătre t o ţ i ! C ătre toţi...
A ten ţiu n e! Foarte im portant...
M M IE FT
o Prof. I. Iliescu — Lemn des­
pre fara noastră
(pag. 2-a)
o Ing. Grigore Poplăcenel —
Cit mai multe legume timpurii 1
(pag. 3-a) ;
o In ajunul întîlnirii internaţio­
nale a femeilor de Ia Copenhaga
(pag. 4 -a );
(. Printre cele mai bune brigăzi
f de frontalişti de la mina Lupeni
;¦ se numără şi cea condusă de Sa-
^ bin Ghioancă, de ia sectorul III.
Clişeul de faţă înfăţişează bri-
{, gada înainte 'de intrarea în
(. mină, stînd de vorbă cu mais-
I. trul Gheorghe Grinu.
Pentru îmbunătăţirea stilului şl a metodelor
lucru in munca de partid
Acum citeva zile a avut loc un
schimb de experienţă între secretarii
comitetelor comunale de partid pri­
vind stilul şi metodele lor de mun­
că, organizat de Biroul Comitetului
raional de partid Hunedoara. La a-
cest schimb de experienţă, care a a-
vut loc la Comitetul comunal do
partid din Rapoltu Mare, în afară de
secretarii comitetelor comunale de
partid, au luat parte instructori teri­
toriali, secretari ai comitetelor de
partid din întreprinderi şi alţi acti­
vişti ai comitetului raional de partid.
A participat de asemenea tov. loa-
chîm Moga, prim-adjunct al secţiei or­
ganizatorice a Comitetului regional de
partid şi toţi secretarii Comitetului ra­
ional P.M.R. Hunedoara. Lucrările con­
sfătuirii au fost conduse de către tov.,
Ioan Pavel, prim-secretar al Comite­
tului raional P.M.R. Hunedoara.
In cadrul acestei consfătuiri, tov.
Gheorghe Dimitriu, secretarul Comi­
tetului comunal de partid Rapoltu Ma­
re, a prezentat im referat privind sti­
lul şi metodele de muncă ale acestui
comitet de partid. Referatul prezentat
a scos în evidenţă metodele folosite de
către comitetul comunal de partid în
conducerea şi îndrumarea activităţii or­
ganizaţiilor de bază, organizaţiilor
de masă şi obşteşti, organizarea în-
la măâ-it m eunăaţle
RADIOAMATORI DIN 4 ŢARI LUPTA PENTRU SALVAREA VIEŢII
UNUI COPIL
Foarte im portant... Aici S P 8
K D IV ! Atenţiune, a te n ţiu n e!
Pe unda care se transm itea
m e s a ju l se n im e r is e r ă s ă fie şi
un am erican şi un japonez, ca­
re îi răspu n seră b r u ta l:
— Nu ne in treru p eţi Q S O-ul!
(Nu ne intrerupeţi convorbi­
rea !)
T atăl lansa m ai departe a-
peluri după apeluri, nu deznă-
dăjăuîa...
— Aici S P 8 K D W ! Foarte
im portant, foarte im portant...
La un m om ent dat, cind cre­
dea m ai puţin că va izbuti,
noi nădejdi. Prinsese un post
al unui radioam ator sovietic.
— Aici K arl, U B 5 W - N din
Liubov. Te aud, te aud... R e ­
cepţionez transm isia.
— A m un copil grav bolnav.
Poate fi salvat num ai cu m e ­
dicam entul gantom ina... Vă
rog, se poate să m i-l trim iteţi
urgent dacă se găseşte, cu a-
vionul ?
— Te aud, te aud... Fii liniş­
tit, m e d ica m en tu l se va găsi...
Fii liniştit, ţi-l vom trim ite cu
prim ul avion.
A b i a t e r m i n a r ă c e i d o i Q S O-
ul (convorbirea )şi Karl, radio­
am atorul din Liubov luă legă­
tura urgentă cu Institutul cen­
Siderurgiştll combinatului din
Hunedoara acordă tot mai
multă atenţie reducerii preţu­
lui de cost al metalului în cin­
stea celui de-al m -lea Congres
al P.M.R. Se gospodăresc cu
grijă materiile prime, materia­
lele şi consumurile specifice, se
aplică noi procedee de muncă
în procesul tehnologic. Pe sea­
ma acestora, numai furnaliştii
şi oţelarii combinatului au rea­
lizat în primul trimestru al a-
nului însemnate economii la
preţul de cost planificat.
La flecare loc de pruncă oa­
menii se străduiesc să pună în
valoare noi rezerve interne ca­
re să asigure o producţie mai
mare, de calitate bună şi cu
cheltuieli mai mici. Aşa, de
pildă, a fost mărită temperatu­
ra aerului insuflat în furnale.
Prim - furnallstul Ioan Bîldea
de la furnalele vechi, împreu­
nă cu brigada sa a scurtat Ia
jumătate durata de mers re­
dus al furnalului în timpul
astupării şticului, prelungind
astfel mersul normal al furna­
lului cu o jumătate de oră în
plus in fiecare zi. Astfel s-a
putut obţine o producţie mai
mare de fontă, cu consumuri
specifice mai mici. Se remarcă
pentru strădania depusă, pri­
vind reducerea consumurilor
specifice şi a cheltuielilor de
producţie în general, comunis­
tul Gheorghe Roman şeful sec­
ţiei a n -a furnale, împreună
cu prim-furnaliştii Olaru Ale­
xandru şi Simlon Jurca, mais­
trul Victor Pali şi alţii.
Ca urmare a măsurilor apli­
cate în primele trei luni ale a-
nului, consumurile planificate
j Căutaţi să păşiţi in virful de­
] au fost reduse în medie la am­
^
1 bele secţii de furnale pe tona
3
-j de fontă cu 130 kg. cocs, 40 kg.
j
calcar etc. La oţelăria Martin
-
nr. 1, prin folosirea deşeurilor
făptuirii şi controlul îndeplinirii ho-
tărîrilor, ţinerea evidenţei, gospodărirea
şi păstrarea documentelor de partid.
Pe marginea referatului prezentat
s-au pus numeroase întrebări şi s-au
purtat discuţii vii. In cuvîntul lor
thv. Tovîcă Munteanu, Ioan Şcrbescu,
Ioan M. Popa, Petru Vlad, Andrei Kc-
rani, Matei Dumitru, Vasile Grama,
au subliniat că referatul a reuşit să
scoată în evidenţă multe metode bu­
ne folosite în munca de partid. Ei au
criticat lipsurile care au ieşit în evi­
denţă şi au arătat totodată ce meto­
de folosesc în munca de partid şi ce
lipsuri au în acest domeniu. Toţi vor­
bitorii au apreciat ca binevenit a-
cest schimb de experienţă şi au pro­
pus biroului Comitetului raional de
partid ca asemenea schimburi de ex­
perienţă să fie organizate mai des şi
în diferite domenii ale muncii de
partid.
In cuvîntul lor, tov. Ioachim Moga
şi Ioan Pavel, au apreciat că acest
schimb de experienţă a fost rodnic,
că el a contribuit la răspîndirea me­
todelor bune în munca de partid. Ei
au dat indicaţii preţioase cu privire
la îmbunătăţirea coiîtinuă a stilului
şi a metodelor de muncă ale comite­
telor de partid comunale.
tral de farm aceu tică din M os­
cova, interesindu-se de m e d i­
cam ent.
— D eoarece in Uniunea s o ­
vietică boala de care suferă a-
cest copil nu s-a m ai sem nalat
de zeci de ani aici, nu a vem
m o m en ta n m edicam en tu l cerut.
N u m a i In B u lgaria se p o a te
găsi. Şi de acolo e g re u : pîn ă
il co m a n d ă m , p în ă îl p rim im ...
încercaţi to t prin radio, să vă
a ju te ei p e o cale m a i directă..
R adioam atoru l din Liubov nu
stă tu m u lt pe ginduri. Avea o
prom isiune făcută prietenului
polonez, trebuia să şi-o re s­
pecte.
— Vnim anie, vnim anie (A-
te n ţiu n e! A ten ţiu n e!) Către
to a te sta ţiile din R. P. B ulga­
ria... Q S O u r g e n t! Q S O u r­
gent !
A proape o ju m ă ta te de oră
s-a strădu it raioam atorul so­
vietic să-i prindă pe cei bul­
gari, dar fă ră rezultat... in tîm -
plător, pe lungim ea de undă
respectivă căuta legături şi un
radioam ator, rom în. Auzind
chem ările in sisten te ale so vie­
ticului a cesta îl în tre a b ă în
lim ba rusă.
— E vorba de o Q S O (ra­
d i o g r a m ă ) ?, D a ţ i - m i - o m i e s - o
tran sm it m ai departe, probabil
condiţiile atm osferice nu vă
de fontă recuperate în locul
unor metale mai scumpe s-a
realizat o economie de 10 lei
pe tona de oţel. Economii În­
semnate s-au realizat, de ase­
menea, prin reducerea consu­
mului de dolomltă calcinată,
var, păcură, energie etc.
Folosind tot mal bine experi­
enţa cîştigată, între 1 şi 12 a-
prilie, furnaliştii din secţia I-a
au redus preţul de cost pe tona
de fontă cu 56 de lei, iar cei
din secţia H-a cu 43 de lei. La
oţel, cheltuielile de producţie
au fost reduse de asemenea cu
mai mult de 13 lei pe tonă. In
ziua de 13 aprilie, furnaliştii au
înregistrat un succes şi mai
important în acţiunea de redu­
cere a cheltuielilor de produc­
ţie. La secţia n -a furnale s-a
înregistrat o economie de 95,84
lei pe tonă, iar la secţia I-a
86,86 lei. Numai in cursul ace­
leiaşi sile s-a realizat la fur­
nale şi oţelării o economie de
peste 205.000 lei.
Prin succesele înregistrate în
ultimele zile, sîderurgiştii au
dovedit că există încă multe re­
zerve care pot fi puse în va­
loare şi că sînt create condiţii
care să asigure realizarea an­
gajamentului luat prin răspun­
sul dat chemării celor 19 în­
treprinderi fruntaşe.
Psi! Linişte!...
i'V-v/NA/V*
— P st! Păstraţi liniştea!.*
getelor picioarelor, vorbiţi cit
mai incet şi dacă se poate de
loc, mai ales despre concursul
permanent pentru citirea litera-,
turii „Iubiţi cartea"...
Pst I Linişte I... Să nu treziţi
comisia acestui concurs de la
fabrica de încălţăminte „Arde­
leana", in frunte cu preşedinte<
le ei, tov. Ioan Sevestcan. secre­
tarul U.T.M. *3
P s tl Linişte!... Tovarăşul Se-
vestean s-a culcat pe o ureche,
legănat dulce de „scuza" că
sindicatul s-a preocupat puţin de
procurarea de cărţi pentru con­
curs şi deci... comisia n-are
„nici o vină". „Dacă nu sitit
cărţi, de ce să-ţi mai baţi ca­
pul să le procuri sau să în­
demni tinerii să le citească 71"
Ciudat mod de a gindi, potrivii
pentru un om de genul lui
Oblomov, care toată viaţa şi-a
tindălit-o, dormind. Oblomov a
trăit insă acum o sută şi mal
bine de ani... De atunci multe
s-au schimbat in lume... Tine­
rii noştri sini plini de entu­
ziasm, de patos al muncii, aşa
cum e de altfel şi iov. Seves-
iean in producţie. Atunci de ce
să dormim cind e vorba de o
acţiune obştească de utemist ? /
Pst f Linişte!... Nu-l tulburaţi
cu astfel de întrebări pe tinărul
Oblomov.
Dar de ce nu 1 Să-l trezim,
spunîndu-i sus şi ta re:
Si la fabrica „Ardeleana" din
Alba lulia există tinert care ci­
tesc şi vor să poarte cu mân­
drie insigna de „Prieten al căr­
ţii", inscriindu-se la concursul
„Iubiţi cartea" !.
S. FENEŞANU
p erm it să prin deţi Bulgaria.
Aici Y 0 6 X G din Deva, m ă
num esc D aradics Gheorghe p re­
şedintele raăioclubului regional
Deva - Hunedoara. Recepţionez
tran sm isia!
— ş tiţi lim ba m aghiară ? Ca
să m u înţelegeţi m ai bine vă
v o r b e sc în a c e a s tă l i m b ă ! îi
ră sp u n se po stu l U B 5 W,N.
Astfel, radioam atorul rom în,
p u s la cu rent cu cele în tîm p la -
te, după citeva m inute se an­
gajase să chem e ajutorul ra ­
dioam atorilor bulgari. Avind
un prieten cunoscut la Sofia,
operatorul Raăelin, cu in dicati­
vu l L Z I U F, il c h e a m ă direct.
A tm osfera încărcată nu-i p er­
m ise să-l prindă insă decît
du pă vreo 30 de m in u te. Era
d e j a o ra 11 d i m i n e a ţ a . C o n v o r ­
birea a avu t loc în lim ba rusă.
Auzind despre ce e vorba, ra ­
dioam atorul bulgar luă p e loc
m ăsuri pentru procurarea m e­
dicam entului şi nu p este m u lt
tim p îşi putu anunţa prietenul
rom în :
— Atenţiune Y 0 6 XG, m e d i­
cam entul cerut se va trim ite
prin Crucea roşie bulgară m li-
ne dim ineaţă prin cursă sp e ­
cială Sofia-Varşovia. T ran sm ite
salutări internaţionaliste prie­
tenului sovietic şi urările n oas­
tre de grabnică însănătoşire
copilului prietenului polonez.
GHEORGHE LUPAN
IRIMIE STRAUT