Page 65 - 1960-04
P. 65
Pag. ? DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1655
wBayam* «BBBaBBi gigmzEMgaa^g^mBB^^CTagggl i
:$S: Ce am Lenin despre ţara noastră
I »1 : m m I
î'.-Şfe M le ţăranilor din Rornînia din
1907“ (Caiete despre imperia
operele lui V. L Lenin Referirile despre ţara noas rădelegile şi acţiunile scanda lism, pag 616).
tră ale lui Lenin sînt multe şi loase ale autorităţilor romîne
Exemplu re multă operativitate şi iniţiativă, să variate.’ Acestea sînt îndeosebi şi garanţii că acţiuni de acest Intr-o jnăsură şi mai mare
însufleţitor avem întotdeauna clar în faţă ţelul după anul 1900, cînd Lenin a fel nu se vor repeta“. (Istoria s-a preocupai Lenin de lupta
propus, să facem ca agitaţia să însu comentat revolta potemkiniş- diplomaţiei voi. III, 411). muncitorimii romîne. Lenin
Sînt propagandist la un cepe de e- fleţească şi să mobilizeze masele în tiior, răscoala din 1907, a de cunoştea pe unii conducători
Vladimir Ilici Lenin în mijlocul delegaţilor la cel de-al Ill-lea conomie concretă. Am studiat şi stu lupta pentru înfăptuirea sarcinilor con mascat exploatarea muncito De altfel Lenin ne ajuta să ai mişcării muncitorilor de la
Congres al Uniunii Tiner etului Comunist din Rusia diez încontinuu operele lui V. I. Le strucţiei socialiste,' să vfie' eficace. rilor romîni, a înfierat politica înţelegem această situaţie spu- noi, cunoştea faptul că aceş
nin. Am citit în mod deosebit indica expansionistă a burgheziei, a nîn d: „Nu trebuie să uităm că tia sprijineau acţiunea de tran
După tabloul pictorului P. Belousov ţiile lui Lenin despre industrializarea Eu mă străduiesc să respect aceste pledat cu convingere pentru re clasa guvernantă din Rornînia sportare a „Iscrei“ care apă
socialistă, creşterea productivităţii principii şi să folosesc cu cit mai laţii diplomatice dintre popo şi Polonia se află într-o situa rea atunci în străinătate. Le
Noi îl cunoaştem pe Lenin muncii, electrificarea şi automatizarea multă pricepere diferitele forme şi rul romîn şi tînărul stat so ţie pe care nu lipseşte mult nin îndruma lupta muncitori
producţiei. P e asemenea, am studiat mijloace ale agitaţiei politice de ma vietic prevăzînd revoluţia so pentru a o putea numi cu to mii noastre, .coresponda cu a-
^ In propriul nostru suflet l-am sculptat i învăţătura lui Lenin cu privire la pror să în scopul mobilizării jurnaliştilor cialistă şi în ţara noastră. tul disperată. Ambele ţări sînt numiţi conducători etc. Din
} paganda de partid. Aşa am reuşit să la îndeplinirea şi depăşirea angaja vîndute cu ridicata şi amănun una din aceste scrisori reiese
Cum găzduieşti speranţele şi cîntul; învăţ că una din principalele condiţii mentelor in cinstea celui de-al lll-lea In cunoscuta lucrare „Im tul capitaliştilor străini. Ele că Lenin a avut legături cu
în munca de propagandă este clari Congres al P.M.R. şi a zilei de 1 perialismul, stadiul cel mai sînt înglodate în d'atorii şi nu I. C. Fripţii. In una din aces
Căci geniul lui a-mbrăţişat pămîntul, tatea, adică fiecare expunere trebuie Mai. înalt al capitalismului“, Lenin au cu ce să le achite“. (Voi. te scrisori Lenin îl ruga pe e-
să fie făcută în aşa fel incit oame demasca politica imperialişti 32, pag. 94). Lozincile de „a- ditorul „Romîniei muncitoare“
De la un capăt, pin- la celălalt. nii să înţeleagă despre ce este vor NIGU BABARŢI lor străini care „se străduiau părare a existenţei naţionale“ să intervină pentru apărarea
ba, să le meargă la inimă, să-i în agitator în secţia H-a furnale să păstreze pentru ei Romî- pentru „paza hotarelor răsă unor emigranţi politici aflaţi
Din visul care prinde formă nouă, sufleţească, să însuşească şi să apli nia“ şi care prin împrumuturi ritele“ împotriva imperialis la Chitila ca muncitori. Din
ce în viaţă cunoştinţele căpătate. 0.S. Hunedoara le făcute statului romîn reu mului „bolşevic“ pe care le. scrisoare aflăm că patronul a
Ca muzica ce-o-ncheagă primăvara, şeau să „jupoaie două piei de flutura burghezia, au fost de-, „concediat muncitorii fără să
întotdeauna m-am străduit să fac Urnind neabătut pe o singură oaie“. Lenin a !mascate de Lenin care într-un Ie plătească banii ce li se cu
Mesaj să dăm, lumina vieţii, para, o strînsa legătură între teorie şi prac învăţătura marelui demascat politica războinică a alt articol, spunea : „Oare bur veneau“. Faţă de muncitorii e-
tică, să fac expuneri cît mai clare, burgheziei romîne arătîpd1 c ă : ghezia romînă şi cea pulgară migranţi, acelaşi patron a fă
Copiilor cu suflet alb de rouă. să vorbesc pe limbajul oamenilor, să dascăl „In Rornînia şi Bulgaria bur n-au dat timp de cjteva luni cut o „scrisoare mincinoasă“
fiu înţeles cît mai bine. Pentru mine, ghezia este stăpînită de o anu asigurări foarte solemne că aeuzîndu-i de lucruri pe care
Pe' Lenin ei să-l moştenească — izvor ca şi pentru toţi propagandiştii, V. I. Gonducîndu-ne după principiile pla mită pornire pentru cuceriri şi pregătirile lor de război ar fi nu le-au comis. Lenin se adre
Lenin constituie un exemplu viu, în- nului cooperatist al lui Lenin care anexiuni1' (Voi. 23, pag. 258). dictate „numai“ de apărarea sa către I. C. Frimu in urmă
Spre' tinereţea ce le dă în floare, sufleţitor, iar învăţătura lui o că precizează că în procesul de trans Intr-o serie întreagă de arti neutralităţii“ (Voi. 23, pag. torii • termeni: „De aceea, vă
lăuză în acţiune. formare socialistă a micii gospodării cole, Lenin demască războiul 257). Adevărul era acela că rog, dragă tovarăşe, interve
Să-l vadă-n holda fără de răzoare ţărăneşti trebuie respectat cu stric nejust purtat de statul romîn Rornînia slujea interesele ma niţi In această chestiune care
ALEXANDRU BALINT teţe principiul liberului consimţămînf, împotriva puterii sovietice. In rilor capitalişti străini şi pe a- poate avea drept consecinţă
Să-l simtă forţă în aripi spre zbor. propagandist la cercul de eco noi am desfăşurat o muncă politică 1918, exprimînd protestul ar celea ale propriei burghezii. extrădarea tovarăşilor noştri“,
nomie concretă de la sectorul susţinută, răbdătoare, în rîndul ţăra matei revoluţionare sovietice, „Există un tratat secret cuRo- şi încheia „Primiţi, vă rog, dra
turnătorii al 0. S. Hunedoara nilor muncitori din comuna noastră, Lenin se adresa prin radio gu mînla şi el constă în aceea că gă tovarăşe saluturile mele fră
demonstrîndu-le prin fapte convingă vernului romîn: „Consiliul Co Rornînia va dobîndi un şir în ţeşti“ (Analele Institutului de
Răspîndirea cunoştinţelor ştiinţifice toare superioritatea agriculturii socia misarilor Poporului cere gu treg de popoare străine dacă Istorie a Partidului, nr. 1, anul
şi de cultură generală în rîndul ma liste faţă de mica gospodărie bazată vernului romîn, eliberarea ce va lupta de partea aliaţilor“ 1956, pag. 89). De curînd, a
selor largi populare este o mărturie pe proprietatea privată. lor arestaţi, pedepsirea celor (Voi. 24, pag. 399). Faţă de a- fost găsită la noi în ţară şi
vie a aplicării cu succes şi în mod care au comis arestările, fă- publicată o altă scrisoare a lui
creator a învăţăturii leniniste despre Astfel, am reuşit să obţinem reali ceastă situaţie nedorită de Lenin care răspundea lui C.
revoluţia culturală. poporul nostru, Lenin propunea Iarca, student la Paris între
zări remarcabile. In prezent, comuna înţelegere cu statul socialist, anii 1911 şi 1912 şi care îm
Gălăuzindu-ne permanent în munca căci din „toate ameninţările preună cu un grup de studenţi
noastră după învăţătura leninistă ne noastră, Băcia, este colectivizată în Finland'ei, Romîniei, Lituaniei a format o asociaţie pentru
străduim să ridicăm prin propaganda nu s-a ales1 nimic“ (Voi. 31, informarea presei muncito
tehnico-ştiinţifică nivelul de cunoştin proporţie de peste 92 Ia sută. pag. 149). reşti — („Scînteia“ nr. 4740
ţe al oamenilor muncii de fa oraşe din 26 I. 1960). Lenin a cu
şi sate. TOROK GAVR1LĂ noscut îndeaproape situaţia re
colectivist, voluţionară a ţării noastre. în
Pentru noi, lucrările lui V. I. Le că din 1918 Lenin sublinia că
nin constituie îndreptarul principal, preşedintele sfatului popular al „Focul insurecţiei proletare a
flacăra vie în activitatea pe care o comunei Băcia izbucnit în Finlanda. Focul a
desfăşurăm zi de zi. trecut în Rornînia“ (Voi. 27,
Fereşti ce către soare se deschid, Preţuirea lui Lenin va fi 'de pag. 41). Mai mult, sub influ
Studiul temeinic şi aprofundat al sigur şi mai mare dacă vom enţa Marii Revoluţii Socialiste
Luceferi albi pe străzi sărbătorite, operelor marelui Lenin ne va ajuta ca adăuga acestor relatări preocu din Octombrie, Lenin sublinia
pe viitor să ridicăm pe o treaptă şu- parea sa pentru cunoaşterea evenimente de importanţă u-
Lung şir de zile calde, fericite, perioară activitatea de răspîndire şi- şi îndrumarea mişcării fiiunci- riaşă. „In Rornînia şi Austro-
ştiinţei; şi culturii, să contribuim ast toreşţi de la noi. Informaţii Ungaria au fost formate so
Noi Ie iubim în Lenin, în Partid ! fel la educarea socialistă a oamenilor valoroase găsim despre noi în viete de deputaţi ai muncito
muncii din regiunea noastră. rilor“. (Voi. 28, pag. 177) iar
E Lenin în bătaia inimii, e omul legătură cu revoluţia din 1905, într-un reportaj din 1919 con-
ELENA FRUNZA cludea în m,o,d genial: „Iată, de
Ce-a cultivat ale lumii visuri mari... secretar al Filialei regionale pildă, statele iniei, Finlanda,
Letonia, Polonia, Rornînia.
E-n mina de ' copil ce-mplîntă pomul S.R.S.G. — Hunedoara Toate încercările de a crea a-
colo o coaliţie a marii şi micii
In faţa unui bloc de oţel ari. n Agitaţie concretă, cînd vasul rus Potemkin a 'de burghezii în vederea luptei
mobîSfzaioare împotriva noastră au eşuat şi
Cinăm la un miner fruntaş pe Jii, barcat la Constanţa şi cîn'd orice putere în afară de a
Organizaţia de partid mi-a încre noastră se va dovedi imposi
In poza-i Lenin — li culeg privirea dinţat sarcina de agitator. Ciiindu-l bilă acolo“..
şi ştudiindu-l pe Lenin am învăţat
Şi simt intr-adevăr că-i întîlnirea că agitaţia trebuie să fie legată ne !marinarii au fost apăraţi de Previziunea ştiinţifică a ma
mijlocit de sarcinile practice ale con relui Lenin s-a realizat întoc-
Cu omu — ale cărui gînduri şi-azi sînt vii... strucţiei socialiste, să fie clară, con muncitorii romîni. Deşi guver rnai, căci ideile leniniste au
cretă, legptă de fapte care se pot prins viaţă şi în ţara noastră.
" ANA ŞOIT controla, verifica practic de fiecare nul „unei naţiuni care se res
muncitor, să fie pe înţelesul oameni Prof. I. 1L1ES0U
lor. Am învăţat că în munca de agita pectă“ respectiv guvernul
ţie nu se admite şablonul, că şe ce
Am vizitat Muzeul romîn — n-a considerat pe
I le m n
,Y„ I. Lemn — I. V. Stalin“ marinarii răsculaţi ca pe niş
racterul internaţionalist al mişcării.
99 După înapoiere am explicat şi celor te „criminali de drept comun“,
lalţi prizonieri cele ce s-au spus la
miting, îndrumîndu-i să se alăture Lenin sublipia pă „guvernul
mişcării revoluţionare. In general, în
Cu un grup de pionieri şi şcolari citoare şi creării unei societăţi fără rîndurile prizonierilor s-au format trei romîn nu este cîtuşi de puţin
din Orăştie am petrecut 5 zile de exploatare. tabere:
neuitat in Capitala patriei noastre. de partea revoluţiei“ (Voi. 8,
Dintre obiectivele vizitate, cel care Sînt deosebit de expresive şi instruc — una care a fost pentru sprijini
ne-a impresionat mai mult a fost Mu tive Hărţile care arată influenţa Marii rea mişcării revoluţionare ru se; pag. 533). Sub influenţa revo
zeul „V. 7. Lenin — /. V. Stalin". Revoluţii Socialiste din Octombrie in
Europa, Asia şi în restul continente 7 P alta care prefera să rămînă neu luţiei ruse din 1905 şi avînd
In ziua aceea am fost primii vizi lor. tră :
tatori care au trecut pragul muzeu puternice cauze sociale inter
Viaţa lui Lenin a constituit pentru — ipr o a treia care cerea cu orice
lui. Emoţionaţi şi atenţi, profesori şi noi un minunat exemplu de luptă şi preţ reîntoarcerea grabnică în patrie. ne, izbucneşte răscoala ţărani
elevi, urmăream explicaţiile ghidului muncă devotată închinată clasei mun
şi exponatele. Am trecut în revistă citoare, poporului. După mitingul de la Bafţmut am lor din 1907. Lenin cunoseînd1
trecut din garda obştească a fui Le
întreaga viaţă de muncă şi luptă a VULGU BUJOR bedev în formaţia njififară roşie cu acest eveniment înfiera pe is
profesor la Şcoala medie sediul în staţia NikîFovka. De la între
genialului Lenin închinată clasei mun- „Aurel Vlaicu“ din Orăştie prinderea noastră s-a mai înrolat în toricii burghezi care vorbeau
că unu). Pinter, originar din Ungaria.
Eu am fost repartizat un plutonul de despre „orice regişor, despre
călăraşi. După prealabila instruire şi
echipare a formaţiei, am aşteptat ple Delegaţii ţăranilor ia V. I. Lenin neamurile regişorilor dar nu
carea pe front.
După tabloul piciorului V. Serov aminteşte de loc de răscoale
In februarie 1918 am plecat pe fron
tul din jurul Kievului (localităţile mmm# OO OOOOOiCOO
Platova şl Iasinovatania), unde am
A'nul 1915 m-a găsit angajat la noi, le-am trăit mai ales în diminea dat lupte grele cu intei venţioniştiî n e -a mani din raionul Porkovsk. Răscoala fr? luptele ce au urmat am avut mătoare în patriife lor. Printre cei
depoul de locomotive din Teiuş ţa zilei de 28 februarie 1917, cînd mergînd germani, cu cadeţii şi petliuriştii. Eu a fost localizată în decurs de 48 ore. pierderi destul de însemnate. A căzut citiţi mi-am auzit şl eu numele. După
în calitate de fochist temporar. Am la locurile respective de muncă, am am luptat în compania comandată de IOSIF PURCHER In luna martie 1919, formaţiile secu comandantul nostru Linda şi mulţi citirea listej a intrat în sală marele
lucrat pînă la t5 octombrie 1915, văzut în vîrful turnului de abataj al Tuza, care a căzut eroic în luptele din Teiuş, regiunea Hunedoara rităţii au fost îndreptate spre alte lo alţi tovarăşi. Eu am fost rănit Ia Lenin, însoţit de Voroşilov, Kalinin şi
cînd am fost încorporat în armata sectorului 3 un steag roşu pe care jurul Poltavei. Insă duşmanul a fost calităţi răsculate. Formaţia lui Niki- picior şi transportat la spitalul din alţi conducători. Lujnd cuvîntul, Vla
austro-ungară, la regimentul 18, cu era scris: „Trăiască libertatea“. A- mai puternic şi noi a trebuit să ne Alexandru Ghermoiaey, ocupa poziţii forov a plecat spre Uralsk, iar o for Saratov. dimir Ilici ne-a mulţumit în numele
sediul în timp de pace la Şopron (Un jungînd la locul de muncă, tovarăşii ruşi retragem pînă la Novocerkask şi Ros de apărare pe o porţiune a liniei maţie sub conducerea lui Lii^a ş-a guvernului sovietic şi al său personal
garia), iar în timpul războiului Ia ne-au ieşit în întîmpinare, îmbrăţi- tov. La I mai 1918 am părăsit şi o- ferate. îndreptat spre Don, către localităţile In 1919 criza In multe secţoare pentru ajutorul pe care l-am dat în
Caransebeş, şîndu-ne cu strigăte de „Trăiască li raşul Rostov, îndreptîndu-ne spre Vol Vieşenska, Sumulinskaia şi Kazan- ale economiei tînărului stat sovietic marea bătălie pentru făurirea primului
bertatea". Izbucnise revoluţia din fe ga pînă la Ţariţîn, astăzi Stalingrad. Linia ferată a fost în repetate rîn- skaia. Eu eram cu formaţia lui Lin- se făcea tot mai mult simţită. Din stat al muncitorilor şi ţăranilor.
După 6 săptămîni de instrucţie, la bruarie 1917. Ajungînd la Ţariţîn, s-a procedat la duri' atacată de armatele Iui Krasnov da. Cazacii din această regiune, care cauza luptelor cu duşmanii din afară
2 decembrie 1915, încadrat fiind în reorganizarea trupelor roşii. In unită chiar în cursul lunii mai 1918. Uni fuseseră siliţi să se predea cfapâ lup- şi din ţară, foarte multe fabrici îşi S-a servit apoi cîte un ceai şi o fe
batalionul al 17-lea, am fost trimis începînd cu această dată, noi prizor ţile din Ţariţîn erau mulţi voluntari tăţile roşii au avut de luptat nu mi tele din anul 1918, pregăteau în taină încetaseră activitatea. Se impuneau mă lie de pîine. Adresîndu-m'-se, Lenin
pe frontul rusesc în ţinutul Volhinia. nierii ani participat Ia şedinţele mun romîni. Dintre ei reţin pe Savu Ne- mai cu inamicul din faţă, ci şi cu o răscoală. Mare parte din armament suri urgente pentru punerea în funcj ne-a spus să-i scuzăm că ne servesc
Am luptat pe acest front pînă la citorimii ruse organizate în sindica da, Vasile Giuca, Ghporghe Udoviţa trădătorii care se ascundeau în ora? şi muniţii !e aveau îngropate prin ţiune a fabricilor existente. cu pîine neagră, căci noi cunoaştem
7 iunie 1916, cînd, în urma ofensi te. Comitetul de fabrică al întreprin şi loan Moldovan, toţi originari din şi care căutau să facă legătura cu ar cimitirele satelor. In primăvara anu situaţia şi că, întoreîndu-ne în ţările
vei generalului Bruşilov, ara căzut derii ducea o intensă muncă- de agi Banat. S-au numit noi comandanţi. Eu mata fui Krasnov. Planul lor însă lui 1919 ei s-au răsculat pe neaştep La ieşirea din spital, la t august capitaliste, vom întîlni poate franzele
prizonier. taţie în rîndurile noastre. Reţin nume am fost repartizat în formaţia care a fost zădărnicit. In această acţiune, tate, reuşind să deschidă un front des 1919, împreună cu alţi tovarăşi am albe şi cozonaci, dar franzelele şi co
le preşedintelui comitetului de fabri avea misiunea să apere cu orice preţ un ajutor efectiv a fost dat de unită tul de larg. Luptele care s-au desfă primit sarcina ca pînă la 1 octom zonacii aceia vor fi cu mult mai ama
Toţi prizonierii au fost duşi. în infe că, Lebedev, precum ' şi a maistrului linia ferată Vladikavkaz—Astrahan, pe ţile roşii internaţionaliste, formate din şurat aici erau deosebit de înverşu brie 1919 să organizăm repunerea în re decît pîinea neagră cu care ne au
riorul Rusiei. Unii au ajuns în ora Vasile Tpuş, care au depus mult zel partea stingă a rîului Volga. Unitatea foşti prizonieri ai armatei austro- nate, deoarece cazacii căutau cu orice funcţiune a fabricii nr. 1 din Sara servit oamenii sovietici, care au lichi
şele Novgorod, Volenskaia, Kiev, Ţam- îfi. această muncă de îndrumare a din care făceam parte, comandată de ungare. preţ să-şi menţină poziţiile, în spe fov. Sarcina a fost îndeplinită în ter dat robia capitafisţă.
b o v ; eu am ajuns în oraşul Koz- muncitorimii din întreprindere. ranţa ajutorului pe care-1 aşteptau de menul fixat. Am lucrat la această fa
lov. Fiind în toiul . canjpaniei agrico Pe frontul de la Ţariţîn am luptat la Deiiikin, cu care pînă în cele di(l brică pînă la începutul anului 1920. După servirea ceaipfui, Lenin ne-a
le, am fost repartizaţi fa mpnea cîrji- Jot îţi această perioadă, adică în pînă în decembrie 1918, cînd am fost urmă au reuşit să stabilească legătu cînd am fost rechemat din nou în urat mult noroc şi succes.
pului în raioanele învecinate oraşu februarie 1917, a începpt formarea repartizat în unităţile speciale cu se ra. Aproape zilnic se dădeau lupte. armată, fiind repartizat la serviciul
lui Kozlov. Eu am fost dat să lucrez gărzilor obşteşti voluntare. In vara a* diul la Sarafov. Tot în acest timp Intr-o ciocnire de mare amploare care aprovizionării. Am activat în ra|o- A doua zi de dimineaţă, pe data
în comuna Boghievolenskaia, la !boie nului 1917 am intrat în garda condu a plecat de pe frontul de la Ţariţîn a avut loc în luna mai 1919, noi am nuf Saratov. Aici erau 2 formaţii: de 16 august 1921, într-un transport
rul Simion S. Svirjdov, pînă la ter să de minerul Lebedev de la minele şi ţov. K. E. Voroşilov, comandantul suferit mari pierderi. Aici au căzut una era condusă de comisarul Arhi- de prizonieri, am plecat din Moscova
minarea campaniei agricofe (Je vară. din Nikiţovka. suprem al armatelor de pe acest eroic: comandantul de companie Va- pov, iar cealaltă de comisarul Gerka- Ja Petrograd. De acolo, cu vaporul,
După aceea am foşţ internaţi în la front. Intrucît linia ferată Ţariţîn— sili Sefţov, comandantul de pluton sov. Gomigarul Arhipov avea 2 ajutori am plecat Ia Stettin (Germania). La
gărul de prizonieri din oraşul Koz- In acest timp partidul, bolşevic a Kamîşin era controlată de gărzife al Triskinski şi soldatul Iliuşa, prins de de com isar: unul a fost Troşin, iar Stettin toţi repatriaţii din U.R.S.S. au
loy, apoi transportaţi în lagărul de început pregătirea muncitorimii pen be, circulaţia trenurilor spre Mosco cazaci şi schingiuit groaznic în faţa celălalt am fqşţ eu. Noi am avut ca fost grupaţi după ţările în care ur
prizonieri din Berezovka (Siberia). tru desăvîrşirea revoluţiei burghezo- va a fost întreruptă. Tov. Voroşilov bisericii din comuna Agaiov, după ca sarcină asigurarea aprovizionării cu mau şă ajungă.
Aici şe aflau circa 50.000 de prizonieri democratice şi trecerea Ia revoluţia a fost silit să plece cu diligenţa pînă re a fost tăiat în bucăţi cu săbiile. alimente a armatei, a muncitorilor din
de diferite naţionalităţi. După o se şocjafisţă. Se organizau mitinguri la Ia punctul de cale ferată de unde ur In luptele din luna iunie (919, forma fabrici şi uzine, precum şi a populaţiei Transportul în care eram şi eu a
lecţionare pe profesiuni şi meserii, pri care partipipa întreaga masă munci ma să călătorească mai departe cu ţiile noastre au cucerit localităţile Su- civile. Această campanie a durat pînă plecat spre ţară în noaptea de 27 şpre
zonierii au fost repartizaţi la diferi torească, inclusiv prizonierii. La a- trenul. Eu am fost repartizat în garda milinskaia şi Vieşenska. Efe nu au în martie 1921. După terminarea ei, 28 august 1921. Am trecut prin Ce
te întreprinderi din cuprinsul Ruşfei. ceste mitinguri luau cuvîntul încercaţi de însoţire şi pază a diligenţei pînă putut fi păstrate însă mult timp, din fiecare a avut libertatea să opteze hoslovacia, ajungînd în ţară Ia punc
Aşa am ajuns la minele de cărbuni conducători ai proletariatului rus. Ia îmbarcarea în tren a tov. Voroşi cauza contraofensivei cazacilor, cure pentru locul de muncă dorit. Eu am tul de frontieră Halme). Aici, după o
din localitatea Nikiţovka (Ucraina). lov. De aici, împreună cu alţi tovarăşi, primind ajutorul lui Denikin, ne-au ceruţ să mă reîntorc la Saratov, la verificare temeinică, o parte am fost
Aştfpl, începînd cu luna decembrie Astfel, în toamna anului 1917, înain am plecat la Saratov, unde m-am forţat să ne retragem. fabrica nr. 1 . Acolo am fltcrat pînă trecuţi în lagărul din Satu-Mare, unde
,1 9 1 6 am lucrat la aceste mipe de te de Revoluţia din Octombrie, la ma prezentat la unitatea specială V.G.K. Ia 1 august 1921, cînd în urma unul am fost ţinuţi sub observaţie pînă la
cărbuni în calitate de lăcătuş la in rele miting organizat în oraşul Bah- fiind repartizat în batalionul al Il!-!ea, Ne-am retras în direcţia Kalaci- ordin a trebuit să plec Ia Moscova... 16 septembrie (92). La această dată
stalaţiile de apă. La aceste mine mai mut au participat foarte mulţi munci al cărui comandant era Pavel Pa- mî s-a îmriînat biletul, de repatriere
lucrau încă trei tovarăşi din Ardeal tori mineri din împrejurimi (Nikitov- vlovici Unda. Comandanţi de.com pa Buturlinovka-Voronej. In tot acest Aşteptam repartizarea în transportu nr. 6.099, care avea scris pe v er so :
şi anum e: Alexandru Both şi Ioşit ka, Gorolovka etc). La acest miting nie erau Saranţov, Sefţov şi Niki- rile prizonierilor pentru a fi. repatriat. „Jandarmii sau cercurile de recrutare
Bartalici, ambii din Giuc şi loan au luat parte Voroşilov, Kalinin şi forov. timp m-am întîlnit cu mulţi prizonieri Mi s-a comunicat plecarea în ziua de respective vor cerceta dacă individul
Boieru din Tg.-Alur'eş. Lucrînd la a- alţi conducători ai partidului bolşevic. 16 august 192L In ziua de 15 august, în adevăr este dîn acea comună şi
cesfe mine ne-am împrietenit cu to Au fost delegaţi şi din partea prizo In luna ianuarie 1919, unitatea noas care luptau ca ostaşi în diferitele uni înainte de masă, am fost convocat dacă nu este primejdioş. In caz con
varăşii muncitori ruşi, fiind mult sim nierilor. Mulţi dintre ei au luat cu tră, condusă de Saranţov, a luat parte pentru ora 15 la o şedinţă la Krem trar ÎI veţi înainta sub^escortă Ia a-
patizaţi de ei. Simţămintele de ade vîntul. Dintre aceştia reţin numele u- Ia înăbuşirea răscoalei chiaburilor ger tăţi ale Armatei Roşii. lin. La ora fixată eram în sala unde cest lagăr".
vărată prietenie ale muncitorimii ruse nuî romîn, Vasile din Zalău. La mi urma să aibă Ioc şedinţa. înainte de
ting s-a făcut apel la toţi oamenii deschiderea şedinţei a fost citită lis In ziua de 18 septembrie 1921, am
de Ia această întreprindă 4- faţă de pentru sprijinirea mişcării revoluţio sosit în comuna natală, Teiuş.
nare a proletariatului. S-a arătat ca- ta celor care urmau să plece ziua ur;
(Din volumul „Amintiri despre
' Marele Octombrie")
