Page 67 - 1960-04
P. 67
4 d r u a w /; s o c i a u s m r r . n r Nr. 1655
Opinia publică şi presa din Orecia
comentează cu însufleţire apropiatul
schimb de vizite Hruşciov-Menderes
ATENA 19 (Agerpres). — O- pentru comerţul el exterior şl
plnla publică şl presa din Gre pentru interesele poporului nos
cia continuă să comenteze cu tru în genere.
însufleţire apropiata vizită în Subliniind că această vizită
Uniunea Sovietică a Iul A. Men- prezintă o mare însemnătate
deres, primul-ministru al Tur pentru Grecia şi că, prin urma
ajunul întîlnirii internaţionale Congresul P.C. din Finlanda Viziia premierului ciei. re, guvernul grec nu trebuie
a femeilor de la Copenhaga Ciu En-Iai să rămînă indiferent faţă de
şi-a încheiat lucrările în Birmania Critlcînd linia politică exter acest eveniment, ziarul „Ta
nă a guvernului grec, deputa Nea“ scrie: Nu spunem că Gre
HELSINKI 19 (Agerpres). — ttila, P. Koskinen, H. Kuusinen, tul S. Merkuris din Atena, pre cia trebuie să imite totdeauna
şedintele Mişcării pentru înţe6- Turcia. Dar In cazul de faţă
legere balcanică din Grecia, a
COPENHAGA 19. De la trimi Franţa, Palma Guillen — Me La 18 aprilie, în cadrul Congre I. Lehtinen, O. Lehto, A. Mae- RANGOON 19 (Agerpres). — făcut o declaraţie în legătură cu este de datoria guvernului grec
sul special Agerpres, T. Vorni- xic. Giovanna Pratilli — Italia, sului al XlI-lea al Partidului xinen, M. Malmberg, I. Murto. După cum transmite agenţia apropiata vizită a lui Mende- să urmărească evenimentele cu
cu: Intre 21 şi 24 aprilie la Co Ramesjhwari Nehru — India, Comunist din Finlanda a fost V. Pessi, L. Suonpian, M. Su- China Nouă, în seara zilei de res în Uniunea Sovietică. De mare atenţie şi să acţioneze
penhaga va avea loc întilnirea Nancy Reeves — Statele Unite ales Comitetul Central compus vanto, E. Tuominen. 18 aprilie preşedintele Uniunii claraţia subliniază că guvernul aşa cum cer situaţia şi intere
internaţională, a femeilor con etc. din 35 de membri şi 10 membri Birmane, U Vin Maung, a oferit Karamanlis acţionează prin ac sele ţării.
sacrată sărbătoririi celei de-a supleanţi. De asemenea, a fost Inchizînd lucrările congresu o recepţie în cinstea premierului tuala sa politică împotriva slă
50-a aniversări a Zilei interna Zilele de 22 şi 23 aprilie sînt aleasă comisia de revizie. lui, preşedintele partidului A. Consiliului de Stat al Republi birii încordării internaţionale. Ziarul „Athinaiki“, arătlnd
ţionale a femeii. In capitala Da rezervate lucrărilor pe comisii, cii Populare Chineze, Ciu En- Grecia, care ar putea să aibă că Turcia deşi este membră a
nemarcei, sosesc cu avionul, avînd ca tem e: dreptul la Delegaţii la congres au adop Raltonen a subliniat unitatea de Iai, care se află în Birmania în- un rol de avangardă în opera alianţei occidentale, intenţio
vaporul şi cu trenul, delegate tat o rezoluţie cu privire la sar monolit a rîndurilor partidului tr-o vizită de prietenie. de slăbire a încordării interna nează să stabilească legături
din toată lumea. Marea sală, muncă; accesul femeilor la toa cinile partidului în perioada ur şi ataşamentul lui ferm faţă de ţionale şi de stabilire a unei de prietenie cu ţările socialiste,
în care va avea loc întilnirea, te gradele şi instituţiile de în- mătoare, un apei la întărirea principiile marxism-leninismului. La recepţie au participat pri scrie că „iniţiativa guvernului
este împodobită sărbătoreşte, văţămînt; egalitatea salariilor; Partidul nostru, a declarat el, înţelegeri între popoarele bal turc este demnă de laudă şl
utilizarea raţională a muncii colaborării dintre muncitori, o va ţine sus steagul solidarităţii mul ministru al Birmaniei, U trebuie să servească de exem
femeilor; drepturile civile ale canice, a declarat S. Merkuris, plu cîrmuitorilor noştri care
declaraţie cu privire la sărbăto Nu, generalul Ne Vin, şeful sta
iar „Foikets Hus“, clădirea un femeilor ; participarea la viaţa rirea zilei de 1 Mai, un apel cu proletare internaţionale. tului major general al armatei continuă să se tîrască în coadă, nu au. avut grija să ia primii
de Clara Zetkin a proclamat in publică, sarcinile asociaţiilor de privire la sărbătorirea a 60 de Participanţii la congres au in birmane, şi alte persoane ofi ceea ce va avea urmări grele o asemenea iniţiativă“.
1910 Ziua internaţională a fe femei pentru destinderea inter
meilor, cerînd acestora să-şi naţională, dezarmarea şi coo ani de la organizarea mişcării tonat în încheiere Internaţionala. ciale.
unească „toate eforturile pen perarea între popoare etc. de femei din Finlanda. La Seu! a fost decretată Comunicatul comun
tru cauza păcii, libertăţii şi fe La 24 aprilie se vor face co Congresul a ' cerut anularea legea marţială
ricirii“, este şi ea gata să-şi chino-birman
primească oaspeţii. De altfel, municări în legătură cu lucră interzicerii Partidului Comunist
din cele 80 de delegaţii care şi- rile comisiilor, după care vor din Germania occidentală. — P r im u l m in is tru U Nu va v i z it a R. P. C hine ză —
au anunţat participarea, multe fi discutate documentele întîl-
'din ele au şi sosit la Copenha nirii. Tot la 18 aprilie a avut loc SEUL 19 (Agerpres). — La puternic cordon de poliţişti. A- RANGOON 19 (Agerpres). rile atro-iasiatice vor acţiona şi
ga, pentru a lua parte Ia defi o plenară a Comitetului Central 19 aprilie, capitala Coreei de ceştia i-au atacat pe demon După cum transmite corespon pe viitor în spiritul Bandungu
nitivarea programului întîlnirii Comitetul internaţional de nou ales, în cadrul căreia au sud, Seul, a fost din nou tea stranţi cu gaze lacrimogene şi dentul agenţiei China Nouă, la lui şi vor depune eforturi pen
care va avea loc în zilele de 21, iniţiativă a primit numeroase fost examinate probleme organi trul unor evenimente sîngeroase i-au lovit cu bastoane de cau 19 aprilie în acest oraş a fost tru întărirea coeziunii popoarelor
2?, 23 şi 24 aprilie. scrisori de la femeile din Între zatorice. Plenara a reales în ca urmare a unor noi ciocniri ciuc. In faţa refuzului demon dat publicităţii comunicatul chi aîro-asiatice în lupta pentru do
prinderile şi instituţiile din Co funcţia de secretar general al între poliţie şi peste 15.000 de stranţilor de a se împrăştia, po no-birman cu privire Ia rezulta bîndirea !independenţei naţionale
La şedinţa solemnă de des penhaga şi din alte centre ale partidului pe Viile Pessi. Pre studenţi şi locuitori ai oraşului liţia, în sprijinul căreia au fost tele vizitei de prietenie de 4 şi împotriva discriminării ra
chidere vor lua cuvîntul Anna Danemarcei, în care participan şedinte al partidului a fost rea care au organizat o demonstra aduse şi unităţi ale poliţiei mi zile în Birmania a Iui Ciu En- siale.
Vestergaard, fosta membră a tele la această mare sărbătoare les A. Raltonen, iar vicepreşe ţie uriaşă împotriva dictatorului litare, a deschis focul. Potrivit Iai, premierul Consiliului de Stat
Senatului danez, Eugenie Cot- sînt invitate să le viziteze, iar dinte — I. Murto. In Biroul Po ţării, Li Sîn Man, şi a alegeri agenţiei UPI, se crede că numă af Republicii Populare Chineze. Cele două părţi speră, se
ton, preşedinta Fed'eraţiei De artişti de frunte din diferite spune în comunicat in încheie
ţări au anunţat că îşi vor da
lor falsificate de luna trecută. rul morţilor se ridică la 20. Au Comunicatul- relevă îmbunătă re, că apropiata conferinţă a şe
mocrate Internaţionale a Fe concursul la festivităţile prile litic al Comitetului Central au După cum transmite agenţia Î09t operate sute de arestări în ţirea relaţiilor'efintre R P. Chi filor de guverne ai marilor pu
meilor, Marguerite Thibert — juite de întîlnire. fost aleşi A. Raltonen. L. Jun- neză şi Birmania. Cele două teri. care va avea loc în mai,
United Press International, în rîndul manifestanţilor.
•îs s a a - ţări îşi exprimă hotărîrea de a
dimineaţa zi iei de 19 apri lie mii Agenţiile de presă anunţă că adopta măsuri pentru întărirea va aduce o contribuţie la cauza
Spirit»! Bandungnlui trăieşte de studenţi şi locuitori ai capi în urma noilor incidente pro continuă a colaborării economi păcii în întreaga lume şi a mic
talei Coreei de sud s-au îndrep duse în Seul, Li Sîn Man a or şorării încordării internaţionale.
şl invifflge tat spre reşedinţa fui Li Sîn donat decretarea legii marţiale ce şi dezvoltarea comerţului, In numele guvernului chinez,
Alan scandînd „Jos cu guvernul în capitala ţării care a fost pusă pentru sprijinirea legăturilor cul premierul Ciu En-Iai l-a invitai
turale şi de prietenie între cefe
dictatorial!“. Demonstranţii au sub controlul şefului de Stat două ţări. pe primul ministru U Nu să vi
MOSCOVA 19 (Agerpres). idei. La fel cum Stalingradul în Africa şi în alte regiuni. Ele lă atacat cu pietre şi au spart fe Major al armatei sud-coreene. Vizita premierului Ciu En-Iai ziteze China. Primul miniştri
muresc de asemenea opiniei pu U Nu a acceptat această invi
TASS anunţă: Peste 2.000 de seamnă eroism, tot aşa Bandun- blice din ţările care se trezesc restrele clădirilor unde se află Intre timp, după cum transmite la Rangoon, subliniază comuni taţie cu plăcere şi a declarat că
la viaţă că dobîndirea indepen va face această vizită d t mal
reprezentanţi ai opiniei publice gul a devenit simbolul indepen denţei şi libertăţii naţionale este ministerele Educaţiei, Recons agenţia France Presse, zeci de catul în continuare, a coincis cu curînd posibil.
indisolubil legată de victoria pă
din Moscova au participat în denţei. El a arătat cit de mult cii în întreaga lume, de dezvol trucţiei şi Aprovizionării. Alte mii dd tineri sînt încă masaţi pe cea de-a 5-a aniversare a isto PREŞEDINTELE
tarea colaborării ştrînşe şi prie grupuri de manifestanţi au îna străzile care duc la reşedinţa Iui ricei Conferinţe de Ia Bandung, DE GAULLE A SOSIT
Sala coloanei a Casei Sindicate datorează India, precum şi multe teneşti între ţări pe baza inde intat spre reşedinţa lui Li Sîn Li Sîn Man şi scandează lo Premierii celor două ţări cons
pendenţei şi intereselor recipro Man în faţa căreia se găsea un zinci anti-guvernarnenta!e. tată cu bucurie că dezvoltarea LA OTTAW A
lor din Moscova la adunarea ţări din Asia şi Africa, Uniunii ce, indiferent de sistemele poli legăturilor de prietenie între
tice şi economice existente în ră OTTAWA 19 (Agerpres). —*
consacrată împlinirii a 5 ani de Sovietice pentru ajutorul nelimi ceşte ţări, asigurînd astfel co In seara zilei de 18 aprilie, ge
existenţa paşnică şi prosperita neralul De Gaîflle, preşedintele
la conferinţa de la Bandung a tat, generos şi dezinteresat a- tea tuturor popoarelor lumii. Republicii Franceze, a sosit la
Ottawa pentru o vizită oficiajă
ţărilor din Asia şi Africa. cordat acestor ţări. Muhamed Daud, primul mini China şi Birmania în ultimii 5 de 4 zile.
stru al Afganistanului: Colabo
Participanţii ia adunare au sa In rezoluţia adopfafă iă adu rarea internaţională şi solidari ani şi numeroasele victorii re '
lutat în mod călduros pe repre nare s-a subliniat că poporul so tatea ţărilor participante la Con
zentanţii diplomatici ai guver vietic va acorda şi pe viitor un ferinţa de fa Bandung nu numai Manolis Glezos purtate în această perioadă de Victoria celor 30.000
nelor ţărilor participante la Con ajutor dezinteresat popoarelor că contribuie la stabilirea înţe popoarele ţărilor afro-asi atice de grevişti argentinieni
legerii reciproce, a respectului
ferinţa de la Bandung, precum din Asia şi Africa care năzuiesc a declarat greva foamei sub steagul independenţei, păcii BUENOS AIRES 19 (Ager
şi ai altor state din Asia şi A- să pună cît mai repede capăt reciproc şi a coexistenţei paşni şi prieteniei ilustrează pe deplin
ce, dar împiedică şi reîntoarce
frica. colonialismului, să-şi întărească rea zilelor negre prin care au ATENA 19 (Agerpres). — şi este hotărît să reia marea forţă vitală a spiritului
trecut popoarele Asiei şi Africii. După cum anunţă coresponden greva foamei în cazul că cererea Bandungului şl a celor 5 princi
Adunarea a fost deschisă de independenţa politică şi econo Traducerea în viaţă a principii tul din insula Corfu, al ziarului sa nu va îi satisfăcută. pii ale coexistenţei paşnice. Ce
Bolodjan Gafurov, membru al mică. lor Bandungului şi a hotărîrilor „Avghi“, la 13 aprilie, Manolis le două părţi nădăjduiesc că ţă
Prezidiului Comitetului Sovietic adoptate la conferinţă tace posi Glezos a declarat greva foamei
Adunări consacrate celei de-a bilă realizarea acestui ţel. R es -StfSStS-
de solidaritate cu ţările Asiei şi 5-a aniversări a Conferinţei de
Africii. Vorbind despre roadele la Bandung au avut loc de ase în semn de protest împotriva
Conferinţei de la Bandung, Ga menea la Taşkent, Stalinabad, faptului că este deţinut în în
furov a declarat că ele pot fi ca Tbilisi şi alte oraşe. chisoare împreună cu infractorii
racterizate prin cuvintele: „Spi T*r de drept comun. Greva foamei 3Ci[yoaW22XOTwaExoa2ZKarasscDn*Hi6«a*s^
ritul Bandungului trăieşte şi în a durat pînă în seara zilei de
MOSCOVA 19 (Agerpres).
vinge“. S. Mcnon, ambasadorul Ziarul „Sovestkaia Rossia“ din 17 aprilie, cînd autorităţile în itodlificsapea legii eu priw ire
K. P. chisorii 1-au transferat pe G!e-
Indiei în U.R.S.S., iuînd cuvîn 19 aprilie publică declaraţiile
tul a spus printre altele: „E- conducătorilor guvernelor unor zos, care a slăbit foarte mult, ia s ta r e a © xeeptim alá m Frarsfa
xistă nume proprii, care exprimă ţări cu privire la însemnătatea fa infirmeria închisorii. După
Conferinţei de la Bandung. cum s-<a aflat, ordinul cu privire PARIS 19 (Agerpres). — Bu rea excepţională pe orice ter pres). — După cum anunţă a-
men numai în baza unei hotă- genţia Associated Press, 30.000
Oii memorandum Abdel Kerin Kassem, primul pectarea acestor. principii înalte Ia deţinerea iui Glezos la un loc letinul oficial francez — „Le rîri a parlamentului. de muncitori de la întreprinde
ministru al Republicii Irak : Im de către poporul şi guvernul Af cu infractorii de drept comun a Journal Offieiel“ a publicat un
portanţa hotărîrilor de la Ban ganistanului, fidelitatea lor ţaţă decret care modifică, legea din Comentînd acest decret gu
fost emis de ministerul Justiţiei.
al Uniunii democrate dung constă în faptul că ele de aceste principii stau la baza Glezos cere să fie mutat în sec 3 aprilie 1955 cu privire la vernamental, ziarul „Le Mon rile frigorifice pentru prelucra
de sîînga (EDA) coordonează lupta torţelor anti politicii externe a Afganistanu ţia închisorii pentru condamnaţi procedura de decretare a stă de“ subliniază că el „privează rea cărnii din Argentina au ho-
colonialiste existente în Asia. lui. rii excepţionale în ţară. Potri parlamentul de o importantă tărît la 18 aprilie să înceteze
ATENA 19 (Agerpres). — vit acestui decret, guvernul prerogativă a sa“. Ziarul scrie: greva pe care au declarat-o a-
poate să decreteze starea ex „Potrivit noului decret, guver cum o lună în semn de protest
După cum transmite agenţia cepţională pe o perioadă pînă nul are posibilitatea ca de a- împotriva concedierii a 7.000
Reuter, Uniune^ democrată de Planul popular în problema germană la 12 zile. Prelungirea stării ex cum înainte să ia în decurs de de muncitori de la întreprinde
stînga (EDA) a prezentat un întîmpinat cu satisfacţie de poporul german cepţionale pe un termen mai 12 zile orice măsuri permise de rile americane şi engleze, din
memorandum deputaţilor care lung se hotărăşte de către par decretarea stării excepţionale, oraşele La Plata şi Nosario.
participă la sesiunea de la Atena BERLIN 19 (Agerpres). — niticării Germaniei pe cafea tra Oder, G. Gruneberg, membru lament. Legea care a fost în fără vreun control din partea
a Uniunii interparlamentare, în Scrisoarea deschisă adresată de tativelor. Vorbind despre impor supleant al Biroului Politic al vigoare în trecut prevedea po parlamentului. Greviştii au consimţit să în
care arată că „în viaţa parla sibilitatea de a se decreta sta- ceteze greva după ce Alsogaga-
mentului din Grecia se manifestă G.Q. al P.S.U.G., muncitorilor tanţa noii iniţiative de pace a G.C. al P.S.U.G., a declarat că ry, ministrul Economiei al Ar
serioase nereguli“. Potrivit rela din Germania occidentală, care C.C. al P.S.U.G., studentul vest- planul popular în problema ger Ciocniri înire mineri şi politia gentinei, i-a încredinţat că
tărilor aceleiaşi agenţii, EDA, cuprinde planul popular în pro berlinez Karl a declarat că pla mană este o mărturie a luptei japoneză
ce! mai mare partid de opoziţie blema germană, a fost întîmpi- nul popular în problema germa consecvente a R.D.G. pentru re- muncitorii concediaţi vor fi re
din Grecia, a cerut reprezentan nată cu mare satisfacţie de toti nă insuflă partizanilor păcii d]n unificarea paşnică a Germaniei TOKIO (Agerpres). — După încercau să aducă în mină 153
ţilor Uniunii interparlamentare germanii cu vederi progresiste Berlinul occidental noi forţe în In acest plan sînt prezentate căi cum anunţă postul de radio To spărgători de grevă. primiţi.
să recomande guvernului grec din R. F. Germană. După cura lupta pentru preîntâmpinarea le spre asigurarea păcii în Ger kio, la 18 aprilie, la mina car
adoptarea măsurilor legislative anunţă agenţia ADN, planul războiului şi pentru normaliza mania. boniferă Mikawa — una din Direcţia generală de poliţie a Deţinuţii politici
şl administrative necesare „pen popular în problema germană a rea situaţiei din Berlinul occi cele mai mari mine din bazinul dat la 18 aprilie dispoziţii di spanioli continuă
tru restabilirea libertăţilor demo fost aprobat de 60 membri ai dental. Nu va putea ti dezlănţuit un Mfike ("insula Kiusiu), ca ur recţiilor de poliţie din regiuni
cratice şi a legalităţii parlamen Uniunii sindicatelor din Germa al treilea război mondial dacă mare a unei ciocniri între le Ţiugoku şi Mimki să ţină în greva foamei
tare“. nia occidentală care au luat par Glasa muncitoare din Germa cele 12.000.000 de germani u- muncitorii grevişti şi poliţie s-a stare de alarmă 2.500 de poli
te la întilnirea pe întreaga Ger nia occidentală trebuie să înţe niţi în sindicate se vor ridica cu ţişti care să poată fi trimişi LONDRA (Agerpres). — Du
în memorandumul EDA se a- leagă în fine, a declarat activis produs o nouă vărsare de sîn- oricînd în regiunea bazinului pă cum transmit din Madrid
rată de asemenea că autorităţile manie de la L.auenstein (regiu tul sindical ¦Ludwig Hankofer. hotărîre pentru apărarea păcii carbonifer Miike. corespondenţii agenţiilor de
greceşti pun obstacole în calea nea Dresda). In declaraţia a- importanţa şi necesitatea acţiu pentru reuniiicarea paşnică a ge în cursul căreia au fost ră presă străine, deţinuţii din în
legăturilor culturale ale Greciei doptată de participanţii la întîl nilor comune ale muncitorilor Germaniei, â declarat B. Schul- In momentul de faţă în re chisoarea Carabanehel din a-
cu alte ţări. nire se subliniază necesitatea u- din întreaga Germanie, căci nu tz. membru al conducerii Uniu niţi 73 muncitori. giunea acestui bazin sînt con propiere de Madrid continuă
nităţii de aGţiune a muncitorilor mai prin eforturi comune se centraţi deja circa 5.000 de po greva foamei declarată la 12
-Q - şi sindicatelor lor din cele două poate preîntâmpina o nouă catas nii sindicatelor libere germane Ciocnirea s-a produs în mo aprilie în semn de protest Îm
state germane. Pace în loc de (USLG), în numele celor liţişti. potriva terorii crunte care dom
„Polaris" a căzui primejdia războiului atomic, în trofă. 150.000 membri aj USLG din mentul cînd 1.500 de poliţişti neşte în închisorile franchiste.
ţelegere în loc de război civil regiunea Schwerin.
în mare aceasta este cererea noastră, se Planul popular în problema •HB- După cum transmite cores
spune în declaraţie. germană corespunde intereselor pondentul din Madrid al agen
GAP GANAVERAL 19 (Agerpres). populaţiei vest-germane, G. Merke, preşedintele unei Marş al păcii în S.U.A. ţiei Reuter, la Madrid s-a aflat
Participanţii la cel de-al III- cooperative agricole de produc- că Ia 15 aprilie deţinuţilor po
După cum anunţă agenţia Reuter, la lea congres pe întreaga Germa ? litici care au declarat greva
18 aprilie Statele Unite âu înregis nie al tineretului muncitor, care ţie_ din Schenkenberg (regiunea NEW YORK 19 (Agerpres). rîlor lacuri, pînă la Chicago. foamei li s-a suspendat de că
trat un nou eşec în încercarea de a şi-a încheiat lucrările la Erturt, BERLIN 19 (Agerpres)’. - In faţa hotelului „Morison“ din tre autorităţile franchiste întil-
lansa de pe bordul unui vas o rachetă au manifestat un mare interes întreaga populaţie din Republica .eipzig),^a sublimat ca planul DUp& cum anunţă ziarul „Chi- Chicago a avut loc un miting nirile cu vizitatorii fixate în a-
Democrată Germană a întîmpi de protest împotriva cursei ceastă zi.
de tip „Polaris“. ţaţă de planul popular în pro nat cu o caldă aprobare planul popular în problema germană, cago Sun and Times“, în S.U.A. înarmărilor atomice.
Purtătorul de cuvînt al Ministerului blema germană. Tinerii munci popular în problema germană, După cum se ştie, printre cei
tori din diferite oraşe ale Ger' potrivit căruia' compromisul na- a avut loc un marş pentru pace Luînd cuvîntul Ia miting, închişi în închisoarea Caraban-
de Război al Statelor Unite a declarat maniei occidentale au declarat expus în scrisoarea deschisă a- Kastenmeyer, membru al Con chel se află un grup de spa
că eşecul se datoreşte faptului că „cea că sprijină acest plan, subliniind dresată de G.@. al P.S.U.G. ţional este singura cale spre re- condus de savantul atomist iWi- gresului din partea1 partidului, nioli repatriaţi din Uniunea
de-a doua treaptă a rachetei n-a in că el asigură posibilitatea reu- muncitorilor din Germania occi democrat, a cerut să se înte Sovietică.
trat în funcţiune“ astfel încit racheta dentală. uniticarea paşnică, corespunde j niarn Davidson. Participanţii la meieze în Statele Unite o „or
ganizaţie naţională pentru apă
a căzut în mare. Luînd cuvîntul la o adunare intereselor tuturor germanilor. , carc repreZentau dilerite rarea păcii“.-
care a avut' loc la Frankfurt pe
G. Paschen preşedintele con- aal2atII iflste aln
şuiului raional din Muritz, a ca- \ ¦,
lificat planul popular în proble- ii au Parcurs aproape 65 km. de
ma germană drept un plan al I la centrul naval de instrucţie
menţinerii păcii. J .militară, situat în regiunea ma
.^ Redacţia gi adm inistraţia z ia ru lu i: ştr. 6 M a rtie nr. 9. T elefo n: 188 ţ 189 | 75. Taxa plătită în numerar con form aprobării D irecţiunii Generale P .T .T .R . nr, 263.320 din 6 noietiibrle 1949. T ip a ru l: latiejjrin deţea g g Ugrafică J M a U u.- peva.